4,693 matches
-
și convingător) coordonat copios copleșitor corect corect (în mod corect și consecvent) corect (în mod corect și unitar) corect (în mod normal și corect) corelativ corespunzător creator credibil critic cumulativ (în mod cumulativ, integral sau parțial) curajos curajos (în mod curajos, dar abil) curent curent (în mod curent și obișnuit) curios cvasiautomat cvasiobiectiv de sine stătător decent decis decisiv declarat declarat (în mod limpede și declarat) declarativ dedicat defectuos deficitar definitiv definitiv (în mod hotărât și definitiv) deliberat delicat democratic demonstrabil
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
conform gândirii lui Mircea Eliade, confucianismul transmută gesturile, comportamentele în ritualuri, păstrându-le spontaneitatea. Toate au o intenție și o structură religioase. Metoda lui confucius se apropie de cea a daoiștilor privind recuperarea spontaneității originare. * Menirea „omului nobil” (bun, înțelept, curajos) este aceea de a guverna. * un merit special al lui confucius este acela de a releva dimensiunea sacră a muncii și a activității sociale. Reforma radicală era, în viziunea lui confucius, soluția socială în vremuri de criză. Cine să o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
temei. Ce confortabil este cînd vezi că mai sînt și naționaliști creștini rezonabili, care au știința de carte, spirit critic și profunzime” Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează „Claudiu Târziu” dar scrie cu „î”? Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la anii 1930 ori confundă Bucovina cu Moldova. Sintagma „naționalist creștin rezonabil” plutește ca o floare de nufăr peste aceste subsoluri... insalubre. O tânără care semnează „Vera” este de-a dreptul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dalmația se află pe ultimele locuri pe scara suicidului. [...] [A]tît de universal se aplică această regulă, încît puterea tendinței de a se sinucide poate aproape să fie privită ca un indiciu al civilizației unui popor. (Mathews 1891: 481) Concluzia curajoasă de mai sus a lui Mathews este foarte apropiată de convingerea lui Franz Boas dobîndită după o cercetare antropologică îndelungată: cu cît nivelul intelectual al unei familii este mai înalt, cu atît mai mare este tendința sa spre extincție prin
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
băncile acuzării. Procesul s-a judecat fugar, deoarece sentința era dinainte pregătită. Am avut mai mulți avocați în apărare, printre care și Radu Budișteanu, comandant legionar, fost ministru secretar de stat, avocat de mare valoare. Acesta a fost cel mai curajos, incisiv și tăios, acuzând organele de anchetă și susținând cauza noastră pe linie legionară, arătând că nu acești tineri au înființat Frățiile de Cruce, ci Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța, a căror oseminte zac la temelia statului de mâine. Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
valora prin ea însăși și ar produce efectele sale oricare ar fi dispozițiile membrilor societății sau ale cetățenilor. În fond, acțiunea propriu-zisă, acțiunea care poate și trebuie să fie evaluată după gradul de virtuți cardinale - mai mult sau mai puțin curajoase, juste, prudente etc. -, nu mai are loc printre noi, deoarece singura virtute care ne este cerută este aceea de a aplica regulile care, cu necesitate, vor satisface interesele noastre și ne vor garanta drepturile. Nu demult încă se mai făcea
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
criterii solicitate de viață. La început, în comunitățile mici, toți făceau de toate, adică fiecare participa atât la procurarea hranei, la realizarea uneltelor pentru asigurarea ei, cât și la apărare. Se impunea un conducător, la început un bărbat puternic și curajos, cu decizii ferme pentru supraviețuirea comunității. Dar pentru că informațiile sau soluțiile de supraviețuire depindeau de experiență, unde conducătorul putea greși (conducătorul era la vârsta la care pe primul plan era condiția fizică), a apărut „sfatul bătrânilor” pentru decizii vitale și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
curajul; încrederea în sine; capacitatea de risc; răbdarea; exigența cu sine însuși; nonconformismul; independența. Individul creator are inițiativa de a încerca un lucru nou, are încredere în sine, nu se teme de eventuala ostilitate sau de eșecuri, este optimist și curajos. Creativii au o energie superioară, un entuziasm în muncă și devin total acaparați de ideile și creațiile lor, încât nu pot dormi până nu le finalizează. „Locomotiva cea mai reușită de la General Motors a fost proiectată de o mică echipă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din ele însele, mai stabile, mai feminine în interese și caracteristici, mai dominante și autoritare, mai complexe, mai îngăduitoare față de sine, mai inventive și aventuroase, mai boeme, mai stăpâne pe ele și probabil mai sensibile emoțional și mai introvertite, dar curajoase.” <ref>C.W. Taylor, Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „S-a sugerat că persoana creatoare este curioasă, cu idei întreprinzătoare, perseverentă intelectual, tolerantă la ambiguități; ea vădește inițiativă în aria ei de lucru; îi place să producă idei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
va avea zile liniștite și nopți cumplite, iar dacă nu va depune mărturie împotriva prietenilor săi, va avea nopți liniștite și zile teribile, așa că nu are de ales. S. a înțeles numaidecât raționamentul tatălui și îndemnul de a se purta curajos. Refuză propunerea de a fi martorul acuzării și, în consecință, este inclus de Securitate în „lotul mistico-legionar Noica-Pillat”. E judecat și condamnat la doisprezece ani muncă silnică pentru crima de uneltire împotriva orânduirii statului. Trece prin închisorile de la Jilava, Gherla
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
săpam. Tot șantierul ăla mare, tot s-o făcut cu lopată și cu târnăcop... Ați Început să vă reveniți când ați ajuns la Bicaz? Da, după ce-am ajuns am Început să-mi revin. După ce s-o găsit alții, mai curajoși și mai deschiși la minte, să ne spună prin ce-am trecut și care-i adevărul... Totuși, deasupra noastră plana teama că ajungem iară Înapoi la Gherla sau În altă parte... Mai erau și alți reeducați pe acolo? Erau. De
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
singur la conducerea gazetei, după ce Panu părăsește direcția „organului democrat-radical“, orientându-l însă, în continuare, până la dispariția publicației aflate în continuu declin - în noiembrie 1895. La Lupta Bacalbașa a avut și ocazia să-și apere în duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul cu redactorul-șef al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cum crede el, sumbri, pînditori, pliați pe ei înșiși. Îmi place literatura, dar nu-mi place - i-am spus-o - să-i mitizez pe scriitori. Frecventarea arhivelor m-a învățat că aceștia nu-s îngeri, ci oameni, buni sau răi, curajoși sau lași, drepți sau abuzivi etc. Oglindă, aide mémoire, jurnalul e incompatibil cu iconodulia. *Avînd în minte portretul flatant pe care G. Călinescu i l-a făcut Mareșalului Tito (cf. Gîlceava înțeleptului cu lumea, 2, p. 695-696), am citit cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt leal și disciplinat, cu o mică rezervă de recalcitranță și independență, nu fac și nu scriu nimic împotriva convingerilor mele, gîndesc dialectic (cu alte cuvinte gîndesc realmente), însușindu-mi și punctul de vedere contrar pînă la limitele adevărului, sînt curajos în opinii, ponderat și cuviincios în expresie”... Fapt grav, impardonabil în optica unora dintre apropiați, e că eu chiar mă străduiesc să corespund frazelor citate mai sus. *„După descrierea lui Leon - recunoaște Lucica -, mă așteptam să fii mult mai slab
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acum, da-i bine așa!”, și m-a invitat la modul complice, ca pe unul care „are talent”, să pătrund mai adînc „dedesubtul” acestor vorbe. Am declinat complimentul și l-am întrebat ce-ar trebui să admir în ele: constatarea „curajoasă” că anterior (perioadă vag determinată) era o îndestulare pe care n-am știut s-o prețuim, sau morala că trebuie să ne împăcăm cu starea precară de acum, nu cumva să o pierdem și pe asta? Cît despre bancuri, ignorînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
muncitorilor sînt încălcate (acordul global a dus la abrogarea unor prevederi din Codul Muncii și din contractele colective cu întreprinderile). Intrat în sală ca un personaj șters, I. Constantinescu a ieșit cu o altă imagine, de tip competent, franc și curajos. * În casă fiind, port fes (o fostă căciuliță a băiatului). Peste pu loverul gri, am pus puloverul negru, ambele de lînă. În picioare am ciorapi groși. Dar frigul mă încătușează la mîneci, pătrunde în dreptul șalelor, îmi cuprinde partea exterioară a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
meu stăpîn”. Ne-am întîlnit pe o alee a parcului, în dreptul „Cariatidelor” lui Vasile Aciobăniței Mera. Avea chef de vorbă. Deoarece nu mă grăbeam, l-am ascultat. Era într-o viguroasă dispoziție critică și aproape exaltat de amintirea propriilor acte curajoase din trecut. N-am reținut totul, deși merita. A optat să fie activist, ca să nu ajungă în „pătura prăfuită a intelectualilor”. Dar, bagă el seama retrospectiv, „în timp ce noi duceam muncă politică, fiii popilor, ai doctorilor etc. Învățau la facultate, și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Frămîntările, uneori paroxistice, de peste zi, continuă și în somn. Noaptea precedentă am avut un vis cu totul neobișnuit: o luptă între doi cai! Se mușcau și se loveau cu picioarele din față. Unul dintre ei era calul meu. Deși atacase curajos, la un moment dat părea că va fi învins. îngrozit, întîi am fugit de la locul luptei, apoi m-am întors pentru a cunoaște rezultatul ei. Istoviți, cei doi foști adversari stăteau tăvăliți pe un rotocol de iarbă și rîdeau unul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mare decît este. Dar asta depinde și de „ținuta morală” a celor ce scriu. Sîntem în epoca în care nici unul nu beneficiază de un respect unanim. Zici de bine de cutare, imediat sare cineva să-ți demostreze că „ăla” e curajos „cu voie de la Securitate” ori că are asigurată „plasa de protecție” de către străinătate. Legat de acest aspect, mi-amintesc felul în care profesorul Petru Pînzaru (trimis, probabil, de la Centru) a încercat să-l minimalizeze în fața noastră, a redactorilor celor două
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
chiar mai multe și, din cîte știu, nimeni n-a fost sancționat pentru asta! G. (care, aș putea paria, n-are lecturi întinse din cei doi) încearcă să pară a fi ceea ce nu e. Ce este? E unul dintre cei curajoși la șuetă și oportuniști pe hîrtie, liberal în pauze și dogmatic în manifestările care contează. Sacrificat pentru Cioran și Eliade - iată o diversiune care nu ține! *Bravînd, dar cu maxilarul strîns, bombat spre urechi, încît obrajii îi deveniseră concavi, Genoiu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
generație după generație, a făcut din cetățeanul nostru un om fără conștiință politică. Domnule Georgescu, de ce justificați, sprijiniți emigrarea din motive umanitare? Cred că postul dvs. de radio nu face bine în acest sens. Noi nu avem nevoie de acești curajoși care vor să se expatrieze. Fronda, disidența deschisă seamănă cu ceea ce Lenin spunea revoluție cu voie de la poliție; seamănă cu acei revoluționari germani care, vrând să ocupe o gară, mai întâi și-au luat bilete de peron. Aceste lucruri sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ordine, de fapt de represiune, au sosit foarte repede (nici nu era greu, deoarece Securitatea se află chiar în vecini, iar băncile de pe aceeași stradă sunt bine păzite). Omul de pe schelă a refuzat să coboare și i a poftit pe curajoșii înarmați să urce până la el. Ceea ce s-a și întâmplat. A fost dus, și dus a fost. Afișele lui, strânse în grabă. Puțini avuseseră timp să le ridice și să dispară cu ele. într-o altă dimineață, pe zidurile magazinelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în cu totul alte împrejurări: tocmai când devenise, cu echipa sa, campion de bridge al Capitalei, bietul Valentin, aflat în acel moment peste hotare, avea să afle la revenirea sa în patrie că jocul respectiv a fost interzis aici. Nici curajosul Eugen Barbu, a cărui revistă ce se vrea culturală adăpostea o rubrică de bridge, n-a îndrăznit să sufle o vorbă ori o literă de explicație. S-a desființat, să-i fie de bine. Cauza? S-a pretextat că, la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi potențat riscul. Mereu minimă, firește, asemenea ocrotire, la voia capriciilor și intereselor unei Puteri cinice, gata să victimizeze deopotrivă adversari și suporteri, ca și pe cei care se vroiau neutri și neangajați. Pavăza minimă, dar deloc neglijabilă, o folosea curajos contra rutinei și birocrațiilor care o slujeau. Am coborât Într-un subsol, unde se aflau factorii poștali Întorși din cursă. Persoanele particulare nu erau Îngăduite... un ins Îl și apucase de guler, gata să măture sala cu micuțul și firavul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
interviu din 1981, pe care Îl evocați În recentul articol, a fost emblematic, aș zice, pentru biografia „socialistă” a amândurora. Campania josnică de presă din 1982, manevrele de intimidare (inclusiv cele legate de vreo premiere scandaloasă a damnatului autor de către curajoșii săi colegi de breaslă) și, În sfârșit, anularea pricăjitului premiu al Uniunii au contribuit, firește, deși nu decisiv, la plecarea mea. Erau destule alte argumente copleșitoare, la data aceea, pentru ca asemenea „necazuri” să-mi pară, În context, frivole. Dar „definitivarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]