13,637 matches
-
ritm. URSS poststalinistă - și, mai ales, în cursul perioadei brejneviene, așa-zisă „de stagnare” - și China actuală oferă exemple frapante ale acestei evoluții, mergând până la a consacra puterea unor veritabile elite gerontocratice (Putnam, 1976, pp. 65-66). Ritmul de înlocuire a elitelor politice este în strânsă legătură cu modul de funcționare a instituțiilor. În numeroase cazuri, un ritm rapid a putut fi asociat unei creșteri a receptivității față de inovație. Totuși, ar fi eronat să facem din asta o regulă generală; ar fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rapid nu garantează inovația, dar îi facilitează punerea în aplicare. Oricare ar fi, un factor exercită o influență în sens contrar. Într-adevăr, cu cât ritmul de schimbare este mai rapid, cu atât se acumulează mai puțină experiență în sânul elitelor. Asta înseamnă că liderii care au idei noi nu sunt în mod necesar și cei mai în măsură să le pună în practică. Când ritmul de înlocuire a elitelor este diferit în sectoare diverse (cum ar fi, de exemplu, puterea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai rapid, cu atât se acumulează mai puțină experiență în sânul elitelor. Asta înseamnă că liderii care au idei noi nu sunt în mod necesar și cei mai în măsură să le pună în practică. Când ritmul de înlocuire a elitelor este diferit în sectoare diverse (cum ar fi, de exemplu, puterea executivă și cea legislativă), acest fapt constituie o sursă de tensiuni recurente în sânul unui sistem sociopolitic dat. În sfârșit, trebuie să specificăm faptul că, cu cât ritmul de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în sectoare diverse (cum ar fi, de exemplu, puterea executivă și cea legislativă), acest fapt constituie o sursă de tensiuni recurente în sânul unui sistem sociopolitic dat. În sfârșit, trebuie să specificăm faptul că, cu cât ritmul de înlocuire a elitelor politice este mai rapid, cu atât este mai mare numărul persoanelor ce au posibilitatea să acceadă la posturi de responsabilitate. În general, acest fapt este considerat un element favorabil pentru funcționarea democratică a instituțiilor. Totuși, autori clasici ca Pareto și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai mare numărul persoanelor ce au posibilitatea să acceadă la posturi de responsabilitate. În general, acest fapt este considerat un element favorabil pentru funcționarea democratică a instituțiilor. Totuși, autori clasici ca Pareto și Mosca au văzut în deschiderea oferită de elita stabilită nou-veniților un fel de cooptare a unei elite potențiale, adică o modalitate de a neutraliza riscul de contestare a elitei stabilite de către o contraelită. Cu toate acestea, conștiința mai mult sau mai puțin clară a existenței unei tendințe generale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la posturi de responsabilitate. În general, acest fapt este considerat un element favorabil pentru funcționarea democratică a instituțiilor. Totuși, autori clasici ca Pareto și Mosca au văzut în deschiderea oferită de elita stabilită nou-veniților un fel de cooptare a unei elite potențiale, adică o modalitate de a neutraliza riscul de contestare a elitei stabilite de către o contraelită. Cu toate acestea, conștiința mai mult sau mai puțin clară a existenței unei tendințe generale spre oligarhie a condus frecvent la limitarea duratei mandatelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
favorabil pentru funcționarea democratică a instituțiilor. Totuși, autori clasici ca Pareto și Mosca au văzut în deschiderea oferită de elita stabilită nou-veniților un fel de cooptare a unei elite potențiale, adică o modalitate de a neutraliza riscul de contestare a elitei stabilite de către o contraelită. Cu toate acestea, conștiința mai mult sau mai puțin clară a existenței unei tendințe generale spre oligarhie a condus frecvent la limitarea duratei mandatelor și la impunerea unor limitări stricte înnoirii acestora. În acest fel, ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a beneficia de experiența unor oameni aflați de multă vreme pe posturi; pe de altă parte, voința de a nu lăsa experiența și simțul politic să înăbușe aspirațiile democratice și inovatoare (Putnam, 1976, pp. 65-69). Modurile de recrutare și caracteristicile elitei Modurile de recrutare a elitelor influențează funcționarea instituțiilor din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, trebuie remarcat un element de selecție. Pentru a decide care sunt carierele în ascensiune ce trebuie încurajate și care sunt cele care trebuie blocate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
oameni aflați de multă vreme pe posturi; pe de altă parte, voința de a nu lăsa experiența și simțul politic să înăbușe aspirațiile democratice și inovatoare (Putnam, 1976, pp. 65-69). Modurile de recrutare și caracteristicile elitei Modurile de recrutare a elitelor influențează funcționarea instituțiilor din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, trebuie remarcat un element de selecție. Pentru a decide care sunt carierele în ascensiune ce trebuie încurajate și care sunt cele care trebuie blocate, nu sunt utilizate întotdeauna aceleași
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un element de socializare anticipată. Oamenii politici în ascensiune către posturile cele mai înalte tind să anticipeze preocupările și exigențele legate de nivelul superior. Într-un sistem în care viitorul politic depinde nu de sancțiunea electoratului, ci de bunul-plac al elitelor deja la putere, ambițioșii înțeleg că trebuie să cultive favorurile celor care sunt deasupra lor, și nu ale celor de dedesubt. Felul de a părăsi posturile de răspundere exercită de asemenea un rol asupra modalității de exercitare a funcțiilor. În
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alt domeniu de activitate, uneori, la fel de important. În sistemele cu risc ridicat, pierderea puterii poate antrena moartea socială, chiar și execuția. Bineînțeles, o mișcare de natură revoluționară poate transforma un sistem cu risc scăzut într-unul cu risc ridicat, pe seama elitelor stabilite care vor fi măturate de mișcare. Pentru Robert Michels, una dintre sursele oligarhizării mișcărilor muncitorești constă în costurile ridicate legate de sfârșitul unui mandat electiv în sânul organizației. Într-adevăr, foștii conducători nu puteau decât să fie confruntați cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mișcărilor muncitorești constă în costurile ridicate legate de sfârșitul unui mandat electiv în sânul organizației. Într-adevăr, foștii conducători nu puteau decât să fie confruntați cu o pierdere însemnată în privința statutului și a veniturilor. În sfârșit, modurile de recrutare a elitelor politice au și ele un efect de socializare asupra nou-veniților. Competiția pentru posturile de responsabilitate relativ puține inculcă viitorilor lideri anumite moduri de a se comporta. Ceea ce li se inculcă sunt, mai întâi, felurile de a se comporta, ce asigură
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de a se comporta. Ceea ce li se inculcă sunt, mai întâi, felurile de a se comporta, ce asigură ascensiunea în ierarhie. Numai că, odată însușite, aceste norme devin norme de conduită pentru cei ajunși la vârf. O diferență notabilă între elitele franceze și cele britanice ține parțial de socializările în cadrul instituțiilor de învățământ superior, foarte diferite între ele. Într-adevăr, formația primită la Oxford sau la Cambridge (formația Oxbridge) este una cu caracter umanist, în vreme ce marile școli care constituie rezervorul elitelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitele franceze și cele britanice ține parțial de socializările în cadrul instituțiilor de învățământ superior, foarte diferite între ele. Într-adevăr, formația primită la Oxford sau la Cambridge (formația Oxbridge) este una cu caracter umanist, în vreme ce marile școli care constituie rezervorul elitelor franceze sunt instituții cu caracter tehnocratic. Totuși, în ciuda diferențelor dintre ele, elitele franceze și britanice au în comun ceva care le separă de elitele americane, dat fiind că acestea din urmă au o formație mult mai diversificată. În plus, efectul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
învățământ superior, foarte diferite între ele. Într-adevăr, formația primită la Oxford sau la Cambridge (formația Oxbridge) este una cu caracter umanist, în vreme ce marile școli care constituie rezervorul elitelor franceze sunt instituții cu caracter tehnocratic. Totuși, în ciuda diferențelor dintre ele, elitele franceze și britanice au în comun ceva care le separă de elitele americane, dat fiind că acestea din urmă au o formație mult mai diversificată. În plus, efectul de socializare este mult mai evident, când ascensiunea socială s-a efectuat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau la Cambridge (formația Oxbridge) este una cu caracter umanist, în vreme ce marile școli care constituie rezervorul elitelor franceze sunt instituții cu caracter tehnocratic. Totuși, în ciuda diferențelor dintre ele, elitele franceze și britanice au în comun ceva care le separă de elitele americane, dat fiind că acestea din urmă au o formație mult mai diversificată. În plus, efectul de socializare este mult mai evident, când ascensiunea socială s-a efectuat în sânul aceluiași sistem politico-administrativ, decât atunci când ea a avut loc în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că acestea din urmă au o formație mult mai diversificată. În plus, efectul de socializare este mult mai evident, când ascensiunea socială s-a efectuat în sânul aceluiași sistem politico-administrativ, decât atunci când ea a avut loc în contexte organizaționale diferite. Elitele politice și administrative europene sunt mult mai stabile și mult mai bine pregătite pentru funcțiile lor decât cele similare americane (Putnam, 1976, pp. 69-70). Cea mai importantă sau mai puțin importantă aptitudine de a se supune procedurilor de selecție trebuie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai stabile și mult mai bine pregătite pentru funcțiile lor decât cele similare americane (Putnam, 1976, pp. 69-70). Cea mai importantă sau mai puțin importantă aptitudine de a se supune procedurilor de selecție trebuie pusă în raport cu motivațiile viitorilor membri ai elitei politice de a ajunge la posturile de conducere cele mai înalte. În legătură cu aceasta, Harold Lasswell a formulat o teză generală a cărei tonalitate este în relativă armonie cu concepțiile paretiene. În originea sa, motivațiile unora și ale altora sunt de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că guvernele stabile și receptive la diversele influențe și care pot influența programele lor sunt compuse din lideri cu o concepție echilibrată asupra rolului conflictului și a consensului în societatea în care operează ei (Putnam, 1976, pp. 72-81). Configurațiile unor elite și evoluția lor În opinia lui Field și a colaboratorilor săi, diversele configurații ale elitelor despre care a fost vorba în capitolul 4 sunt, în general, durabile; ele nu evoluează decât pe termen lung (Field et. al., 1990). Transformări ale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
compuse din lideri cu o concepție echilibrată asupra rolului conflictului și a consensului în societatea în care operează ei (Putnam, 1976, pp. 72-81). Configurațiile unor elite și evoluția lor În opinia lui Field și a colaboratorilor săi, diversele configurații ale elitelor despre care a fost vorba în capitolul 4 sunt, în general, durabile; ele nu evoluează decât pe termen lung (Field et. al., 1990). Transformări ale elitei se produc, totuși, iar ele atestă transformări politice dintre cele mai importante. Trecerea de la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și evoluția lor În opinia lui Field și a colaboratorilor săi, diversele configurații ale elitelor despre care a fost vorba în capitolul 4 sunt, în general, durabile; ele nu evoluează decât pe termen lung (Field et. al., 1990). Transformări ale elitei se produc, totuși, iar ele atestă transformări politice dintre cele mai importante. Trecerea de la elite dezbinate la elite unificate prin consens se poate produce în două moduri. Primul este aranjamentul dintre elite, prin care cele aflate în conflict endemic își
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
despre care a fost vorba în capitolul 4 sunt, în general, durabile; ele nu evoluează decât pe termen lung (Field et. al., 1990). Transformări ale elitei se produc, totuși, iar ele atestă transformări politice dintre cele mai importante. Trecerea de la elite dezbinate la elite unificate prin consens se poate produce în două moduri. Primul este aranjamentul dintre elite, prin care cele aflate în conflict endemic își reorganizează relațiile și negociază compromisuri asupra celor mai importante puncte aflate în dezacord. În acest
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fost vorba în capitolul 4 sunt, în general, durabile; ele nu evoluează decât pe termen lung (Field et. al., 1990). Transformări ale elitei se produc, totuși, iar ele atestă transformări politice dintre cele mai importante. Trecerea de la elite dezbinate la elite unificate prin consens se poate produce în două moduri. Primul este aranjamentul dintre elite, prin care cele aflate în conflict endemic își reorganizează relațiile și negociază compromisuri asupra celor mai importante puncte aflate în dezacord. În acest fel, ele ajung
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
termen lung (Field et. al., 1990). Transformări ale elitei se produc, totuși, iar ele atestă transformări politice dintre cele mai importante. Trecerea de la elite dezbinate la elite unificate prin consens se poate produce în două moduri. Primul este aranjamentul dintre elite, prin care cele aflate în conflict endemic își reorganizează relațiile și negociază compromisuri asupra celor mai importante puncte aflate în dezacord. În acest fel, ele ajung la o unitate consensuală și pun bazele unui regim reprezentativ stabil. Acordul constituțional care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fel, ele ajung la o unitate consensuală și pun bazele unui regim reprezentativ stabil. Acordul constituțional care a încoronat „tranziția democratică” din Spania postfranchistă oferă un astfel de exemplu. Cealaltă formă de trecere de la dezbinare la unitate consensuală este convergența elitelor. Mai multe facțiuni aflate în competiție conflictuală descoperă avantajele unei largi coaliții, care le permite să mobilizeze sprijinul electoral al unei majorități stabile de alegători și să-și protejeze astfel interesele împotriva facțiunilor ostile sau disidente prin controlul puterii executive
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]