5,147 matches
-
spiritului), noua concepție indica o nouă direcție de investigare, cea a componentelor chimice ale organismului. Paracelsus Pe direcția gândirii lui Paracelsus s-a dezvoltat „medicina iatrochimică” („chimică”), bazată pe remedii naturale sau prelucrate după obscure formule. Tourquet de Mayerne (1573-1655), educat la Geneva, Heidelberg și Montpellier, scrie în 1571 lucrarea „Despre vechea și noua medicină”, încercând o împăcare a conceptelor elementelor aristotelice cu cele de sare, sulfură și mercur, care în diferite amestecuri făceau faima laboratoarelor alchimiștilor medievali, unde printre flăcări
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
se găseau minerale, plante, compuși biologici și chiar animale vii. A fost, totuși, un început al farmacologiei chimice (52). Joan Baptista van Helmont (1579-1644), discipol convins al lui Paracelsus, păstrând concepția spirituală creștină, se avântă în experimente interesante de laborator. Educat în Olanda spaniolă, la Louvain, la 17 ani ținea cursuri medicale, iar în 1630, la 51 de ani, era declarat eretic. Decanul Facultății de medicină din Paris, Gui Patin (1601-1672), îl considera „un scrântit derbedeu olandez”. Și totuși, multe dintre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o incapacitate de a-și mai găsi locul printre ceilalți. Sprijinind copilul în sensul de a păstra relațiile sociale, de a le valoriza, îl educăm pentru a fi rezilient. Tendința de a reacționa prin ruperea legăturilor cu ceilalți este o caracteristică a copilului maltratat. O nemulțumire față de o situație îl face să explodeze, „punându-i la respect”pe colegi, pe ceilalți copii. Părintele și apoi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
politicile de sprijin pentru familii. Sarcina familiei este de a dezvolta competențele copiilor, pentru ca aceștia să devină tot mai capabili să facă față provocărilor vieții (Sheridan, Eagle, Dowd, 2004). Familia rezilientă, cu bune competențe, are șanse mai mari de a educa la copil, pe baza potențialului nativ al acestuia, abilitățile cerute de o bună reziliență. Când familia rezilientă face față provocărilor de durată, acest proces îi întărește consecutiv unitatea. Există numeroase definiții ale rezilienței familiei. Caracteristicile care o fac recognoscibilă includ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau din vorbire, conversație, rostire - adică din non-literatură? Când se poate alege între o retorică și o tehnică a spontaneității? Pentru marea majoritate a scriitorilor opțiunile sunt limitate și nu ajung niciodată atât de departe. Un autor născut în 1890, educat în școală cu poeziile lui Eminescu, hrănit în adolescență de noul val al sensibilității simboliste, condiționat la vârsta matură de limbajele moderniste, are doar câteva alegeri: între un imaginar urban sau unul autohton, între un limbaj saturat metaforic sau unul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca geniul propriu-zis atunci când țâșnește prin cineva e că exprimă un hazard, califică o șansă. Omul e un animal de extremă dreaptă: mulge, conservă și utilizează. O forță necunoscută dintr-însul provoacă, liberează, sparge rezervorii; o forță conștientă din el, educată de dânsul, măsoară și agonisește 59. Textul nu e străin de o intenție polemică. Fundoianu caută să se delimiteze de opinia, deja răspândită în epocă, a unui Arghezi "revoluționar" și încearcă să îi facă o caracterizare în specia "reacționarului". Trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alegorizare care proiectează figurile poetice asupra unei alte realități. Poezia ne învață cum să cuplăm realități, cum să basculăm corpurile dintr-un plan în altul, cum să creăm continuități în lumea care ne înconjoară. Ea lansează o mișcare alegorizantă, ne educă o anume capacitate de a lega faptele, de a le repercuta unele asupra altora, de a porni o circulație neîntreruptă între lucrurile lumii. În acest sens, mecanismul de creare a "momentului poetic" pe care îl evocă poeticianul francez e cel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu pot să..., matale ești acolo la primărie, rămâi, conduci, eu numai semnez că-s primar!" C.I.: Altfel spus, tatăl dumneavoastră, indiferent de rotația politică la putere, rămânea primar de facto pentru că el cunoștea toate treburile primăriei și era și educat. A avut și el studii la Paris? R.R.: Da, a avut studii. Mi-a zis vărul meu "măi, păi Ștefan a avut studii la Paris pe problemele agriculturii!". Era agronom, altoia copaci și aveam o livadă cum nu avea nimeni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Norocul său a fost că inspectorul școlar al regiunii Iași era vecin de-al nostru și s-a dus la Securitate, după ce m-au arestat pe mine. Dar l-au luat și pe tata la rost că nu m-a educat, că n-a făcut nu știu ce, și au încercat să-l bage și pe el dar n-au reușit. În schimb l-au dat afară din școlile Iașului, l-au trimis la țară. A fost pedepsit, fiind trimis profesor la Bălțați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fac?! Este adevărat, teritoriul Daciei a fost mereu în calea năvălitorilor, fie că au fost romanii, că s-au numit cu numele popoarelor migratoare, fie cu cele ale cuceritorilor ruși, turci, austroungari, toți, inclusiv romanii, au încercat mereu să ne educe, fără a uita însă să se înfrupte din bogățiile țării. Colonizările repetate nu ne-au smuls rădăcinile. Tonele de aur și argint care au plecat din Dacia ocupată la Roma, sau din Principate la otomani, marele tezaur românesc dus în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răspundă numeroaselor acuze care i se aduc. Populația catolică de pe toate continentele și din toate statele lumii (cu regimuri politice diferite, cu statutul de majoritate sau minoritate confesională) era informată cu privire la acțiunile și la poziția Bisericii în societate. Credincioșii erau educați în spiritul credinței catolice, a mesajului creștin și a valorilor sale. Prezența Pontifului și a centrului administrativ creat în jurul său a reprezentat pentru Biserica Catolică un factor particular în raport cu organizarea celorlalte biserici nu doar din punct de vedere ecleziologic, ci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dea atenție ziarelor contrare credinței, pentru că exagerau aceste fapte. Dacă nu-i puteau apăra sau scuza, ziarele puteau să facă totuși cunoscută nefericirea celor ce trageau concluzii greșite în privința Bisericii, judecând-o după cazuri izolate. Existau texte catolice care, în loc să educe, mai mult produceau iritare, deoarece nu vorbeau despre unele fapte pozitive ale autorilor considerați adversari ai credinței, limitându-se doar la a-i critica peste măsură. La această problemă, Chiaudano răspundea astfel: "meritele puteau fi lăudate doar după o analiză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau să o dobândească părinții: înțelepciunea, însă "nu înțelepciunea omenească, ci cea dumnezeiască, învățată de Domnul Nostru Iisus Hristos"712. Textul explica datoria părintelui de a-și învăța și educa copiii în spiritul vieții creștine, dar și necesitatea determinării acestora din urmă să respecte legile lui Dumnezeu, a trăirii conform acestor legi. Această înțelepciune spunea autorul putea fi găsită în Evanghelia predicată de Sfânta Biserică: "Părinților, creșteți-vă copiii în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
folosirea dreaptă a acestor mijloace. Biserica are așadar dreptul înnăscut de a folosi și de a poseda orice mijloc de acest fel, pentru educația creștină și pentru întreaga sa operă de mântuire a sufletelor. E de datoria păstorilor să-i educe pe credincioși...." (Inter mirifica, 2-7). 164 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, p. 234. 165 Inter mirifica, 4-14. 166 Am ales acest mod de abordare deoarece profesia de jurnalist mai ales în Italia și Spania, nu a beneficiat de recunoaștere socială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Buonarotti: lecția sa este în egală măsură organizatorică și ideologică. Revoluționarii devin, odată cu noul secol, o avangardă a umanității. Iar societățile secrete sunt mediul instituțional în care se cimentează solidaritățile transnaționale. Contaminate de fascinația ocultismului și îndatorate masoneriei, societățile secrete educă și inspiră. De la carbonari până la mazzinieni, romanticii revoluționari ai veacului al XIX-lea trăiesc în această lume subterană, dominată de propriile sale coduri și venerând propria sa divinitate. Dincolo de naivitatea grandilocventă a retoricii, gesturile acestor societăți secrete pregătesc anul 1848
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
oficiali guvernamentali. Dorința de a-și vedea familiile ajunse la cele mai înalte niveluri ale societății i-a determinat adesea pe întreprinzătorii de mare succes să-și convertească averea în terenuri și fie să renunțe la afaceri, fie să-și educe copiii în sensul unor preocupări nonantreprenoriale, mai acceptabile social în cercurile spre care aspirau ei. Astfel de societăți se privează de marile dinastii industriale și comerciale, care se pot dezvolta și menține în țări ca Statele Unite, unde nu există înalte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
împotriva suedezilor. Deci a doua temă a naționalismului finlandez a fost propaganda antisuedeză, în regiunile vestice, pe care aceștia le-au controlat. Cu toate acestea, cultura suedeză a contribuit esențial la fondarea unei culturi finlandeze, cei mai importanți savanți fiind educați în universitățile din Suedia. Cazul României. Și în acest caz, Kolarz a identificat prezența mitului popoarelor de frontieră. Naționaliștii locali au susținut că poporul român a apărat cultura latină, în fața expansiunii slave. De aici, s-a ajuns la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci când a avut raporturi sexuale. Atunci îl chemăm și îi spunem”, evident să colaboreze cu „organele” (p. 150); „Trebuie educați oamenii noștri, la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie” (p. 151). „Ăștia n-au dreptul să scrie scrisori. El poate să scrie, dar noi punem ștampila și spunem «Oradea, scrisoare de la bandit»” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țării, care au luminat cu dragostea și pregătirea lor mințile miilor de copii sârmani. În sat au rămas, pentru a continua muncă de Sisif al mentorului lor, învățători că: Stescu Maria, Stescu Dumitru, Aniculăesei C., Grosu C., ș.a., care au educat nu numai pe copii, ci și pe părinții acestora. Sătenii din Bădeni au luptat împotriva exploatării nemiloase a arendașilor și a boierilor. Astfel, ziarul Drapelul relata, pe 16 martie 1889, ca la Bădeni „sau întâmplat oarecare neregularități cu ocazia unei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Panda, 2005. A publicat numeroase studii și articole în revistele de specialitate: „Univers didactic”, „Tribuna învățământului”, „Revista învățătorului”, „Viitorul la pătrat”, „Orizonturi”. A coordonat revistele școlare: „Suflet de copil”, „Inimi lângă inimi”, „Și eu mănânc sănătos”. MOTTO: R. DOTTRENS - “A educa și a instrui” Cuvânt înainte Societatea viitorului nu mai poate fi concepută decât ca o explozie perpetuă de competență, competitivitate și creativitate. Democratizarea școlii și a societății, în general, trebuie să aibă în vedere problema omului capabil să se adapteze
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
compuneri este de a se acorda elevilor cât mai multă libertate, atât în alegerea subiectului compunerii, cât și în redactarea acesteia. Ideea libertății totale sau aproape totale în elaborarea compunerilor este susținută de R. Dottrens care în lucrarea sa, "A educa și a instrui", arăta: În aceeași ordine de idei, atrage atenția că n-ar trebui să-i obligăm pe elevi să trateze un subiect care nu trezește în ei o rezonanță afectivă , nicio amintire, niciun interes. Dar pentru redactarea unei
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
subiectul preferat și redactează compunerea în mod liber. Esențial este ca toți elevii să fie stimulați în a reda în mod liber aspectele de v iață care le-au sugerat subiectul compunerii, precum și gândurile și simțămintele lor. În lucrarea "A educa și a instrui " Robert Dottrens arată că: Este eficientă soluția de a pune la dispoziția elevilor, periodic, lista cu teme orientative, în legătură cu care fiecare elev are libertatea să-și aleagă un subiect preferat și să alcătuiască o compunere liberă, pe
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
într-o experiență de învățare pozitivă. În plus, deciziile referitoare la dezvoltarea personalului sunt și ele importante. Poziția și imaginea cadrelor didactice are de suferit prin excluderea de la luarea deciziilor referitoare la activitatea de pefecționare, fiind tratați ca „roboți de educat” (Holmes Group, 1995). Predarea trebuie privită ca o activitate intelectuală plină de provocări, orientată spre viitor, și de aceea profesorii care predau la clasă ar trebui să fie capabili să emită judecăți de valoare bine argumentate referitoare la activitata didactică
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
a intra În amănunte. Aceste elemente fasciste au fost majoritatea românilor care au absorbit educația și propaganda antisemită o dată cu sfârșitul secolului al XIX-lea, cei care au participat la adunările lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." , cei care au fost educați la Universitatea locală și au Învățat În licee ai căror tineri băteau cu sălbăticie orice student sau elev evreu și ieșeau din când În când să spargă ferestre și capete, cei care au sfințit steagurile Mișcării lui Cuza, XE "Cuza
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fi de mare regizorul, teatrul e teatru. Îmi amintesc de un alt regizor, care mi-a spus: "eu nu cred în operă, regia o aduce, o urcă, o face celebră!" Bineînțeles că lucrurile astea mă deranjau, pentru că eu am fost educată în Conservatorul nostru pentru a dezvolta gândirea, pentru a vedea și respecta naturalul dintr-un personaj, dintr-o situație, nu să fiu ca o păpușă. A.V. Doamnă Miricioiu, după ce ați terminat Conservatorul, după ce ați cântat o perioadă destul de lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]