4,428 matches
-
bord, autoritatea vamală nu poate să ceară decât informații sumare la un număr minim de puncte esențiale. ... (6) Autoritatea vamală poate accepta un exemplar al documentului de transport, semnat sau certificat, potrivit art. 86 alin. (4) ori o copie certificata, daca natură sau cantitatea mărfii permit această și dacă orice informație prevăzută la alin. (1)-(3), care nu apare în astfel de documente, este menționată în altă parte și este certificata corespunzător. ... Articolul 89 (1) Autoritatea vamală emite, atunci când condițiile legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
t mai pu? în �nd�rjite că �n Europa central? r? s?ritean?. Dac? E.�H.�Carr are dreptate, �nseamn? c? modific? rile generale produse �n scrierea istoriei apar de la o genera? ie la alta. Noi le numim revizionism, un termen inadecvat, chiar dac? istoria manifest? o anumit? preferin?? pentru el. Dac? ne g�ndim la schimb? rile spectaculoase petrecute �n Europa central? r? s?ritean? �ncep�nd cu 1989, aproape c? nu exist? �ndoial? asupra faptului c? vor ap? rea revizuiri radicale �n scrierea istoriei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
singur? dorin?? , că moartea s?? l m�ntuiasc? de toate suferin? ele �ndurate�71. Astfel s? a n? scut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciad? �n secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conduc? tor dac? s?ar fi n? scut cu trei sute de ani mai devreme. �ntre timp, Iorga a continuat s? citeasc? literatur? englez?: Bulwer? Lytton, Dickens ? i Thackeray. A citit (�n portughez?) O Parnaso Lusitano, i? a citit pe Luis Cam�es ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cele f? cute de om c�ț ? i pe cele naturale, distil�nd �n cele din urm? toate aceste impresii �n istoria locului respectiv. Dar, că s? folosim cuvintele lui Iorga: ��n nici o ? ar? , nu exist? nici un oră? care? mi poate st�rni interesul dac? nu are biblioteci sau arhive�79. Materialele adunate �n Germania se refereau mai ales la Evul Mediu ț�rziu, p�n? �n secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra leg? turilor dintre cur? ile germane ? i Constantinopole �n privin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
multor atacuri. Atunci c�nd Iorga i? a �nm�nat un roman lui Caragiale, a primit ni? te comentarii at�ț de sarcastice �nc�ț ? i?a aruncat manuscrisul �n foc84. �n perioada aceea, Iorga scrie �n �Adev? rul ilustrat�: �... critică literar? nu are nici o valoare dac? nu constituie o simbioz? �ntre critic ? i cel care creeaz? respectivă bucat? literar? , mult mai important? fiind dragostea, o dragoste de art? naiv? , copil? reasc? ? i mistuitoare�85. Putem sesiza aici f? c�ndu?? i apari? ia contururile S? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a divergen? ei dintre Maiorescu ? i Iorga constă �ntr? un conflict �ntre dou? personalit?? i. �n ultimii treizeci�de�ani, Maiorescu fusese personalitatea dominant? din Universitatea de la Bucure? ți, bucur�ndu? se de respectul unanim al masei de studen? i, chiar dac? majoritatea lor se considerau sociali? ți. Maiorescu era un fel de arbiter elegantiarum. Este dificil s? ne imagin? m un contrast mai izbitor dec�ț cel existent �ntre Iorga ? i Maiorescu. Maiorescu era rece ? i ponderat, �n timp ce Iorga era extrem de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prim? vară lui 1898), Dobrogeanu? Gherea consideră drept insuportabil? mizeria ?? rănilor. �??rănii s�nt at�ț de dispera? i �nc�ț s�nt gata s?? l urmeze pe orice nebun�. A explicat �ns? c? Partidul Socialist va �nsemna ceva (�n Rom�nia) numai dac? �i punea pe ?? răni pe acela? i plan cu muncitorii. I?a avertizat pe sociali? ți c? trebuie s? fie precau? i �n privin? a propagandei, �ntruc�ț �printr? o propagand? neglijent? , at�ț ?? r? nimea c�ț ? i Partidul Socialist se pot afla �n primejdie�. El
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de st�nga: �Dreapta sau st�nga, dou? dintre cele mai uzate, măi pu? în adev? rate ? i mai stupide cuvinte�. Acum, află? i la sf�r? ițul secolului al XX-lea, nu putem s? nu observ? m imbecilitatea categorisirilor, chiar dac? unii intelectuali, ideologi ? i birocra? i le apreciaz?. Multe regimuri conservatoare au declarat c? sistemele lor s�nt na? ionaliste. Ele nu f? ceau �ns? dec�ț s? men? în? la putere o clas? privilegiat? (uneori cu sprijin financiar ? i militar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
33. Iorga a �ncercat s? minimalizeze importan? a unor asemenea momente de c? dere. �n acest context, �omul secolului al XIX-lea� ignoră �ns? impactul industrializ? rîi. Generaliz? rile au tendin? a s? includ? absolut totul; ele nu?? i ating ? elul dac? s�nt l? sate, ca o m? tur? , �ntr? un col?. Totu? i, dac? e s? consider? m un na? ionalist drept un conservator f? r? s? aib? eticheta respectiv? , am putea cobor� adev? rul la nivelul faptei, f? c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi suferit �n via?? ? i s? aib? tr? s?turi spirituale ? i psihice că s? duc? la �n? elegere fă?? de caracterul uman al istoriei. Istoricul poate reconstitui evenimentul istoric, care, chiar bazat pe documenta? ie, nu poate fi complet �n? eles, numai dac? analizeaz? critic faptele riguros organizate ? i scrie proz? literar?. Pentru Iorga, dac? istoria este ? tiin?? , ea constituie o sintez? a tuturor experien? elor omene? ți �n manifest? rilor lor. Istoricul trebuie deci s? între �n muzee ? i teatre, s? cunoasc? at�ț literatura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost rareori sceptic sau conciliant, atitudini a c? ror absen?? este stranie pentru un istoric. �?i scria articolele cu o emo? ie at�ț de spontan? , �nc�ț ? i ast? zi s�nt citite că ni? te strig? te de durere. Indiferent dac? avea sau nu dreptate. Sinceritatea ? i lipsa total? de artificialitate a lui Iorga confer? jurnalisticii sale un ton uman. Sute din articolele sale par �nc? de o actualitate frapant?. Tudor Vianu �? i amintea c? opera lui Iorga �este o oper
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de admonestare pe care numai cele mai bune tradi? îi ale jurnalisticii est? europene o pot oferi. El �i anatemiza tun? tor pe detractorii Rom�niei ? i se delecta b? ț�ndu?? i joc de numele de familie al adversarului (chiar dac? ? i el era victima aceleia? i practici). Se refer? la conduc? torii bol? evici evrei folosind numai numele lor anterioare: Tro? ki �Bronstein�, Maxim Litvinov �Meier Valahul�. ?i C? pitanul G? rzii de Fier, Codreanu, devine Zelinschi (numele presupu? ilor lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
publicat 700 de titluri numai referitor la istoria rom�nilor ? i nu a existat nici un aspect din trecutul Rom�niei care s? fie prea lipsit de importan?? pentru că el s? nu? i dedice energia să intelectual?. Opera această vast? , chiar dac? este de o calitate inegal? , constituie totu? i o mare contribu? ie real? �n istorie ? i �n istoria literaturii. Atunci c�nd a fost smuls de la masa lui de lucru de c? tre bandă de terori? ți legionari, Iorga lucra la Istoria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? nu tr? ie? ți� ? i: �Un talent nefolosit �nseamn? furt�. Sau: �Nu este ciudat c? oamenii se g�ndesc la moarte c�nd s�nt at�tea de f? cut �n timpul vie? îi? � ? i apoi: �Banii au valoare numai dac? s�nt c�? tiga? i prin munc?; altfel nu s�nt dec�ț metal murdar cu un chip ? ters pe ei�101. Nu mul? i oameni puteau s?? l accepte pe Iorga că pe cineva mai important ca via? a �ns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
detractorilor s? i pentru delicată aten? ie manifestat? de ei fă?? de necazurile neglijatei familii Iorga 103. Cum ? i?a realizat Iorga opera vie? îi? Care au fost tehnicile ? i motiva? iile lui? A?a cum spunea el odat?: �Faima rugine? te dac? nu o lustruie? ți zilnic�104. Chiar ? i Titu Maiorescu remarcă: �Iorga seam? n? cu un paing care?? i ? ese p�nza, lucr�nd tot timpul la ceva�. Era �nzestrat cu putere imediat? de decizie, spirit de disciplin? , vitalitate ? i energie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dup? plecarea musafirului �? i relua lucrul. Tehnicile utilizate de el la citit erau fenomenale. Că s? sesizeze laitmotivul, citea adesea o carte din patru �n patru pagini, uneori necatadicsind nici m? car s? taie foile. �?i f? cea mereu �nsemn? ri, indiferent dac? era �n tren sau �ntr? un restaurant; �i dictă secretarului s? u sau notă c�teva cuvinte pe fe? e de mas? sau pe meniuri 108. Nu o dat? s?a �nt�mplat că Iorga s? coboare din tren cu proiectul unei c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
satul s? m?n? torist nu era o solu? ie nici pentru problemele Rom�niei, nici pentru problema ?? r? neasc?. Dar Iorga credea �n for? a na? ionalismului s? u cultural ? i c? revolu? ia cultural? o va dezl? n?ui. Numai dac? Rom�nia putea recunoa? te faptul c? ?? r? nimea era unică ei n? dejde putea s? se al? ture omenirii că na? iune ren? scut? 156. Drept urmare, literatura, cea mai important? manifestare cultural? , trebuie s? se adreseze �ntregului popor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
arlatanii ? i g? inarii pe care mi? i amintesc din copil? rie�181. �?i demonstreaz? astfel lipsa de �n? elegere fă?? de economia secolului al XX-lea; fă?? de felul �n care faptele lui Fischer transformau societatea tradi? ional? �ntr? una modern? , chiar dac? prin metode destul de reprobabile. �n Rom�nia, transformarea aceasta nu a fost deloc mai ur�ț? dec�ț fusese �n Anglia cu un secol �n urm? , c�nd au fost �mprejmuite mari suprafe? e de p? m�nt, r? ze? imea englezeasc? a fost desfiin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cedat presiunilor, numind la Hajd�dorog un episcop ungur, ceea ce Iorga consideră c? �nsemna dezna? ionalizare for? at?. Capii Bisericii Unite Rom�ne nu au fost consulta? i; studen? îi rom�ni de la Seminarul Teologic din Oradea erau exmatricula? i dac? vorbeau rom�ne? te, iar Blajul urma s? se cheme �Bal�zsf�lva�. Iorga spunea c? , de? i �i admir? pe unguri, n? ar fi surprins dac? va izbucni o revolu? ie198. M?șurile afectau 73�225 de rom�ni, din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionalizarea companiilor de asigur? ri, vot universal pentru rom�ni; str? inii (evreii) urmau s? fie alunga? i din sate ? i nici un evreu nu putea face parte din for? ele armate; nu se spunea nimic despre industrializare. (Este �ndoielnic dac? Iorga o dorea). �n continuare, partidul propunea reforme �n �nv??? m�nt ? i restabilirea unit?? îi na? ionale (o unire idilic? �ntre mo? ier ? i ?? ran). Aceste propuneri erau considerate ca fiind compatibile cu democra? ia. Dar era vorba de o �democra? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
secret? a Rom�niei cu Austro? Ungaria ? i Germania); era �ncurajat? prietenia cu na? iunile balcanice ? i erau revendicate �frontierele care li se cuvin istoriei rom�ne? ți, tradi? iei rom�ne? ți ? i drepturilor rom�ne? ți�225. Chiar dac? masele au fost politizate abia dup? primul r? zboi mondial, Partidul Na? ionalist Democrat nu a devenit niciodat? un partid de mase; el era alc? tuit �n cea mai mare parte din intelectuali, profesori universitari, dasc? li de liceu, avoca? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au evoluat sub st? p�nire macedonean? , român? , bizantin? ? i otoman? , popoarele din zon? au ajuns s? aib? institu? îi administrative, politice, sociale ? i religioase similare. Nu se poate deci �n? elege istoria nici unei na? iuni din Europa de sud? est dac? este privit? izolat fă?? de istoria regiunii luat? că un tot. Spre deosebire de institutul similar de la Viena, care (dup? p? rerea lui Iorga) preg? tea guvernatori imperiali? ți care s? domneasc? �n Balcani, Iorga urm? rea că �n acest institut s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o impusese �n privin? a lui Iorga, ba chiar i? a propus s? publice un ziar pentru soldă? îi de pe front. Vremea expectativei trecuse. Acest moment a reprezentat pentru Iorga o experien?? transcendental?. Agnosticul acesta se putea apropia de metafizic? numai dac? era animat de (ceea ce consideră el a fi) adev? rul cel de pe urm?: na? iunea. Iat? c�teva fragmente din editorialul s? u: �A sosit ceasul pe care l? am a? teptat mai mult de dou? veacuri, pentru care mi? am tr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ă ? i cum Ducă se adresa Camerei sau unei adun? ri ? i, dup? pronun? area propozi? iei sale, se a? tepta la izbucnirea unui ropot de aplauze r? sun? toare�81. S?a adresat apoi generalului Nicolae Petal? , �ntreb�ndu? l dac? ar ordona s? se deschid? focul asupra ru? ilor dac? ace? tia ar atacă Palatul Regal. Generalul a r? spuns c? nu putea da un astfel de ordin ? i c? armata rom�n? nu? i putea atacă pe ru? i ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i rom�ni? � A? a cum am men? ionat deja, Iorga comenta c? profesorul J�szi este �un Corb alb�. R? spunz�ndu? i, Iorga scria c? , dup? p? rerea lui, pacea dintre unguri ? i rom�ni este posibil? numai dac? nici m? car un centimetru de p? m�nt locuit de rom�ni nu r? m�ne sub st? p�nire maghiar?. �Atunci va fi pace �ntre unguri ? i rom�ni, a? a cum era acum 400 de ani�. Profesorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]