133,326 matches
-
formate în condiții naturale, prin unele însușiri biologice superioare, cum ar fi: rezistență organică, rusticitate și agilitate, însă dispun de un potențial productiv relativ redus. Mai târziu, sub influența directă a diverșilor factori, la care s-a adăugat și intervenția directă a omului apar rase noi de ovine, mai productive. Acestea se caracterizează prin însușiri superioare primelor tipuri, fiind mai prolifice, mai productive și având un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selecții riguroase și îmbunătățirea condițiilor de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de încrucișări de absorbție a raselor locale țigaie, țurcană și metișii acestora cu berbeci Merinos Rambouillet și Negretti, la care mai târziu s-a adăugat Merinos precoce german și cel unguresc de pieptene. Din aceste încrucișări complexe și sub influența directă a factorilor de mediu naturali și artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lâna fină și cu însușiri morfoproductive diferite, denumită după zona de formareMerinos transilvănean. Însă, datorită faptului că la formarea sa au participat mai multe
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare, fiecare băștinaș avea un drept de proprietate peste tot hotarul asupra zonelor economice ale satului (Stahl, 1944, p. 323). Totuși, în funcție de modificarea modului de utilizare, regimul proprietății
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e un sat cu o obște înlăuntrul căreia s-au produs diferențieri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
plăti taxele sau alte datorii (ceea ce atrăgea robirea satului). Mai mult, satele încercau să se izoleze cât mai mult față de imigranți . Structura de conducere a obștii era colectivă. Fiind vorba despre comunități restrânse, se poate spune că funcționa o democrație directă informală, ușor gerontocratică. Cu alte cuvinte, regulile sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea), cutumiare și imprecise. Nu sunt notate alte reguli formale decât aceea de prezență. Când numărul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
așezați pe banii birului”. Ca atare, satele se proclamă proprietare dacă au apucat să plătească (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Operația matematică a fost una simplă. Un proces verbal asupra împărțirii (Stahl, vol. I, p. 136) evocă dificultatea evaluării directe a munților, care nu a putut fi făcută, și spune că s-a procedat la următorul artificiu de calcul: un munte a fost evaluat în funcție de „venitul munților”, și anume arenda, sau renta, produsă anual de fiecare munte (rezultată din închirierea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la export. Ca urmare, în următorii 40 de ani de după Pacea de la Adrianopol, prețul pământului a crescut de cca 3 ori (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 90). În paralel are loc un proces de urbanizare accelerată, având printre efectele sale directe și creșterea prețului lemnului de construcție. Aceste evoluții cresc miza economică reprezentată de resursele Vrancei. Rezumând, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile forestiere în propriul interes și nesocotind preferințele și interesele participanților. 4.6.2. Exploatarea directă a resursei Pe lângă externalizarea abuzivă a exploatării, membrii continuau și exploatarea individuală, în unele cazuri, sursa lor principală de existență: „Făcea o căruță de material și o ducea la Focșani. De acolo aducea o căruță de porumb, ce-i trebuia
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Făcea o căruță de material și o ducea la Focșani. De acolo aducea o căruță de porumb, ce-i trebuia în gospodărie, mă rog... din asta trăia toată lumea” (R4, Tulnici, 89 ani). Acesta este contextul în care dreptul de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
toată lumea” (R4, Tulnici, 89 ani). Acesta este contextul în care dreptul de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
prin licitaŃie dacă acesta din urmă este mai mare. Specificul executării coactive constă în aceea că partea care realizează executarea coactivă este îndreptăŃită să fie despăgubita pentru neîndeplinirea obligaŃiilor contractuale de către cealaltă parte. Pot fi cuprinse aici nu munai prejudiciile directe ci și beneficiul nerealizat. La prejudicii sunt incluse cheltuielile legate de organizarea licitaŃiei, de depozitare a mărfurilor, de conservare. Beneficiul nerealizat este de fapt câștigul pierdut prin punerea în imposibilitatea de ași respectă propriile obligaŃii asumate faŃă de terŃi. Codul
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
face mult mai ușoară din punct de vedere juridic delimitarea obligaŃiilor și a celorlalte prevederi contractuale adaptabile la tipul de activitate pentru care s-a încheiat contractul. Anexele unui contract au rolul de a detalia diversele probleme care au legătură directă cu contractul. Ele sunt folosite pentru a nu împovăra contractul cu detalii care ar face ca formă și structura lui să genereze confuzii. Anexele fac parte integrantă din contract și reprezintă deasemenea voinŃa părŃilor. Ele se semnează de către părŃi și
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
doi. Aspecte ale consecințelor nerespectării obligaŃiilor stipulate în contractulde vânzare — cumpărare comercială au fost menŃionate în capitolul patru. Am aratat aspectele care reies din excepŃia de neexecutare, din rezoluŃiunea contractului și din executarea obligaŃiei. Cele două subcapitole importante cu legătură directă cu restul capitolului și anume forŃa majoră și răspunderea pentru nerespectarea obligaŃiilor contractuale mi s-au părut firesc a fi incluse tot aici. Regulile speciale privind anumite vânzări și-au găsit locul în capitolul patru. Având în vedere specificul mărfurilor
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
noi înșine, cu această poveste a omului. Ne vom spune, în fond, unii altora ce gândim unii despre alții prea târziu, când vom fi prea intelectuali ca să mai putem suporta lucrul acesta. * Pe pământ, suferința și răul nu sunt consecința directă a „căderii“; din pomul cunoașterii binelui și a răului am luat exact instrumentul spiritual care să ne poarte către lumină; l-am compromis. * Există o înțelepciune „agresivă“, ofensivă, care nu jignește prin pudibonderie, o înțelepciune a resuscitării, care îți face
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Am reușit să pătrundem în inima atomului! Va trebui de acum înainte să ne ocupăm de modelarea organismului uman cu ajutorul hormonilor, de controlul eredității și al sexelor prin jocuri genetice și cromozomiale, de reajustarea și de eliberarea [omului] prin acțiunea directă a resorturilor dezvăluite de psihanaliză...“ (Planète, III, 1944). Mai voia revoluționarul cuvios și un guvern științific mondial, care să restructureze genetic omenirea. Jean Rostand avea dreptate: „(...) în ceea ce privește geneza speciilor, geneza vieții la urma urmei, forțele care au construit natura sunt
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Cum prea puțini îmi știu boiul, aș uzurpa o imagine de spadasin ager. Cine mă știe mă știe însă așa cum sunt și nu vreau să m-ascund: un pingpong-ist cu burtă". Sau, eschivând o întrebare destul de tăioasă, despre competitorii săi direcți (Homer, Ioan Es. Pop sau Marius Ianuș?): "Cu multă sfială și cu umilință negogoliană o să copiez un rând din Cuviosul Ioan de la Valaam: Un lucru nădăjduiesc din toată inima: să fiu o stea minusculă în ceruri, în vreme ce voi veți fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
consistență ale vieții muzicale. Atât la nivelul maeștrilor, cât și la nivelul tinerilor, comunicarea, colaborarea sunt rodnice și înfloresc atât pe parcursul concertelor, cât și la nivelul cursurilor de măiestrie. Se ating nivelele cele mai înalte ale performenței. întâlnirile muzicale, comunicarea directă, ședințele de lucru, cunoașterea reciprocă pe parcursul actului însuși al realizării artistice aduc bucurii atât muzicienilor înșiși, cât și publicului meloman, numeroșilor vizitatori ce alimentează fluxul cotidian, în parte internațional, al turiștilor. Aici muzica își dă întâlnire cu istoria, de-a-lungul secolelor
Academia muzicală de la Sighișoara by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9432_a_10757]
-
comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care această specializare mai există -, se afirmă printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează ș.a.m.d. într-un cuvînt, își pune
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit soluția angajării într-o dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. în cadrul unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul originar
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
facă altceva ("o, anilor, anilor,/ Să vedem odată care pe care), care va-ncepe să se vadă, fără putința de a mai crede că este același, că scrie la fel, în Cadavre în vid (1969). Poezii mai scurte și mai directe, chiar dacă lumile din care vin au altfel de soare. "Nu mai vreau să zîmbesc, vreau să fiu" e despărțirea violentă, expresionistă, de convenție. De manierele care ne fac viața suportabilă și falsă. Și care ne trișează literatura. Care ne învață
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
fragment, fiecare întîmplare are rolul de a realiza o masă critică pentru o deflagrație, o eliberare care nu se mai produce. Filmul face parte dintr-un proiect mai mare intitulat Povestiri din Epoca de Aur, regizorul propunîndu-și evitarea unei referințe directe la comunism ca sistem și evidențierea unor situații limită ca în filmele lui Inarritu. Premiul Școlilor de film i-a revenit filmului Vineri în jur de 11, al foarte tinerei regizoare Iulia Rugină. Vineri în jur de 11 merge într-
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
fără relief axiologic, el se referă la incapacitatea denominativă și denotativă a mesajului sonor, incapacitate ce reprezintă o constantă a oricărei opere muzicale. Între ambiguitate (sugestia multiplă) și dezordine (nu aceea oarbă, fără leac, ci aceea rodnică, pozitivă), raportul de directă proporționalitate este, statistic vorbind, unul întâmplător, ne-existând o corelare a valorilor celor doi termeni. Ambiguitatea constituie o condiție posibilă și necesară a operei deschise. Dezordinea este o clauză posibilă, dar nu și necesară. Umberto Eco propune identificarea operei deschise
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
a devenit un mizantrop incurabil. Proza lui Paul Goma izvorăște dureros și dramatic din propria biografie, dar se instalează durabil ca valoare în ficțiune și în regimul autenticității. Se poate cu ușurință remarca faptul că e vorba de o literatură directă în contestație și protest, bazată pe un tip particular de reacție la existență. Viața lui Paul Goma a fost constrânsă de împrejurări să intre în zona politicului. O astfel de literatură, alimentată din inepuizabilele resurse autobiografice, venea în întâmpinarea așteptării
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
care imaginația, cît de nedezvoltată, i-ar ajuta să-l facă. Să se pună, cu alte cuvinte, în pielea concetățenilor care se lovesc înspăimîntător de acest "nu-mi pasă de nimic!" al lor. Decît, se subînțelege, de scaun, de avantajele directe, de bănet. Dacă exercițiul ar funcționa, s-ar înspăimînta și, poate, unii, ar schimba ceva. Dacă nu ar merge cu o coloană oficială care să-i scutească să-și piardă mințile la ieșirea din București spre Otopeni, și invers, probabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]