9,274 matches
-
s-ascult și eu povești, București, 1943; Cine-l prinde mai întâi?, București, 1944; Corabia lui tata Noe, București, 1944; Cucuriguuu, București, 1944; O poveste adevărată, București, 1944; Bună seara, tăicuțule!, București, 1945; Ce caută un melc aici?, București, 1945; Domnișoara Sanda și litera A, București, 1945; Farfuria misterioasă, București, 1945; Noi călătorim, București, 1945; Pantofii Ileanei, București, 1945; Țuțurlucă, București, 1945; Umbrela cu bucluc, București, 1945; Hop... hop... hop... Căluții fug!, București, f.a.; Dulce prietenie, București, f.a.; În livada înflorită
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
în cadrul operei lui I. trebuie remarcate și culegerile de eseuri (Drumuri literare, Texte și întrebări, 1979), alcătuite în special din articole publicate de-a lungul vremii în periodice. Paleta tematică - spectacolul de teatru (Peisaj teatral. 1944-1947 analizează, bunăoară, reprezentații precum Domnișoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Ifigenia în Aulida de Euripide), arta filmului (Cuvântul în film, Pulverizarea „noului val”, Filme de serie, Cultură și divertisment, Peisaj cinematografic. 1944-1947) - dă seamă încă o dată de mobilitatea discursului analitic
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
ușor identificabile sunt evazionismul fantezist, profesat cu deosebit răsunet în epocă de Constant Tonegaru, și ironismul lui Geo Dumitrescu, temperat prin exprimarea constantă a palpitului propriu-zis afectiv. Într-un poem reprezentativ, Studiu la proiectul de poduri, personajul liric anunță o „Domnișoară Inginer” că „au înflorit trandafirii nobili din parc, / Altoiți de grădinarul importat din Olanda”. Ideea este invadarea anorganicului de organic, biruirea inanimatului de splendorile naturii vii. O toamnă exuberantă, fabuloasă, „se așterne ca o ultimă aventură / Peste podul ciudat și
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
au înflorit trandafirii nobili din parc, / Altoiți de grădinarul importat din Olanda”. Ideea este invadarea anorganicului de organic, biruirea inanimatului de splendorile naturii vii. O toamnă exuberantă, fabuloasă, „se așterne ca o ultimă aventură / Peste podul ciudat și uriaș al Domnișoarei Inginer”. Domnișoara încarnează mentalitatea pozitivistă, inima ei e „călită la temperatura cuptoarelor înalte”. Resurecția organicului, mai ales în varianta vegetală, e un laitmotiv în poezia lui L. Natura învinge tehnica: „Nu vezi cum / Peste străzile geometrice, peste sulemeneala orașului [...] cresc
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
trandafirii nobili din parc, / Altoiți de grădinarul importat din Olanda”. Ideea este invadarea anorganicului de organic, biruirea inanimatului de splendorile naturii vii. O toamnă exuberantă, fabuloasă, „se așterne ca o ultimă aventură / Peste podul ciudat și uriaș al Domnișoarei Inginer”. Domnișoara încarnează mentalitatea pozitivistă, inima ei e „călită la temperatura cuptoarelor înalte”. Resurecția organicului, mai ales în varianta vegetală, e un laitmotiv în poezia lui L. Natura învinge tehnica: „Nu vezi cum / Peste străzile geometrice, peste sulemeneala orașului [...] cresc [...] pădurile, / Imensele
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
lunii de miere, dar, punînd lucrurile cap la cap, am ajuns la concluzia că bebe a fost conceput atunci cînd stăteam În stațiunea aia senzațională din Sri Lanka, numită Unawatuna, toată numai orhidee și bambuși și priveliști de vis. Unawatuna Brandon. Domnișoara Unawatuna Orhidee Bambus Brandon. Hmm. Nu sînt sigură ce părere o să aibă mama despre asta. — Soția mea a avut un ușor accident În primul trimestru al sarcinii, explică Luke, așezat pe un scaun de lîngă pat. Așa că e puțin Îngrijorată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cărucior. E foarte sensibilă... și nu-i plac străinii... A dispărut! strigă bătrîna și Înțepenește, lividă la față de consternare. A dispărut copilul! N-a mai rămas decît păturica! Rahat. — Îhm... Mi se urcă tot sîngele În obraji. — Sinceră să fiu... — Domnișoară, cartea de credit pe care mi-ați dat-o nu e bună, spune bărbatul de la casă. — N-are cum să nu fie bună! mă Întorc spre el, distrasă pentru o clipă. Mi-am făcut-o săptămîna trecută... — A fost răpit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Minnie, zic cu voce tare. — Minnie, repetă Luke, testînd să vadă cum sună. Minnie Brandon. Știi ceva, chiar Îmi place. Ridică privirea, zîmbind. — Chiar Îmi place. — Minnie Brandon. Nu pot să nu-i Întorc zîmbetul fericit. Sună bine, așa-i? Domnișoara Minnie Brandon. — Ți-a venit de la mătușa Ermintrude, evident, ridică Luke din sprîncene. O, Doamne! Nu mi-am dat seama. — Evident! Încep să rîd. Doar că asta n-o va ști nimeni, În afară de noi. Mult stimata doamnă Minnie Brandon QC
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Brandon. — Ți-a venit de la mătușa Ermintrude, evident, ridică Luke din sprîncene. O, Doamne! Nu mi-am dat seama. — Evident! Încep să rîd. Doar că asta n-o va ști nimeni, În afară de noi. Mult stimata doamnă Minnie Brandon QC OBE. Domnișoara Minnie Brandon dansa radioasă cu Prințul, Într-o rochie lungă de bal, semnată Valentino... Minnie Brandon a cucerit lumea Într-o fracțiune de secundă... — Da, aprob. Așa o va chema. Mă aplec deasupra pătuțului și-i privesc pieptișorul ridicîndu-se și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cel mai Super Bebe din Lume. Și o să ne distrăm de milioane Împreună. Știu precis. Bambino 975 Kings Road Londra SW3 ...pentru copii de toate vîrstele... D-rei Minnie Brandon 5 ianuarie 2004 The Pines 43 Elton Road Oxshott Surrey Stimată domnișoară Brandon, Felicitări cu ocazia nașterii dumneavoastră! Noi, cei de la Bambino, sîntem Încîntați să vă sărbătorim sosirea În această lume - și am dori să marcăm acest eveniment printr-o ofertă extrem de specială. Prin prezenta, vă invităm să deveniți membră a clubului
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
centrale ale discursului auctorial, dragostea și moartea, străbat ca un fir al Ariadnei labirintul metamorfozelor unei proze a cărei evoluție se desfășoară pe durata a mai bine de patruzeci de ani. Personajele lui F., fie că este vorba de „strania domnișoară” Ruth, al cărei iubit moare în ziua nunții, sau de adolescenta Magdalena, victimă a unui blestem ancestral, din Straniul paradis, fie de bătrânul sculptor Heronim din Salvați sufletele noastre (1980), sunt prizonierele unor situații-limită, în care eterna înfruntare dintre iubire
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea literaturii române în străinătate (1998), volumul premiat fiind Mircea Eliade, La noche de San Juan. Traduceri: Liviu Rebreanu, Ciuleandra, postfață Petre Răileanu, București, 1992; Mircea Eliade, La señorita Cristina [Domnișoara Christina], Barcelona, 1994, Boda en el cielo [Nuntă în cer], Barcelona, 1995, India, Barcelona, 1997, Diario íntimo de la India [Șantier], Valencia, 1997, La noche de San Juan [Noaptea de Sânziene], Barcelona, 1998, Los jóvenes bárbaros [Huliganii], Valencia, 1998, El tiempo
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
efortul, remarcabil, de a abandona regionalismul tematic și lingvistic într-un moment în care acesta era încurajat și prețuit. SCRIERI: Japonia, Lugoj, 1905; În vraja trecutului, Lugoj, 1908; Din vremuri de mărire, I, Vălenii de Munte, 1910; Blăstăm de mamă. Domnișoara Marta, Arad, 1916; ed. 2, București, 1942; De-ale vieții..., Lugoj, 1919; Fata vornicului Oană, București, 1929; ed. îngr. Doina Bogdan-Dascălu, introd. George C. Bogdan, Timișoara, 1974; Din vremuri de mărire, îngr. și introd. George C. Bogdan și Doina Bogdan-Dascălu
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Floare de leandru, București, 1967; Vedere la amiază, București, 1975; Cum am crescut un zmeu, București, 1976; Fragi în noiembrie, București, 1978; Barcă de vânzare, București, 1980; Paradisul de fier, București, 1980; Portocale pentru eschimoși, București, 1983; Amănuntele, București, 1984; Domnișoara și spiridușii, Cluj-Napoca, 1985; Peripeții de vacanță, București, 1986; Un om în câmp, București, 1989; O doamnă la marginea orașului, București, 1991; Copilul tuns zero, Constanța, 1992; Fotografie cu un câine lup, București, 1996; Un om fără importanță, București, 1997
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
de asemenea, cronicile dramatice din „Adevărul literar și artistic” ori din „Dimineața” vin să întărească aceste păreri. F. cere să fie puse în scenă piese cât mai moderne, corespunzătoare noilor împrejurări sociale, noilor mentalități, și, în susținerea poziției sale, traduce Domnișoara Iulia de August Strindberg. Teatrul, crede el, trebuie să iasă din starea de criză în care l-a aflat războiul, să se înnoiască, să realizeze „unitatea artistică a înscenării teatrale”. În anii ’50 F. se dedică, obligat de împrejurările vitrege
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
este mai cunoscut și tradus ca istoric al religiilor, H. s-a devotat tălmăcirii prozei literare a acestuia, dând la tipar, rând pe rând, Honigberger hakushi no himitsu [Secretul doctorului Honigberger] (1982), Jukyuhon no bara [Nouăsprezece trandafiri] (1993), Reijo Christina [Domnișoara Christina] (1993), Yoseitachi tachi no yoru [Noaptea de Sânziene] (1996) și Maitreyi (1999). L-a atras cu deosebire proza lui Mircea Eliade, pentru că, în opinia traducătorului, ea „se naște la punctul de convergență dintre Est și Vest, dintre Orient și
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
Ruxandra Niculescu, Adrian Rogoz, Horia Aramă, Vladimir Colin, Gheorghe Săsărman. Traduceri: Rumania no minwa [Antologie de basme românești], Tokio, 1978; Mircea Eliade, Honigberger hakushi no himitsu [Secretul doctorului Honigberger], Kyoto, 1982, Jukyuhon no bara [Nouăsprezece trandafiri], Tokio, 1993, Reijo Christina [Domnișoara Christina], Tokio, 1995, Yoseitachi tachi no yoru [Noaptea de Sânziene], Tokio, 1996, Maitreyi, Tokio, 1999; Liviu Rebreanu, Daichi a no inori [Ion], Tokio, 1985, Shokei no mori [Pădurea spânzuraților], Tokio, 1998; Zaharia Stancu, Jipusi no horobasha [Șatra], Tokio, 1998. Repere
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
rămas două scrieri pentru copii, duioase, evanescente, fermecătoare și astăzi: La Princesse Papillon („conte bleu”) și Mademoiselle Maussade, un roman miniatural, amintind de literatura lui Edmondo De Amicis. SCRIERI: Oeuvres posthumes, I-III, pref. B.P. Hasdeu, Paris-București, 1889-1890; Mademoiselle Maussade - Domnișoara Ursuză, tr. B.P. Hasdeu, îngr. Crina Decusară, București, 1970; Prințesa Fluture, îngr. Crina Decusară, București, 1972; Corespondența B.P. Hasdeu - Iulia Hasdeu, publ. Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu, introd. Paul Cornea, DML, III; Versuri. Proză. Corespondență, îngr. și pref. Crina
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
Decusară-Bocșan, București, 2000; Bourgeons d’avril, ed. bilingvă, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000; 19 file de jurnal, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000; Eseuri literare și reflecții, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 2003. Repere bibliografice: A.I. Odobescu, Poeziile domnișoarei Iulia B.P. Hasdeu, CL, 1889, 1; G. I. Ionnescu-Gion, Portrete istorice, București, 1894, 159-189; Delavrancea, Opere, V, 343-345; Apostolescu, Infl. romant., 359-397; Iorga, Oameni, IV, 257-276; Constantin Manolache, Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu, București, 1939; Ion Aurel Manolescu, Iulia Hasdeu
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
cucerește, în pofida prezenței (auto)ironiei maturului. Paginile acestea se leagă însă nefiresc cu o povestire melodramatic-senzațională, axată pe sinuciderea unei verișoare obligate să se mărite cu amantul mamei sale. În Cine a fost Stroilă focalizarea narativă ezită între doamnele și domnișoarele din protipendada târgului de provincie devenite surori de caritate, naratorul-autor prezent la spitalul de campanie în calitate de cercetaș și, în fine, Stroilă - un Don Juan rănit, care trăiește în cele din urmă o criză de conștiință, fuge din spital și se
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
sufletească a poetului-pescar, sunt coordonatele esențiale ale acestor texte. În culegerea de proză scurtă Valetul de pică (1980), predomină obsesia iubirii neîmplinite, pe fondul experienței de război a autorului. Apare aici și nuvela Fata barâșnicului, o variantă a microromanului Plimbarea domnișoarei Sura, publicat în 1925, scriere unde este incriminat absurdul unei iubiri care se vede „răsplătită” în cele din urmă pecuniar. În general, se poate vorbi la L. de o proză realistă, tradiționalistă, deseori cu accente melodramatice. SCRIERI: Plimbarea domnișoarei Sura
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
Plimbarea domnișoarei Sura, publicat în 1925, scriere unde este incriminat absurdul unei iubiri care se vede „răsplătită” în cele din urmă pecuniar. În general, se poate vorbi la L. de o proză realistă, tradiționalistă, deseori cu accente melodramatice. SCRIERI: Plimbarea domnișoarei Sura, București, 1925; Cântecele pescarului Seled, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Valetul de pică, București, 1980. Repere bibliografice: Teodor Scarlat, La porțile Răsăritului, „Românul”, 1936, 156; Predescu, Encicl., 485; Mihai Dascal, „Cântecele pescarului Seled”, RL, 1972, 20; [Alexandru Al. Leontescu
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
1907; H. Sienkiewicz, Quo vadis, București, 1908; H. Sudermann, Moara părăsită, București, 1908; Maurice Maeterlinck, Inteligența florilor, București, 1908, Timpul florilor și nemurirea, București, [1914]; Beaumarchais, Bărbierul din Sevilla, București, 1908; Émile Zola, Atacul morii, București, [1908]; Guy de Maupassant, Domnișoara Fifi, București, 1909, O viață, București, 1909; Jonathan Swift, Gulliver în Țara Uriașilor, București, 1909; Jules Verne, Ocolul pământului în 80 de zile, București, [1911]; Corneille, Horațiu, București, 1912; Molière, Tartuffe, București, 1913; Balzac, Moș Goriot, București, 1914; Alphonse Daudet
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
de boier, urmărește fascinat o țărancă la horă, jucând ciuleandra. Dansul popular îi apare ca o expresie a vitalității, absentă din sângele spiței lui vlăguite. Fata, Mădălina, e luată de la părinți și trimisă în străinătate, într-un pension, ajungând o domnișoară desăvârșită, cu care eroul se căsătorește. Iubirea lui ia însă o formă posesivă absolută, generând accese de gelozie feroce. Într-un astfel de moment își sugrumă soția. Ca să îl scape de închisoare, tatăl aranjează internarea lui într-o casă de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Vlaicu din piesa lui Al. Davila, care trebuie să câștige timp pentru ceea ce și-a propus, după cum relația cu bătrânul domnitor, hulită de toată lumea, aduce aminte de stratagemele unor personaje precum Anca din Năpasta lui I.L. Caragiale sau Nastasia din Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu. Finalul piesei este unul în notă pesimistă, virtutea dovedindu-se copleșită de impostură: Anița și iubitul ei, cântărețul Dan, vor sfârși tragic. L. izbutește uneori studii de caracter relevabile, ca în Chiajna, unde căutările personajului central
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]