5,320 matches
-
tatălui lor. Paraschiv se gândește la un moment dat să se Însoare cu o fată foamfă și lălâie, fiică de chiabur, Manda lui Bodârlache. Moromete joacă, precum un artist, o scenă În care imită vorba și mersul fetei, Încât feciorului dornic să fie bogat Îi piere pofta de a se mai Însoți cu progenitura chiaburului. Din sfera ironiei lui Moromete nu scapă atributele negative ale unor indivizi, printre ele numărându-se scurtimea minții, pripeala, mersul, atitudinile, vorbirea, lipsa de gândire logică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are răbdare.” Nici autorul nu a cântărit Îndeajuns dacă s-a transformat În bine sau În rău.Ceva nu mai este cum a fost. Indiferența lui față de bani a dispărut și În fața cititorului apare un alt personaj, un Moromete pragmatic, dornic de câștig și beneficiu, apropiindu-se acum, din acest punct de vedere, de Tudor Bălosu. Nu-l mai lasă pe Nicolae să continue școala, pentru că nu-i aduce nici un „beneficiu”. Cuvântul nu intra În vocabularul lui În vara anului 1937
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pescarul I și Pescarul II, fiecare cu câte o bârna În spate, „nu scot nici un cuvânt”, sunt surzi și muți (mitul Sisif), simbolizează pe oamenii ce-și duc povara data de destin; nu caută motivația, sunt doar copleșiți de rutină. Dornic de comunicare, Iona vorbește cu ei, dorind să le Înțeleagă starea umilă, asumata ca o obligație: „ati facut vreo Înțelegere cât trebuie să rămâneți mâncați?”. Viața În spațiul restrictiv, impus, este plină de „umezeală”, nu este una sănătoasă, benefică și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și ascuțită... care fâlfâie afară”. Eroul respiră alt aer, „aer de-al nostru - dens”, nu mai vede marea, ci nisipul ca pe „nasturii valurilor”, dar nu este fericit, pentru că „fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”. Singur În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În spinare și Iona se Întreabă de ce Întâlnește mereu „aceeași oameni”, sugerând limita omenirii captive În lumea Îngustată” până
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de piatră pe care curge lent apă de puț spre Răstoaca, legănând gondole miniaturale. Din plastic. Cele două familii onoraseră multe invitații de-a lungul anilor. Li s-a răspuns la fel. Au venit îndeosebi persoane trecute de jumătatea vieții, dornice să se distreze... ca la nuntă! Mare le-a fost uimirea - le-o citeam ca-n fișierele help împănate cu screenshot-uri - auzind muzica! Mai bine zis - nu auzeau nici o horă populară, nici o sârbă sau brașoveancă, să joace cum se joacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
combinație oarecare a acestor stări. Chestiunea e explicată în detaliu în următoarele capitole. Pentru majoritatea oamenilor, telefonul e ușor stresant - și cu atât mai mult pentru cineva implicat în afaceri. Cele mai multe apeluri nu provin de la clienți mulțumiți sau de la patronul dornic să te felicite. De obicei, ești întrucâtva agresat: ceva merge prost sau cineva are vreo pretenție. în acest moment, fumătorul, dacă nu cumva fumează deja, își aprinde o țigară. Nu știe de ce o face, dar știe că, dintr-un motiv
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
comportamentul fizic al femeilor și al bărbaților sau cu privire la gesturile destinate clasei superioare și celei inferioare. Gesturile și posturile corpului ritualizate codificau astfel genul și clasa socială, fiind explicite pentru întreaga societate și considerate un semn de recunoaștere. Clasa socială dornică de înălțare a folosit de mult modalități distinctive de comportare corporală prin care să se separe de cea inferioară. O renaștere a interesului pentru studiul gesturilor, după cum apreciează Adam Kendon și Cornelia Müller în editorialul primului număr al revistei ,,Gesture
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se ajunge la stabilirea unei relații. De exemplu, ,,o culme a coregrafiei unei legături cu finalitate erotică o constituie dansul cocorului-cu-gât-negru (Grus nigricollis), inspirator al poeților și pictorilor de stampe japonezi"45, care seamănă cu parada amoroasă a unei femei dornice să cucerească un bărbat apelând la gesturi cu tentă sexuală în dorința invitației la flirt: aplecarea capului și lăsarea ochilor în jos, fluturarea genelor, trecerea mâinii prin păr, priviri tulburătoare și indiscrete, expunerea gâtului, repetarea gesturilor de autocontact, încrucișarea picioarelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
transmiterea sensurilor și fixarea semnificațiilor, influențează percepția și mentalitatea elevilor, schimbă atitudinea și comportamentul acestora, creează imagini, produce emoții și sentimente, îi determină să acționeze. Elevii nu se gândesc la efortul depus de profesor în conceperea discursului său, ci sunt dornici să li se prezinte informații utile, actuale și plăcute. Un profesor autentic, înainte de a-și susține discursul, se întreabă: • cine sunt elevii (vârstă, sex, nivel de pregătire etc.); • ce știu elevii despre tema discursului; • cum ar putea să le trezească
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frecvent au nevoie să-și facă ordine în dezordinea gândirii lor. Pentru a răspunde participării elevilor și a regla viteza interacțiunilor în sala de clasă, profesorul apelează uneori la gesturi economice din perspectiva întinderii temporale: * înclinarea capului în direcția elevului dornic să răspundă la lecție; * ațintirea unei priviri de atenționare asupra elevului indisciplinat; * indicarea unui cuvânt scris pe tablă; * întreruperea elevului cu ajutorul unui gest al mâinii atunci când greșește. * După precizie, remarcăm în comunicarea didactică: gesturi precise și gesturi imprecise. Dacă un
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Socola era băiet cuminte și silitor, afară dacă nu-l scoteai cât de cât din apele lui, sau dacă nu-l pălea o sfântă de lene, de zăcea lat, câte două, trei zile.” Cum spuneam, în 1858 ai terminat Seminarul. Dornic de învățătură, te-ai înscris la Școala Preparandală de la Trei Ierarhi, pentru a deveni învățător, dar, ca un făcut, au urmat altele în viața dumitale, vrute și nevrute... Întâi, ca să fii hirotonit diacon, trebuia să te însori. Cum necum, norocul sau păcatul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
fac liste de „dușmani ai poporului” și îi cotonogesc pe „militanții corupți ai drepturilor omului”. Recent, neocomuniștii lui Ponta și Iliescu îi plesneau (verbal) pe lucrătorii de la Institutul Cultural Român ca pe niște „spioni” și agenți plătiți de Occidentul rapace, dornic să înghită „scumpa noastră țărișoară”. Până și invective de tipul „ciuma portocalie” (pentru „regimul” Băsescu) sunt preluate de combatanții noștri de stânga tot din discursul ideologilor lui Putin (supărați, și ei, pe revoluțiile portocalii din Ucraina și Georgia). Similitudinile și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ei. Ștefan cel Mare „al nostru” a ordonat construirea unor biserici, dar nici o școală și nici o „bolniță” (spital). Vor face-o fanarioții adăpați la cultură occidentală, o făcuse mai devreme o „liftă” albaneză, domnitorul moldovean cu deschidere spre cultură și dornic să impună puterea legii (Vasile Lupu). O analiză istorică, economică, demografică etc. ar putea duce la concluzii mai ponderate și mai apropiate de adevăr. Îi trimit doamnei jurnalist întrebările și îndoielile mele, dar în loc de răspuns îmi oferă un alt articol
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de principii universale ca acelea din Carta Drepturilor Omului. El urmărește doar interesul propriu sau de clan, se cantonează într-o „provincie” spirituală în care nu contează decât ceea ce se vinde: calomnia, injuria, scan131 dalul, violența, în fine, conștiința subordonatului dornic de afirmare. Cândva se pricepea să instrumenteze dosare cu minciuni și falsuri, necesare pentru a-i înfunda pe opozanții regimului comunist. Astăzi, ca patron de presă, uzează de aceleași mijloace pentru a și consolida afacerile. Se știe că multe publicații
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
patriotică”. Și ce motiv ar avea să se schimbe „patrioții” de ieri, reșapați după 1989 și deveniți patroni media? Norocul nostru stă în faptul că există în presă și în audio-vizual mulți profesioniști ai binelui public, ai independenței de conștiință, dornici să impună alternativa la jurnalismul de două parale ce conferă României (încă!) statutul de „provincie” a Europei. Deși, cred, nu le va fi ușor, în condițiile în care politicul tinde în continuare să și subordoneze mijloacele de informare și, mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se consideră, prin „conștiința scrisului”, superior multor „scriitori” omologați administrativ. O rigoare autoimpusă, poate și insuficienta concentrare pe un proiect unic l au determinat să întârzie trimiterea la tipar a primei cărți, precum au făcut-o mulți colegi de generație, dornici să se elibereze cât mai repede de „complexul debutului”, indiferent de preț. Ei invocau, la nevoie, și „argumentul” tânărului Mircea Eliade, „judecat” pentru faptul că la 30 de ani avea deja vreo 10 volume publicate. Prolificul scriitor a răspuns în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fac liste de „dușmani ai poporului” și îi cotonogesc pe „militanții corupți ai drepturilor omului”. Recent, neocomuniștii lui Ponta și Iliescu îi plesneau (verbal) pe lucrătorii de la Institutul Cultural Român ca pe niște „spioni” și agenți plătiți de Occidentul rapace, dornic să înghită „scumpa noastră țărișoară”. Până și invective de tipul „ciuma portocalie” (pentru „regimul” Băsescu) sunt preluate de combatanții noștri de stânga tot din discursul ideologilor lui Putin (supărați, și ei, pe revoluțiile portocalii din Ucraina și Georgia). Similitudinile și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ei. Ștefan cel Mare „al nostru” a ordonat construirea unor biserici, dar nici o școală și nici o „bolniță” (spital). Vor face-o fanarioții adăpați la cultură occidentală, o făcuse mai devreme o „liftă” albaneză, domnitorul moldovean cu deschidere spre cultură și dornic să impună puterea legii (Vasile Lupu). O analiză istorică, economică, demografică etc. ar putea duce la concluzii mai ponderate și mai apropiate de adevăr. Îi trimit doamnei jurnalist întrebările și îndoielile mele, dar în loc de răspuns îmi oferă un alt articol
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de principii universale ca acelea din Carta Drepturilor Omului. El urmărește doar interesul propriu sau de clan, se cantonează într-o „provincie” spirituală în care nu contează decât ceea ce se vinde: calomnia, injuria, scan131 dalul, violența, în fine, conștiința subordonatului dornic de afirmare. Cândva se pricepea să instrumenteze dosare cu minciuni și falsuri, necesare pentru a-i înfunda pe opozanții regimului comunist. Astăzi, ca patron de presă, uzează de aceleași mijloace pentru a și consolida afacerile. Se știe că multe publicații
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
patriotică”. Și ce motiv ar avea să se schimbe „patrioții” de ieri, reșapați după 1989 și deveniți patroni media? Norocul nostru stă în faptul că există în presă și în audio-vizual mulți profesioniști ai binelui public, ai independenței de conștiință, dornici să impună alternativa la jurnalismul de două parale ce conferă României (încă!) statutul de „provincie” a Europei. Deși, cred, nu le va fi ușor, în condițiile în care politicul tinde în continuare să și subordoneze mijloacele de informare și, mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se consideră, prin „conștiința scrisului”, superior multor „scriitori” omologați administrativ. O rigoare autoimpusă, poate și insuficienta concentrare pe un proiect unic l au determinat să întârzie trimiterea la tipar a primei cărți, precum au făcut-o mulți colegi de generație, dornici să se elibereze cât mai repede de „complexul debutului”, indiferent de preț. Ei invocau, la nevoie, și „argumentul” tânărului Mircea Eliade, „judecat” pentru faptul că la 30 de ani avea deja vreo 10 volume publicate. Prolificul scriitor a răspuns în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ajutată de ai mei dimineața devreme, seara și sâmbătă după-masă, precum și duminica și, bineînțeles, în vacanțe. În afară de alfabetizare, fiecare cadru didactic avea un cerc, un fel de șezătoare literară lucrativă. În casa unui gospodar se adunau, seara, femei și bărbați dornici să mai învețe câte ceva, se schimbau impresii, noutăți, se citeau cărți, se discuta pe marginea celor citite, se râdea de snoavele spuse, se cânta. Mâinile însă nu răbdau să stea liniștite în poală. Fetele și femeile coseau, țeseau la gherghef
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
avut perioade de hegemonie intelectuală, dar niciunul nu a repurtat o victorie decisivă, în schimb s-a observat existența unor elemente comune. De exemplu, ambele postulează starea de anarhie în relațiile internaționale și consideră statul ca fiind un actor rațional, dornic să supraviețuiască și să se dezvolte. Ambele curente se remarcă prin practicarea unei metodologii epistemologice de tip "obiectivist" prin faptul că atribuie cercetătorului în relații internaționale calitatea de observator exterior față de o lume reală, concretă, măsurabilă. Realul este doar ceea ce
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
moto la prezentul capitol, laș fi citat pe binecunoscutul ziarist Octavian Andronic, cel care, în articolul „Greaua moștenire”, apărut recent într-un cotidian național, arăta că „Ceaușescu...îi găsea responsabili de prăbușirea blocurilor de pe Magheru pe capitaliștii odioși dintre războaie, dornici de câștiguri rapide”. În noaptea de 4 spre 5 martie 1977, după producerea seismului, m-am prezentat rapid la sediul unității, așa cum eram obligați să procedăm în toate situațiile de producere a unor catastrofe sau a altor evenimente excepționale. Firește
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
centru de conservare și de industrializare. La urmă, în fine, pe vizitator îl așteaptă un uriaș restaurant cu produse de zahana. Mașini și mecanizare rentabilă Se cunoaște pretutindeni rolul ce-l joacă în SUA fabricile de mașini agricole. Fermierii sunt dornici de mecanizare, dar această mecanizare se face cu prudență și cu multe calcule. Renumita companie I.H.C (International Harvester Corporation) are sediul chiar la Chicago. I.H.C. posedă nu mai puțin de 22 de fabrici, câteva dintre ele în Europa. În
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]