5,763 matches
-
patriarhului, fiind cunoscut de acesta de la Sibiu, unde dirijase 12 ani Reuniunea de cântări „Gh. Dima”, perioadă în care patriarhul Miron a fost secretar la Arhiepiscopia Sibiului, ieromonah, protosinghel și redactor la Telegraful Român. Cu ocazia numirii în postul de dirijor al corului Catedralei, marele ecclesiarh - Galaction Cordun - a fost înștiințat de prezența profesorului Nicolae Oancea ca nou dirijor: „P.C. Voastră veți îngriji ca noul dirijor să ia în primire repertoriul coral, cu inventar în regulă, iar coriștii să fie prezentați
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
care patriarhul Miron a fost secretar la Arhiepiscopia Sibiului, ieromonah, protosinghel și redactor la Telegraful Român. Cu ocazia numirii în postul de dirijor al corului Catedralei, marele ecclesiarh - Galaction Cordun - a fost înștiințat de prezența profesorului Nicolae Oancea ca nou dirijor: „P.C. Voastră veți îngriji ca noul dirijor să ia în primire repertoriul coral, cu inventar în regulă, iar coriștii să fie prezentați maestrului lor, punându-li-se în vedere să-i dea respectul și ascultarea cuveniă, ca unui conducător care
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Arhiepiscopia Sibiului, ieromonah, protosinghel și redactor la Telegraful Român. Cu ocazia numirii în postul de dirijor al corului Catedralei, marele ecclesiarh - Galaction Cordun - a fost înștiințat de prezența profesorului Nicolae Oancea ca nou dirijor: „P.C. Voastră veți îngriji ca noul dirijor să ia în primire repertoriul coral, cu inventar în regulă, iar coriștii să fie prezentați maestrului lor, punându-li-se în vedere să-i dea respectul și ascultarea cuveniă, ca unui conducător care are toată răspunderea pentru bunul mers al
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
să-i dea respectul și ascultarea cuveniă, ca unui conducător care are toată răspunderea pentru bunul mers al execuțiunilor corale liturgice”. Patriarhul Miron, cu propria sa mână a așternut pe hârtie o seamă de sfaturi foarte interesante și emoționante adresate dirijorului: „vă atragem atenția asupra rolului deosebit de mare pe care îl are corul Catedralei Sfintei Patriarhii și asupra marii răspunderi ce vă incumbă postul ce ocupați. Pe lângă serviciile liturgice și religioase din duminici și sărbători, la fel ca în toate celelalte
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
și slujitor al altarului și-a luat colaborator la pupitrul coralei pe Remus Țincoca, profesor la Școala militară de muzică cu funcția de sergent în armată. Cele mai multe memorii, cereri și referate sunt semnate în această perioadă: „prof. Remus I. Țincoca - dirijor”. Nu știm care au fost motivele, dar corul bărbătesc nu a avut continuitate. Se pare că implicarea preotului Runcu nu a fost de durată, poate din motive pecuniare, fie pentru că era slujitor al altarului și duminica slujea ca preot și
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
care au fost motivele, dar corul bărbătesc nu a avut continuitate. Se pare că implicarea preotului Runcu nu a fost de durată, poate din motive pecuniare, fie pentru că era slujitor al altarului și duminica slujea ca preot și nu ca dirijor, sau că membrii coralei, fiind soldați au fost disponibilizați spre noi „ascultări”, apropiindu-se războiul. Din punct de vedere profesional „corul s-a achitat onorabil”, deși era format din persoane instruite a cânta o cu totul altă muzică, departe de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
nu a rezistat la Catedrala Patriarhală decât 2 ani (aprilie 1940 - mai 1942)”când, prin „dezorganizarea corului și încetarea delegației domnului Remus Țincoca de a mai conduce acest cor (nici nu se mai pomenește de Pr. I. Popescu-Runcu), postul de dirijor al Catedralei Sfintei Patriarhii a devenit vacant din 1 martie 1942. În interesul de ocupa acest post au prezentat cereri și acte următorii: Ștefan Stoicescu - dirijor la Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
conduce acest cor (nici nu se mai pomenește de Pr. I. Popescu-Runcu), postul de dirijor al Catedralei Sfintei Patriarhii a devenit vacant din 1 martie 1942. În interesul de ocupa acest post au prezentat cereri și acte următorii: Ștefan Stoicescu - dirijor la Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei România, Gh. Constanțiu - profesor la Liceul Șincai și I. Baston - dirijor la Biserica Sf. Spiridon Nou. În mod surprinzător cel acceptat în funcție a fost Ștefan
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
mai pomenește de Pr. I. Popescu-Runcu), postul de dirijor al Catedralei Sfintei Patriarhii a devenit vacant din 1 martie 1942. În interesul de ocupa acest post au prezentat cereri și acte următorii: Ștefan Stoicescu - dirijor la Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei România, Gh. Constanțiu - profesor la Liceul Șincai și I. Baston - dirijor la Biserica Sf. Spiridon Nou. În mod surprinzător cel acceptat în funcție a fost Ștefan Stoicescu, dirijor la corul Bisericii Kalinderu
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
postul de dirijor al Catedralei Sfintei Patriarhii a devenit vacant din 1 martie 1942. În interesul de ocupa acest post au prezentat cereri și acte următorii: Ștefan Stoicescu - dirijor la Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei România, Gh. Constanțiu - profesor la Liceul Șincai și I. Baston - dirijor la Biserica Sf. Spiridon Nou. În mod surprinzător cel acceptat în funcție a fost Ștefan Stoicescu, dirijor la corul Bisericii Kalinderu, în acea vreme și conducătorul Societății
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
1942. În interesul de ocupa acest post au prezentat cereri și acte următorii: Ștefan Stoicescu - dirijor la Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei România, Gh. Constanțiu - profesor la Liceul Șincai și I. Baston - dirijor la Biserica Sf. Spiridon Nou. În mod surprinzător cel acceptat în funcție a fost Ștefan Stoicescu, dirijor la corul Bisericii Kalinderu, în acea vreme și conducătorul Societății Corale Gavriil Musicescu. Credem că a fost un concurs de „cereri și acte
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei România, Gh. Constanțiu - profesor la Liceul Șincai și I. Baston - dirijor la Biserica Sf. Spiridon Nou. În mod surprinzător cel acceptat în funcție a fost Ștefan Stoicescu, dirijor la corul Bisericii Kalinderu, în acea vreme și conducătorul Societății Corale Gavriil Musicescu. Credem că a fost un concurs de „cereri și acte”, consilierii propunând patriarhului în post pe Ștefan Stoicescu iar acesta dând aprobarea fără alte comentarii. Din dosarul
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
2 alti II, 3 tenor I, 2 tenor II, 3baritoni și 5 bassi). În 19 aprilie 1943 Ștefan Stoicescu participa la un concert la Sala Radio, ocazie cu care aflăm din nou lista completă a coriștilor (26 de persoane) și dirijorul. Corala s-a aflat sub conducerea dirijorală a lui Ștefan Stoicescu până în anul 1946, când postul va fi ocupat de Ștefan Popescu, profesor la Academia Regală de muzică și artă dramatică. Într-o cerere din 26 iunie 1947 acesta solicita
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Stancu, probabil că unele animozități create între Ștefan Popescu și D. Stancu l-a determinat pe cel dintâi, în calitate de director al corului catedralei să ceară patriarhului la 14 martie 1946 ca D. Stancu să înceteze de „a mai figura în calitate de dirijor și membru al corului”. De la Nicolae Lungu până astăzi(1947-2008) Fenomenul ciclic al înlocuirii unui cor cu altul (cu dirijor cu tot) se petrece la sfârșitul anului 1947. Într-un memoriu - 26 coriști - se plâng patriarhului că în ultimele 3
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
al corului catedralei să ceară patriarhului la 14 martie 1946 ca D. Stancu să înceteze de „a mai figura în calitate de dirijor și membru al corului”. De la Nicolae Lungu până astăzi(1947-2008) Fenomenul ciclic al înlocuirii unui cor cu altul (cu dirijor cu tot) se petrece la sfârșitul anului 1947. Într-un memoriu - 26 coriști - se plâng patriarhului că în ultimele 3 luni nu au mai fost plătiți și că au fost „înlocuiți împreună cu Ștefan Popescu de către o altă formație condusă de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Așadar, sfârșitul anului 1947 marchează începutul unei noi epoci artistice în viața coralei Catedralei, cea mai fructuoasă și mai îndelungată marcată de personalitatea profesorului Nicolae Lungu (1947-1985). Maestrul N. Lungu venea cu o experiență bogată în domeniul artistic ca profesor, dirijor și compozitor. Era absolvent de Seminar Teologic, de Teologie și Conservator; a activat la Societatea corală „Carmen” întemeiată de D. G. Kiriac și a fondat Societatea corală „România” (1935-1947). Înainte de a ajunge directorul coralei Catedralei Sfintei Patriarhii a condus corul
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
din urmă participând decisiv la imprimarea cu succes a unor discuri pe ebonită: „Cântările Sfintei Liturghii”, „Concerte religioase” și „Colinde”. A urmat la conducerea coralei Patriarhale parintele Constantin Drăgușin, doctor în Teologie, absolvent al Conservatorului de muzică din București, profesor, dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai mulți discipoli între care preot lector dr. Stelian Ionașcu (dirijor secund din 1993 si actualul dirijor al coralei din 2008), diac
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
doctor în Teologie, absolvent al Conservatorului de muzică din București, profesor, dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai mulți discipoli între care preot lector dr. Stelian Ionașcu (dirijor secund din 1993 si actualul dirijor al coralei din 2008), diac. Constantin Ștefan Răzvan, (teolog dar și absolvent de Conservator), precum și pe tânărul Eloi Siluan (teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
de muzică din București, profesor, dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai mulți discipoli între care preot lector dr. Stelian Ionașcu (dirijor secund din 1993 si actualul dirijor al coralei din 2008), diac. Constantin Ștefan Răzvan, (teolog dar și absolvent de Conservator), precum și pe tânărul Eloi Siluan (teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și dirijorale, sârguitori în păstrarea și continuarea
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
1951-1954), Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii de Stat „George Enescu” (1954-1961 și 1967-1970) și Ansamblul „Rapsodia Română” (din 1970). A participat la turneele acestora în țară și străinătate: U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D.G., Austria, Iugoslavia, Grecia, Italia ș.a. A condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de muzică populară, astfel: Orchestra de muzică populară Radio (1952), Ansamblul de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1965-1967), Orchestra „Doina Argeșului” din Pitești (1967-1968), Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad (în
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
Floricăi Ungur.” (Miron Blaga, „ sau autenticitatea cântecului”). A înregistrat primul disc Electrecord în anul 1970, la vârsta de 31 de ani. A mai înregistrat încă nouă discuri, cinci casete audio și un CD. „A colaborat cu mari orchestre, ansambluri și dirijori, a participat ca invitată la cele mai mari festivaluri de folclor din țară și din străinătate, a avut emisiuni și înregistrări la toate posturile naționale de televiziune și și-a exprimat crezul artistic și respectul pentru valorile cântecului popular în
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
dar și teme mai actuale izvorâte din propria existență, cuprinzând cu precădere cântecul de dor, de dragoste, de joc, de nuntă, de înstrăinare precum și cântecul bătrânesc. Primele înregistrări le-a realizat la Radio București împreună cu orchestra Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”, dirijor George Sîrbu. A urmat înregistrarea unui disc intitulat „Mult mi-i drag unde trăiesc” realizat la Casa de Discuri Electrecord în anul 1985. Din 1978 pînă în prezent Margareta a înregistrat albume cu Orchestra „Ciprian Porumbescu” - dirijor George Sîrbu, Orchestra
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
Artistic „Ciprian Porumbescu”, dirijor George Sîrbu. A urmat înregistrarea unui disc intitulat „Mult mi-i drag unde trăiesc” realizat la Casa de Discuri Electrecord în anul 1985. Din 1978 pînă în prezent Margareta a înregistrat albume cu Orchestra „Ciprian Porumbescu” - dirijor George Sîrbu, Orchestra „Mugurelul” din Chișinău - dirijor Ion Dascăl, Orchestra „Folclor” din Chișinău - dirijor Anatol Golomoz, Orchestra „Lăutarii” din Chișinău - dirijor Nicolae Botgros.
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
urmat înregistrarea unui disc intitulat „Mult mi-i drag unde trăiesc” realizat la Casa de Discuri Electrecord în anul 1985. Din 1978 pînă în prezent Margareta a înregistrat albume cu Orchestra „Ciprian Porumbescu” - dirijor George Sîrbu, Orchestra „Mugurelul” din Chișinău - dirijor Ion Dascăl, Orchestra „Folclor” din Chișinău - dirijor Anatol Golomoz, Orchestra „Lăutarii” din Chișinău - dirijor Nicolae Botgros.
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
-i drag unde trăiesc” realizat la Casa de Discuri Electrecord în anul 1985. Din 1978 pînă în prezent Margareta a înregistrat albume cu Orchestra „Ciprian Porumbescu” - dirijor George Sîrbu, Orchestra „Mugurelul” din Chișinău - dirijor Ion Dascăl, Orchestra „Folclor” din Chișinău - dirijor Anatol Golomoz, Orchestra „Lăutarii” din Chișinău - dirijor Nicolae Botgros.
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]