9,472 matches
-
invaziile barbare. Nu sunt aici gânduri foarte adânci și nici poezie de calitate, asta și pentru că ne-a parvenit în stadiu de proiect. Fontaine vorbește despre un „examen de conștiință personal și colectiv”, dat fiind că dialogul e doar o ficțiune. Oricum, în imitația după Bucolicele lui Virgiliu, poetul atinge un anumit nivel de precizie a exprimării. Acest Paulin ar fi trăit în Galia Narbonensis; după unii, lângă Pirinei, potrivit altora, ar fi vorba de un epicop din Biterrae (Béziers), despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
era structurată ca o povestire făcută pentru un anume Teostene a unei dispute, care durase cinci zile, între autor și un păgân învățat care nu e numit, însă e menționat ca filosof sau „filolog”. În realitate, cadrul dialogului e pură ficțiune: de fiecare dată, păgânul lansează atacuri, adesea sarcastice, contra unei serii de pasaje din Scripturi, în general din Noul Testament și în special din evanghelii și din Apostolul Pavel, iar autorul îi răspunde îndelung, fără ca interlocutorul său să-l mai contrazică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
e greu să ne închipuim că acest important grup de tratate s-a pierdut în întregime în timp ce operele celelalte constituie o tradiție unitară, transmisă dintotdeuna ca un corpus compact. Așadar, e foarte posibil să avem de-a face cu o ficțiune. Aceste șapte (!) tratate pierdute ar asigura, judecând după trimiterile prezente în celelalte, acoperirea unor teme teologice dezvoltate puțin sau deloc în operele existente și le-ar îngloba așadar pe acestea într-un proiect teologic „total”. Am avea astfel un fel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
scriitor avea șase ani), funcționari la Banca Națională a României și descendenți ai unor familii de negustori și antreprenori. Copilăria și-a petrecut-o în București (în zona Calea Moșilor- Olari-Popa Petre-Zece Mese, cartier evocat în eseuri memorialistice, dar și în opere de ficțiune), scriitorul fiind nu numai prin localitatea de domiciliu, ci și prin mentalitatea și identitatea afectivă pe care și le asumă, un bucureștean „get-beget”. Urmează Școala Primară nr. 7 „Sfântul Silvestru” (1937-1941) și Liceul „Mihai Viteazul” (1941-1949), cu o întrerupere în
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
sau reluate cu o răbdare aproape didactică), perioada deceniilor al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea. Accentul însă nu cade pe această reconstituire, ci pe lumea romanescă pe care o susține. Caracterul de pretext, de ramă pentru ficțiune, al amintirilor este adesea mărturisit în paginile lor. În critică, G. se situează în descendența lui E. Lovinescu și Șerban Cioculescu, în general a criticii interbelice, al cărei continuator el se consideră - în chip explicit - a fi. S-a ocupat
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
mult subestimat: în interior, pentru că se crease impresia că de-a lungul acestor fluxuri nu se iau decizii semnificative pentru producție, dominația politică asupra deciziilor financiare fiind considerată absolută; în exterior, pentru că economiștii occidentali le considerau mai degrabă o simplă ficțiune, de vreme ce piața nu funcționa, iar banii nu exprimau raporturi de putere pe piață. La urma urmei, se putea chiar pune întrebarea dacă o economie planificată avea într-adevăr nevoie de această reprezentare financiară, de vreme ce alocarea resurselor se făcea prin decizie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
insuficientă reglementare de tip occidental a pieței și a instituțiilor bancare, a fost Credit Bank, constituită ca bancă privată utilizând fondurile unor firme de stat! Bankcoop a putut fi înființată ca bancă privată preluând gestionarea fondurilor fostei cooperație socialiste, datorită ficțiunii juridice din socialism conform căreia cooperația reprezintă un sector „privat” al economiei. Conform aceleiași ficțiuni juridice, CAP-urile erau de asemenea un sector privat al economiei așa încât jefuirea lor cu prilejul împroprietării țăranilor nu a provocat nici o reacție din partea statului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
constituită ca bancă privată utilizând fondurile unor firme de stat! Bankcoop a putut fi înființată ca bancă privată preluând gestionarea fondurilor fostei cooperație socialiste, datorită ficțiunii juridice din socialism conform căreia cooperația reprezintă un sector „privat” al economiei. Conform aceleiași ficțiuni juridice, CAP-urile erau de asemenea un sector privat al economiei așa încât jefuirea lor cu prilejul împroprietării țăranilor nu a provocat nici o reacție din partea statului. Băncile populare și, în paralel, fondurile sindicatelor au reprezentat și ele aceleași nișe de non-reglementare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și din literatura română. Examinând procedeele poetice, figurile de stil, autorul întreprinde implicit și o critică a poeziei românești: opțiunile, însă, nu sunt totdeauna inspirate. Despre romanul istoric se spune aici că ar fi o alcătuire bastardă, de istorie și ficțiune. Privit printr-o grilă morală, romanul, în genere, e socotit a fi „un mijloc țintitoriu la învățătura spiritelor și la îndreptarea moravurilor”. Istoriei literare i se cere ca, în urma unui studiu judicios și nepărtinitor, să caute a stabili timbrul particular
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
prilej de a face haz. Același tip de personaje necomplicate sufletește apare și în romanul Să nu aștepți minuni de la luna septembrie (1991), dar aici este mai interesant modul în care evoluează acțiunea, planul auctorial intersectându-se adesea cu planul ficțiunii. Narațiunea debutează în stilul romanului sentimental al secolului al XIX-lea (plimbarea a doi tineri printr-o pădure într-o dimineață de toamnă), dar „vocea autorului” își face apariția cu scopul de a ironiza acest procedeu narativ simplist, marcând cu
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
un vis de artă, se întrevede Italia. Dar H. schițează propriul „tablou”: Sibiul, peisajul din jur, cotidianul se transformă în operă de artă văzută prin prisma picturii și a muzicii clasice. Nu se știe unde sfârșește realitatea și unde începe ficțiunea artistică. În această acronie și atopie rezidă sunetul celor mai bune versuri din volum. Multe poeme sunt compoziții rafinate, de o sobrietate enigmatică: „Fierbinți și totuși umede ca țigările / Fumate până la capăt. / Nu există nici o legătură între / Ochii mei tot
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
recapitulau, pe alocuri cu o anume maliție, achizițiile brevetate de proza decadei. Romanul În larg (1989) este de un manierism obositor, storcând tot ce se poate din bătătoritele rețete ale scriiturii intimiste (epistolarul și jurnalul). Jongleria cu mai toate convențiile ficțiunii (parodiate serios) constituie adevărata temă a cărții, populată cu personaje anemice, vizibil confecționate din hârtie. Adevăratul interes al literaturii lui H. este de găsit în prozele scurte. Aici relația dintre literatură și real își află un echilibru convingător. Scriitorul aruncă
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
cazurile în care viața imită scandalos livrescul. Promiscuitatea relației dintre real și scris este concepută în două variante: „câtă viață, atâta literatură” sau, mult mai rar, „câtă literatură, atâta viață”. De la Curcubeul de la miezul nopții până la Portocala de adio (1989), ficțiunile autorului plasează livrescul într-o poziție care-i îngăduie a remorca existentul. Se rumegă pasiuni, resentimente, ambiții livrești, se vorbește în citate, se jonglează cu titlurile și cu sintagmele aluzive. Strict tematic vorbind, prozatorul stăruie asupra marginalului, a cotidianului lipsit
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
ferm transformarea partidelor comuniste Într-o „casta”, precum Milovan Djilas ori Michael Voslensky În analiza asupra „noii clase” pe care o reprezenta nomenclatura (vezi Michael Voslensky, 1980), contestă semnificația menținerii unei legături simbolice cu „poporul”. Pentru Miklos Haraszti, o asemenea „ficțiune” (a legăturii cu „masele populare”) are mai ales o importanță strategică: # Deși slăbirea mobilității sociale corespunde intereselor corporațiilor de experți, a specialiștilor apăruți de curând, aceștia sunt obligați să-și manifeste atașamentul față de ficțiunea reprezentării populare directe. Privilegiile noastre sunt
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
poporul”. Pentru Miklos Haraszti, o asemenea „ficțiune” (a legăturii cu „masele populare”) are mai ales o importanță strategică: # Deși slăbirea mobilității sociale corespunde intereselor corporațiilor de experți, a specialiștilor apăruți de curând, aceștia sunt obligați să-și manifeste atașamentul față de ficțiunea reprezentării populare directe. Privilegiile noastre sunt cele ce ne Împiedică, În mai mare măsură decât poliția politică, să Îmbrățișam o ideologie elitista: puterea elitei ar fi prima care ar avea de suferit din pricina anarhiei ce-ar rezultă din respingerea acestei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
doilea (1963) și Dreptul la dragoste (1968), respectarea prescripțiilor fiind aici oarecum estompată. Scrieri mai puțin alterate de tezele ideologiei oficiale sunt cele de inspirație istorică. În romanul Plângerea lui Dracula (1977), printr-o ingenioasă armonizare a documentelor istorice cu ficțiunea, autorul reconstituie destinul dramatic al lui Vlad Țepeș înfățișându-l în închisoare, unde voievodul își rememorează domnia și își lămurește sieși gândul care l-a călăuzit. Scris cu destulă sobrietate este și Romanul nopții de februarie (Plângerea Domnului Alexandru) (1984
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
și a unor „neamuri”, așa cum este și Neamul Șoimăreștilor de M. Sadoveanu. Însă oricât de documentate istoric ar fi astfel de producții, ele nu au caracter științific și niciodată nu putem ști cu certitudine ce e adevăr și ce e ficțiune din ele. Ceea ce nu-i oprește pe oameni ca în discuțiile cotidiene, în demolarea convorbirilor familiale să invoce personaje și episoade din romane și filme ca argumente cu mare greutate. • Cazul instrumental presupune alegerea prealabilă a unei unități sociale tipice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin apelul la documente istorice consultate cu acribie filologică (de care autoarea dă seamă în prefețe) și pentru nonconformista - dar cu atât mai veridica - imagine pe care o oferă despre personalitatea lui Vlad Țepeș. „Toate se leagă în adevăr și ficțiune - scrie Zoe Dumitrescu-Bușulenga - așa încât, de la descripție și portret până la scena de bătălie, toate sunt istoric determinate, dar capătă o integrare literară, estetic certă.” Compoziția polifonică, recursul la tehnici narative moderne conduc la o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Danemarca), 1999. Traduceri: Anna și József Méliusz, Nae deșteptul, București, 1961 (în colaborare cu Péter Bokor); Edouard Laboulaye, Basme, București, 1962. Repere bibliografice: Matei Călinescu, Eugen Simion, Probleme ale literaturii pentru cei mici, VR, 1962, 10; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Istorie și ficțiune, RL, 1970, 47; Dan Zamfirescu, „Vlad, fiul Dracului”, CNT, 1971, 6; Camil Baltazar, „Vlad, fiul Dracului”, CL, 1971, 4; Popa, Dicț. lit. (1977), 475; Viniciu Gafița, Bibliografie de literatură română pentru copii, București, 1978, 146; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 286-290; Cosma
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Gheorghe Grigurcu, Alex. Ștefănescu, Gabriela Adameșteanu, Vitalie Ciobanu, Ana Blandiana și, la rubrica „Bloc-notes”, eseuri de Ștefan Aug. Doinaș. „Corespondența din Paris” e trimisă de Ion Andreiță, iar „Corespondența de la New York” de Dumitru Radu Popa. În cadrul temei „Anul editorial 2002. Ficțiunea în raport cu memorialistica”, invitații lui Dan Stanca vor fi Dan C. Mihăilescu (Betonarea faliilor ideologice) și Ion Simuț (Un an de clarificări). După 2000 textele și informațiile privind literatura devin tot mai rare, iar cronica de carte este înlocuită cu scurte
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Deleanu, Timișoara, 2001 (în colaborare cu Vasile Romanciuc). Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
1982; Vară indiană, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Generația 47, RL, 1972, 12; Ion Marcoș, „Sepia”, TR, 1973, 26; Valentin Tașcu, „Sepia”, F, 1973, 9; Eugen Uricaru, „Sepia”, ST, 1973, 18; Val Condurache, „Sepia”, CL, 1973, 19; Nicolae Manolescu, Ficțiune și reportaj, RL, 1973, 41; Silvia Urdea, „Sepia”, VTRA, 1973, 10; Al. Th. Ionescu, Construcție și simbol, ECH, 1974, 1-3; Aurel Sasu, Iluzia zborului, TR, 1974, 23; Gh. Cătană, Marcel Constantin Runcanu, ARG, 1974, 7; Constantin Hârlav, „Sepia”, TR, 1974
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
a doi mari poeți - Ovidiu și Eminescu - în contexte sociale care să le releve calitățile excepționale fie prin contrast, fie direct, prin laude nemăsurate aduse de cei din jur. Tropaeum Traiani (jucată la teatrul constănțean în anii 1976-1978) este o ficțiune istorică menită să preamărească virtuțile dacilor, demnitatea și spiritul de jertfă al lui Decebal, fericita armonizare dintre învinși și cuceritori, care va duce la formarea poporului român. Simple exerciții de versificare și de imaginație sunt Basmul zmeilor (1969), o culegere
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Roua și bruma (1982), Cauze provizorii (1983) -, cât și în jurnalele de călătorie - America ogarului cenușiu (1977), O călătorie spre marea interioară (I-III, 1986-1990). În narațiuni sinteza rămâne în majoritatea situațiilor nereușită, observatorul-narator constituindu-se stângaci în personaj de ficțiune, cel mai adesea el limitându-se la notații ce aparțin unui reporter aflat în documentare cu scopul întocmirii unui articol de gazetă. Asistă la discuțiile bețivilor dintr-un compartiment de tren, legate de certurile dintre vecini (În forum), prezintă întâmplări
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Faptul, 273-277, Virgil Podoabă, „Cauze provizorii”, F, 1984, 8; Eugenia Tudor-Anton, Fascinația cotidianului, VR, 1984, 9; Mircea Iorgulescu, Starea de călătorie, RL, 1986, 23; Marian Papahagi, Spre Mediterana, TR, 1986, 26; George Pruteanu, Diferite, CL, 1986, 6; Ioan Holban, Când ficțiunea poate fi realitate, CRC, 1986, 28; Corina Ciocârlie, Călătoria ca basm, O, 1986, 39; Virgil Podoabă, „O călătorie spre marea interioară”, F, 1986, 10; D. Micu, Prin „luneta noastră”, VR, 1986, 10; Dimisianu, Subiecte, 134-138; Ioana Bot, Realitatea și textul
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]