4,998 matches
-
loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania se expropriază în întregime toate proprietățile rurale și extravilane urbane aparținând persoanelor juridice care urmăresc satisfacerea unui interes public, pământul rural al absenteiștilor (absenteist fiind considerat cel care de la 1 decembrie 1918 până la depunerea legii a lipsit din țară chiar și o singură zi fără a avea vreo însărcinare
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
agricole și a autovehiculelor. Cele 13 întreprinderi individuale activează în mare parte în domeniul comerțului produselor alimentare, mărfurilor de larg consum și a materialelor de construcție. Orașul Biruința este una din puținele localități din Moldova care nu dispune de teren extravilan. Drept urmare orașul nu are pe teritoriul său gospodării agricole. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 12,3 km. Aprovizionarea cu apă potabilă se efectuează din patru fântâni arteziene, prin două turnuri de apă și prin conducte construite între
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
mult chiar, comunitatea religioasă a localnicilor a inițiat un proiect edilitar în memoria eroilor locali. În 1938, Parohia Valea Rusului a dorit efectuarea unui schimb de teren, prin care primaria locală ar fi primit 1978 m din terenul agricol parohial (extravilan) în schimbul a 1000 m în centrul satului pentru construirea unei case parohiale. Ulterior, când demersurile erau destul de înaintate, fără a fi intocmite încă acte oficiale, parohia Valea Rusului are inițiativa- în cazul aprobării schimbului- de a renunța la terenul
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Sfaturile Populare, Crușovul a fost arondat comunei Brastavățu, situație rămasă până în prezent. Actualmente, comuna Brastavățu cuprinde satele: Brastavățu, Crușovul și Cătunul Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe și o populație de 5.293 de oameni. Școala datează în Brastavățu și Crușovul din anul 1894. Cele două școli urmăresc creșterea gradului de implicare al părinților și al comunității în viața școlii. Elevii își
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
cale ferată Suceava - Rădăuți - Putna. Volovăț se învecinează cu: La nord - Municipiul Rădăuți; La sud - comună Arbore; La est - orașul Milișăuți, sat Bădeuți; La vest - comună Marginea; La nord-vest - comună Horodnic de Sus; La sud-est - comună Burla. Terenurile agricole din extravilan cuprind suprafețe arabile, livezi, pășuni împădurite, fânețe, drumuri de exploatare agricole. Structura suprafețelor agricole se prezintă astfel: Sunt înregistrate 1385 de gospodării și 1577 de locuințe. Teritoriul comunei Volovăț face parte din Podișul Sucevei, cu subdiviziunea „Depresiunea Rădăuților”.tetren aproape
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de asocierea dintre firmele Concefa și UMB Spedition. Costul proiectului a fost de 81,8 milioane lei, iar prin implementarea sa, distanța dintre DN11 și DN13 a fost redusă de la 11 km (9 km în intravilan și 2 km în extravilan) la 6,43 km (situați în extravilan), ceea ce a dus la atât la creșterea vitezei de deplasare, cât și la scăderea timpului de parcurgere a distanței. Pe acest tronson se are de asemenea în vedere amenajarea unui pasaj peste varianta
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
Spedition. Costul proiectului a fost de 81,8 milioane lei, iar prin implementarea sa, distanța dintre DN11 și DN13 a fost redusă de la 11 km (9 km în intravilan și 2 km în extravilan) la 6,43 km (situați în extravilan), ceea ce a dus la atât la creșterea vitezei de deplasare, cât și la scăderea timpului de parcurgere a distanței. Pe acest tronson se are de asemenea în vedere amenajarea unui pasaj peste varianta de ocolire, la intersecția cu Drumul Județean
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
28715 din 1314, se pomenește numele localității Feiurdeni. Naționalitatea locuitorilor este ușor de dedus din toponimele localității din zona intravilană, care sunt de origine română, cum ar fi: Șes, Cot, Subpădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii și altele, iar pentru zona extravilană: Țelini, Dos, Față, Deal, Curmătură, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului. În Feiurdeni sunt două biserici: una ortodoxă și una reformată, în stare de paragină. După primul război mondial și după Unirea Transilvaniei cu România, pe timpul preotului Ioan Crăciunean, în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
750 km de-a lungul Văii Ialomiței între Miculești și Zărăfoaia și pe o lățime de 7,375 km între Pucioasa-Sat și Maluri, având o suprafață totală de 4239 hectare, dintre care teren intravilan 714,4 hectare și 3545 hectare extravilan Se învecinează la nord cu comuna Moțăieni, orașul Fieni (satul Berevoești) și comuna Bezdead, satul (Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi. Râul Ialomița a
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
în părțile de nord-est și est), de râul Sucevița (în partea de sud) și de pârâul Horodnic, afluent al râului Pozen (în nord). Amplasat pe o fostă zonă mlăștinoasă (care se păstrează încă în Zona Protejată „Ochiuri” și în zona extravilană dinspre Frătăuții Vechi), municipiul Rădăuți este traversat de mai multe pâraie. Deși există tentația considerării Topliței drept pârâu principal (deoarece acesta trece prin centrul localității), debitul cel mai mare este înregistrat de Pozen (care trece prin nordul localității). Alte pâraie
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
dispune de numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcții și material lemnos. Forța de muncă calificată din zonă este specializată în domeniul petrolier, construcții, prelucrarea celulozei, agrozootehnie, viticultură. În orașul Boldești-Scăieni, aproape jumătate din suprafața agricolă extravilană este cultivată cu viță-de-vie.
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
direcția nord-vestică iese la suprafață complexul de sisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de sisturi argiloase de culoare brună. De asemenea în apropierea orașului se întîlnesc calcare silicoase. Suprafața actuală a Edinețului - intravilan și extravilan constituie 6365,9 ha, dintre care: Primul document în care apare și Edinețul este gramota de la 15 iulie 1431 prin care domnul Moldovei Alexandru cel Bun dăruiește lui Ivan Cupcici 14 sate cu hotarele lor vechi și locuri pusteite pentru
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
În gospodăriile locuitorilor se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură mult redusă oile, caprele și măgarii. Din cauza că grădinile locuitorilor aflate în vatra satului sunt de mărime relativ mică, pomicultura este prezentă mai ales în livezile particulare din extravilan, viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni, ea fiind practicată în mod istoric de către locuitorii din Sebeșu de Sus care au o tradiție bogată în domeniu. Pădurile localnicilor fac parte din Composesoratul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
sectoare, cu numerotarea de la XI la XIV. Dar aceste sectoare s-au format "de facto" în cursul următorilor 10 ani. Pe lângă acestea au mai fost anexate teritoriului capitalei, zona portului fluvial de stat de la Csepel și regiunea împădurită, deținut ca extravilan până la acea dată, de orașului Budakeszi. Sectoarele XI și XII au fost înființate pe malul drept a Dunării, incluzând partea Buda a capitalei, prin divizarea vechiuluiSector I în trei părți. Aceste sectoare în realitate au început să funcțione la 1
Sectoarele Budapestei () [Corola-website/Science/312925_a_314254]
-
realitate au început să funcțione la 1 martie 1934 (sectorul XI), respectiv 1 iulie 1940 (sectorul XI). Sectoarele XIII și XIV au fost create pe partea stângă a Dunării, partea Pest a capitalei, în felul următor: au fost luate terenurile extravilane ale sectoarelor V, VI, VII și X limatat fiind de străzile Dráva - Aréna (azi Dózsa György) - Kerepesi - hotarul de atunci a capitalei (calea ferată de Nord) - Dunăre. Această zonă a fost împărțită pe linia căii ferate de Vác. Partea dinspre
Sectoarele Budapestei () [Corola-website/Science/312925_a_314254]
-
următoarele elemente: număr curent, numărul parcelei din cartea funciară, numărul topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de câștig era munca la pădure, dar guvernul oprește exploatarea lemnului ceea ce lovește crunt mai ales satele din zona montană.La reforma agrară din 1921, în Beiuș sunt împroprietărite 144 persoane cu terenuri în intravilan și 108 cu terenuri în extravilan.Deși a avut scăderile ei in concepție și mai ales in aplicare, reforma agrara a contribuit la dezvoltarea relațiilor de producție capitaliste din agricultură și a îmbunătățit situația materială a unei pâr ti a țărănimii.In perioada interbelică relațiile de
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
de Vede și la 115 km de București, capitala țării. Ca unitate administrativ teritorială este formată din satele Dracsenei, Dracsani, Odobeasca și Satu-Vechi. Comună Dracsenei ocupă o suprafață de 3808,00 ha din care în intravilan 281,00 ha și extravilan 3.527,00 ha Formă de relief; Comună Dracsenei se află la intersecția paralelei de 44 00 15 " latitudine nordică cu meridianul de 25 0 longitudine estică. Ca formă de relief, aceasta se situează în câmpia Găvanu-Burdea. Regimul climatic; - Comună
Drăcșenei, Teleorman () [Corola-website/Science/324755_a_326084]
-
localității precum și din anchetele efectuate s-au desprins propuneri care vizează o mai buna funcționare a localității. O primă cerință a administrației publice locale a fost introducerea în intravilanul localității a terenurilor cu construcții de locuințe aflate în prezent în extravilan. O altă cerință se referă la căminul cultural pentru care se dorește stabilirea unui nou amplasament, lângă primărie, în fața școlii. Din anchetele efectuate s-au desprins și propuneri privind căile de circulație rutieră și rețelele edilitare. Acestea sunt: reparații de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
pe traseul Chișinău-Bălți pe malul râului Răut. Orașul ocupă o suprafață de 1402 ha, are un cadru natural foarte variat și pitoresc, situarea dealurilor și a versanților permițând crearea de perspective și compoziții urbane ce accentuează formele naturale. Terenurile agricole extravilane ocupă 218 ha, cariera de piatră „Ivanos” ocupă 54 ha. Cadrul natural, în care este situat orașul, are un mare potențial urbanistic neexploatat, ce permite crearea unui sistem diversificat și bine structurat de zone verzi. În acest sens, trebuie menționată
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
aproape 130 km est de București și 150 km vest de Constanța. Orașul este traversat de râul Ialomița, unul dintre cele mai importante râuri din România. Suprafața totală a localității este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan și 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orașului, venind din Dobrogea. Relieful localității, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a căror altitudine maximă este de 35 m, este constituit pe nisipuri și prezintă ondulări, dune și văiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV. Se disting în zonă câmpuri, văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa Ialomiței
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
comuna Săsciori din județul Alba, Transilvania, România. Lazul, un mic punct pe harta României, așezat la întretăierea coordonatelor geografice 45° și 54’ latitudine nordică și 23° și 38’ longitudine estică (Comuna Săsciori, Jud.Alba). Suprafața vetrei satului și a terenului extravilan însumează 437,47 hectare. Este traversat de șoseaua națională 67C, de la nord la sud, șosea care leagă municipiul Sebeș de orașul Novaci, pe o distanță de 149 km, cu posibilitate de a ajunge prin Obârșia Lotrului, fie spre vest în
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]