14,680 matches
-
simbolice) se îndreaptă spre alte ținte, care îndeplinesc rolul de „țap ispășitor” și care sunt, de regulă, out-grup-urile, „ceilalți” mai vulnerabili. 3) Teoria conflictului real, formulată ca atare de R. Levine și T. Campbell (1972), dar avându-și originea în experimentele și elaborările teoretice ale lui M. Sherif și ale colaboratorilor săi (1961), are drept asumpție fundamentală că tensiunile și conflictele de grup se nasc și se mențin din cauze „obiective”, ce țin de competiția pentru resurse și beneficii (teritoriu, hrană
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului de laborator, psihosociologia își extinde, în consecință, cercetările de teren, bazate pe observație și anchetă. Astfel, pentru a se descifra ce legătură există între gradul de similaritate perceput de membrii in-group-ului și gradul de amenințare din partea out-group-ului percepută de membrii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stress and coronary disease, Hillsdale, Erlbaum. Goffman, E. (1959), The presentation of the self in everyday life, Garden City, New York. Gouldner, A. (1960), „The norm of reciprocity”, American Sociological Review, 25. Greenberg, J. (1988), „Equity and work-place status: A field experiment”, Journal of Personality and Social Psychology, 67. Greenberg, J.; Alge, B.J. (1997), „Aggressive reactions to workplace injustice”, în R.W. Griffin, A. O’Leary-Kelly și J. Collins (eds.), Disfunctional behavior in organizations, vol. 1: Violent behaviors in organizations, JAI Press
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violence: The new urban blacks and the watts riots, Houghton Mifflin, Boston. Sears, D.; Peplau, L.; Taylor, S. (1991), Social Psychology, Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs. Sherif, M.; Harvey, D.; White, B.; Hood, W.; Sherif, C. (1961), The Robbers’ cave experiment, Institute of Group Relations, Norman. Shotland, R.; Straw, M. (1976), „Bystander response to an assault: When a man attacks a women”, Journal of Personality. Sigall, H.; Page, R. (1971), „Current stereotyps: A little foding, a little faking”, Journal of Personality
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rubrică în care este publicată literatură în română și în sârbă sau în alte limbi), „Debut”, „Prezentări”, „Semnale”, „Lecturi”, „Tezaur”, „Cercetări”, „Mozaic”. Revista a răspuns în permanență cerințelor timpului, fără să renunțe la ideea de a propaga orientări noi și experimente în literatură și de a le forma cititorilor săi un gust literar „sănătos”. Alături de redactori colaborează Florica Ștefan, Simion Drăguța, Cornel Bălică, Teodor Șandru, Ioan Flora, Petru Cârdu, Mărioara Baba-Voinovici, Eugenia Ciobanu, Ana Niculina Sârbu, Mariana Dan, Nicu Ciobanu, Mărioara
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
fost scrisă în anii ’80, în ambianța universitară nord-americană; sunt tratate, în termenii cercetării naratologice mai noi, „spațiul verbal” și strategiile narative și stilistice ale unor scriitori ca William Faulkner, Norman Mailer, Thomas Pynchon și John Barth, subliniindu-se pionieratul experimentelor americane în domeniul nonficțiunii și contribuția acestora la „transformarea lumii într-o carte”. SCRIERI: Lupta pentru pace a oamenilor muncii din țările marshalizate, București, 1950; Tineretul lumii luptă pentru a-și apăra viitorul, București, 1951; George Bernard Shaw, București, 1958
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
fishbowl 361 13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP) 361 13.2.2.8. Discuția-panel 362 13.2.2.9. Metoda reversului 362 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată) 364 13.2.3.1. Experimentul 364 13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire) 366 13.2.3.3. Autodirecționarea învățării (self-directed learning) 366 13.2.3.4. Tehnica teatrului 367 13.2.3.5. Jocul de rol 367 13.2.3.6. Metoda
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
profesională (GAP) 361 13.2.2.8. Discuția-panel 362 13.2.2.9. Metoda reversului 362 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată) 364 13.2.3.1. Experimentul 364 13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire) 366 13.2.3.3. Autodirecționarea învățării (self-directed learning) 366 13.2.3.4. Tehnica teatrului 367 13.2.3.5. Jocul de rol 367 13.2.3.6. Metoda jocului de rol 369 13.2.3.7. Jocul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un mod similar cu mecanismul comunicării interpersonale. Fletcher (apud Faulkner, Littletod, Woodhead, 1998) a observat, într-o cercetare care avea drept scop evidențierea modalității eficiente de rezolvare a problemelor, că simplul fapt de a-i pune pe copiii cuprinși în experiment să vorbească despre felul în care vor rezolva o problemă -modul de lucru prin sine -, fără să existe un partener prezent, a putut să fie util pentru rezolvarea cu succes a problemei respective. În comunicarea intrapersonală, suntem influențați de percepția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aveau dubii privind propria inteligență (deoarece, spre deosebire de primii nu o legaseră direct de rezolvarea sarcinii), și astfel, ajunseseră la concluzia că pur și simplu o sarcină mai dificilă le solicită un efort mai susținut. În sfârșit, al treilea pas al experimentului a presupus că studenții aveau de rezolvat un set de probleme egale ca dificultate cu cele pe care le rezolvaseră cu succes înainte de a începe experimentul. Cei din prima grupă, care fuseseră recompensați pentru inteligența lor au avut un declin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai dificilă le solicită un efort mai susținut. În sfârșit, al treilea pas al experimentului a presupus că studenții aveau de rezolvat un set de probleme egale ca dificultate cu cele pe care le rezolvaseră cu succes înainte de a începe experimentul. Cei din prima grupă, care fuseseră recompensați pentru inteligența lor au avut un declin puternic al performanței ajungând la cel mai slab scor dintre cele trei grupe. Începuseră după pasul doi al experimentului să se considere slabi și neinteligenți, ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le rezolvaseră cu succes înainte de a începe experimentul. Cei din prima grupă, care fuseseră recompensați pentru inteligența lor au avut un declin puternic al performanței ajungând la cel mai slab scor dintre cele trei grupe. Începuseră după pasul doi al experimentului să se considere slabi și neinteligenți, ceea ce și-a pus amprenta asupra moralului echipei. Pur și simplu, aveau acum, după experiment, rezultate mai proaste decât avuseseră înainte. Prin contrast, studenții care fuseseră apreciați pentru efortul depus au tins să depună
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
declin puternic al performanței ajungând la cel mai slab scor dintre cele trei grupe. Începuseră după pasul doi al experimentului să se considere slabi și neinteligenți, ceea ce și-a pus amprenta asupra moralului echipei. Pur și simplu, aveau acum, după experiment, rezultate mai proaste decât avuseseră înainte. Prin contrast, studenții care fuseseră apreciați pentru efortul depus au tins să depună și mai mult efort și au avut cele mai bune rezultate. Concluziile acestui experiment ne sunt de folos atunci când încercăm să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipei. Pur și simplu, aveau acum, după experiment, rezultate mai proaste decât avuseseră înainte. Prin contrast, studenții care fuseseră apreciați pentru efortul depus au tins să depună și mai mult efort și au avut cele mai bune rezultate. Concluziile acestui experiment ne sunt de folos atunci când încercăm să caracterizăm comunicarea verbală: cuvântul, mesajul construit din cuvinte are o forță mult mai mare decât putem bănui uneori, iar impactul acestuia asupra formării-dezvoltării ființei umane este de amploare și uneori paradoxal. Comunicarea scrisă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
când ați comunicat ultima dată oral cu o altă persoană, o să observați că acest lucru s-a întâmplat foarte recent (poate acum câteva minute?). Însă pentru a găsi într-adevăr semnificația comunicării orale pentru viața cotidiană a omului, încercați următorul experiment: timp de o zi (24 de ore) să nu folosiți deloc exprimarea orală. Desigur, acest lucru nu este imposibil; totuși, este foarte dificil, nu e așa? Pentru Denis McQuail, comunicarea orală reprezintă un instrument prin care putem avea acces la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pauze urmate de interjecții ca „ăăă” decât facem de obicei. Interlocutorul nostru va resimți aceste elemente și va reacționa la ele. Incluzând paralimbajul în ansamblul elementelor de comunicare nonverbală, Argyle, Alkema și Gilmour (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment în urma căruia au concluzionat că oamenii reacționează cu o probabilitate de cinci ori mai mare la indiciile nonverbale decât la cele verbale (astfel, când comunicarea nonverbală o contrazicea pe cea verbală, subiecții experimentului aveau tendința de a ignora cuvintele). Paralimbajul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment în urma căruia au concluzionat că oamenii reacționează cu o probabilitate de cinci ori mai mare la indiciile nonverbale decât la cele verbale (astfel, când comunicarea nonverbală o contrazicea pe cea verbală, subiecții experimentului aveau tendința de a ignora cuvintele). Paralimbajul are un rol deosebit în situațiile în care alte elemente nonverbale nu sunt implicate: să luăm exemplul convorbirii telefonice (ceea ce se cheamă eticheta telefonică) a unui agent de vânzări cu un client necunoscut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicarea nonverbală: - expresiile feței; în acest mod, oameni din diferite colțuri ale globului au expresii faciale similare atunci când exprimă diferite emoții: surpriză, frică, supărare, bucurie etc.; - „limbajul” ochilor (contactul vizual); Stass și Willis (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment în care subiecții trebuiau să aleagă un coleg de lucru dintre două femei, una fiind instruită de experimentatori să-l privească în mod direct pe subiect, în timp ce cealaltă trebuia să privească în altă parte atunci când era prezentată subiectului- alegerea subiecților
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
diferență între distanța intimă (0-0,5 m), distanța personală (1-1,5 m), distanța socială (1,5-4 m) și distanța publică (aproximativ 4 m), distanțe pe care oamenii le definesc în funcție de prezența interlocutorului. Russo (apud Hayes, Orrell, 2003) a inițiat un experiment care a intenționat observarea conceptului de spațiu personal: într-o bibliotecă, o colegă a experimentatorului a pătruns deliberat în spațiul personal al altor cititori (se așeza fie în fața unui cititor atunci când erau multe alte locuri libere, fie foarte aproape de acesta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o bibliotecă, o colegă a experimentatorului a pătruns deliberat în spațiul personal al altor cititori (se așeza fie în fața unui cititor atunci când erau multe alte locuri libere, fie foarte aproape de acesta, apropiindu-și scaunul la aproximativ 30 de centimetri). Concluziile experimentului au specificat că 70% dintre studenții vizați s-au îndepărtat într-o jumătate de oră, alții și-au schimbat poziția în direcția opusă, iar alții au adoptat un contact vizual ostil. Totuși, cu toate că cei vizați de experiment încercau în mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de centimetri). Concluziile experimentului au specificat că 70% dintre studenții vizați s-au îndepărtat într-o jumătate de oră, alții și-au schimbat poziția în direcția opusă, iar alții au adoptat un contact vizual ostil. Totuși, cu toate că cei vizați de experiment încercau în mod evident o stare de disconfort, doar un student din opt i-a cerut colegei experimentatorului să plece. Observarea distanțelor folosite poate indica tipul și intensitatea relaționării dintre o persoană și altele. Astfel, faptul că un director rămâne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unuia dintre aceștia și a portarului întreprinderii; o să observați că distanța folosită este diferită în cele două cazuri). De altfel, influența statusului este elocventă și referitor la alte dimensiuni ale comunicării nonverbale. În 1972, A. Mehrabian a cerut, în cadrul unui experiment, unor subiecți să se adreseze unui cuier pentru pălării ca și când acesta ar fi, pe rând, o persoană sau alta - s-a constatat că atunci când îi vorbeau cuierului ca și cum acesta din urmă ar fi fost o persoană cu un status social
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai mare decât funcționarii aceleiași companii. Un alt factor important în comunicarea nonverbală este atingerea. În plan general uman, atingerea reprezintă un cadru fertil pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive. R.V.Joule și L. Beauvois (apud Mucchielli, 2002) au efectuat un experiment în acest sens: într-un campus studențesc, un experimentator cerea studenților întâlniți să fie îndrumat spre o destinație anume. Pe unii dintre aceștia îi atingea, ca din întâmplare, pe braț, cu ceilalți nu avea acest comportament. Toți studenții opriți îi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
participă trebuie să rămână în poziția în care se află, chiar și comunicarea vizuală trebuind să fie „înghețată”; celălalt observator va trebui să comenteze ceea ce vede, apoi discuția se va lărgi la nivelul întregului grup de participanți. 8. Încercați un experiment care să cuprindă spațiul și distanța ca acte nonverbale de comunicare. Așezați-vă în scaunul favorit al cuiva din familia dumneavoastră sau stați mai aproape de cei cu care interacționați decât o faceți de obicei. Apoi relatați în cuprinsul unei pagini
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
decât o faceți de obicei. Apoi relatați în cuprinsul unei pagini reacțiile pe care le-au avut ceilalți și ce sentimente ați încercat la rândul dumneavoastră. Încercați să convingeți pe câțiva membri ai grupului dumneavoastră de discuție să încerce același experiment și apoi discutați rezultatele obținute, într-o ședință de grup. 9. La final, puteți încerca un exercițiu de reflecție care să vă ajute în însușirea corectă a deprinderilor de a comunica eficient cu ajutorul tuturor formelor comunicării. Pentru aceasta, vă veți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]