12,214 matches
-
limbajul puterii). Codurile culturale asumate prin repetiție socială permit administratorilor puterii să profite în mod interesat de lansarea unor mesaje prin intermediul unor actori aparent necontaminați politic. Cei care se pot adresa direct sufletului uman sunt creatorii. (fie ei artiști sau filosofi). Dacă în Antichitatea lui Platon era mult mai dificil de orientat o perspectivă, azi, în condițiile în care prin tehnologii videoperformante se realizează o „coproducție” a realității sensibile, perspectiva colectivă e mult mai ușor de controlat. Intransigența politică a contemporanilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
O întemeiere metafizică însă nu lipsește analizei lui Brès. Aș spune, chiar, dimpotrivă. Amintesc, ca pe o lectură tot în cheie psihanalitică, două lucrări: S. Freud, Dincolo de principiul plăcerii, Ed. Jurnalul Literar, București, 1992, și Paul-Laurent Assoun, Freud, filosofia și filosofii, Ed. Trei, f.l., f.a., cap. II: „Freud și Platon”, pp. 151-172. Cf. Banchetul, 197e. Cf. ibidem, 198c. Cf. ibidem, 199c-201c. Cf. ibidem, 201d. Cf. ibidem, 175a-e. Cf. ibidem, 175e. Cei mai mulți comentatori sunt de părere că Diotima este un personaj fictiv
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Interesant că Evul Mediu trece într-un con de umbră pe Socrate, ca și pe Platon, de altfel (cf. Karl Jaspers, Oameni de însemnătate crucială, Ed. Paideia, București, 1996, pp. 33-34). Redau în continuare un pasaj din Iustin Martirul și Filosoful (Dialog cu iudeul Trifon, VII, 1), pasaj în care este relatat momentul convertirii autorului. Iată pasajul: „iar mie mi s-a aprins deodată un foc în suflet și m-a cuprins o mare dragoste de profeți, ca și de bărbații
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cuprins o mare dragoste de profeți, ca și de bărbații aceia care au fost prietenii lui Cristos. Și, gândind la cuvintele lui, găseam că aceasta este singura filosofie sigură și aducătoare de folos. În felul acesta și pentru aceasta sunt filosof”. Cât de mult seamănă fragmentul din Iustin cu locurile subînțelese din Banchetul și Phaidros! Nici nu mă mai miră (și nu știu dacă e bine!) că Iustin este cel dintâi dintre filosofii creștini care va susține (cf. Apologia a II
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
folos. În felul acesta și pentru aceasta sunt filosof”. Cât de mult seamănă fragmentul din Iustin cu locurile subînțelese din Banchetul și Phaidros! Nici nu mă mai miră (și nu știu dacă e bine!) că Iustin este cel dintâi dintre filosofii creștini care va susține (cf. Apologia a II-a, X; XIII), de luat aminte, despre Cristos, că a fost „în parte cunoscut și de către Socrate” și că el, Iustin, este creștin „nu din cauză că învățăturile lui Platon ar fi străine de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asemănatoare” (XIII). Iustin este aici un profet preerasmian: Sancte Socrates, ora pro nobis. Formula aceasta, pentru Iustin, Ambrozie, Toma și Erasmus înseamnă că orice adevăr, oriunde ar fi spus, dacă este adevăr, este al Duhului Sfânt (vezi Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a doua în favoarea creștinilor, în Apologeți de limbă greacă, EIBMBOR, București, 1997, pp. 111, 114-115). Cf. Kenneth J. Dover, op.cit., p. 149. Problema este tratată de Aristotel, foarte atent, în Etica Nicomahică, VII, IV, 1148b. Aristotel face în acest
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cunoscuți mulți din această categorie, și - lucru de mirare - mai ales înțelepți” (Plinius enumeră pe Diogene Cinicul, Pyrrhon, Heraclit, Timon, ca să păstrez ordinea lui) - vide Plinius, Naturalis Historia, VII, 79, (vol. II, Ed. Polirom, Iași, 2001). Cf. Giovanni Papini, Amurgul filosofilor, Ed. Uranus, București, 1991, p. 43. Cf. Jean-Luc Marion, Fenomenul Erosului, Ed. Deisis, Sibiu, 2004, p. 292. Cf. ibidem, pp. 123-132; 135. Revăd și augmentez aici un text relativ recent apărut în volumul meu intitulat Seducția ca spațiu al cenzurii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o della matematica. Ma queste parole, come abbiamo visto, riguardano solo la forma, nei la sostanza delle frasi. (...) Platone, sotto l’influenza dei pitagorici, accosto tropo la matematica al resto della conoscenza. Questo errore e comune a molti dei maggiori filosofi, ma nondimeno e un errore”; Storia de la filosofia occidentale, Ed. TEA, Milano, 2004, p. 169-170 (în orig. History of Western Philosophy, by G. Allen & Unwin LTD. London 1946). cf. Milhaud, Gaston, Les philosophes géomètres de la Grèce. Platon et ses prédécesseurs
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și învățare socială. Cealaltă formă este învățarea sistematică, realizată în școli ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Aceasta, fiind o formă de activitate instructiv-educativă planificată, organizată pe baza unei experiențe acumulate timp de multe secole și analizate de filosofi și pedagogi străluciți, este mai eficientă, dă un randament mai mare. Totuși, efectele ei se resimt îndeosebi în planul dezvoltării intelectuale, al însușirii cunoștințelor, al formării capacităților intelectuale, și mai puțin pe planul motivației, valorilor, al sentimentelor. Pe de o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la bază, considera Thorndike, formarea de conexiuni în creier, intitulându-și doctrina „conexionism”. Este deci o vădită asemănare între doctrinele celor doi savanți. Ea se explică prin faptul că amândoi au cunoscut în liceu, la filosofie, teoria asociaționistă susținută de filosofii empiriști (atunci H. Spencer în Anglia și H.Taine în Franța). Aceștia explicau dezvoltarea psihică prin asociații (legături stabilite între imagini, între idei). Primii teoreticieni ai învățării n-au făcut decât să caute o demonstrație experimentală a acestui fenomen. E.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
altă condiție a asocierii o constituie asemănarea: întâlnind la o conferință un necunoscut, îmi reamintesc un coleg de liceu și-mi dau seama că această evocare se explică prin asemănarea fizică dintre cele două persoane. În secolele XVIII și XIX filosofii empiriști (David Hume, J. Stuart Mill, H. Spencer, H. Taine ș.a.) au acordat o mare însemnătate fenomenului asociației, considerându-l la fel de important ca legea gravitației în lumea fenomenelor fizice, explicând, după ei, întreaga structurare a vieții psihice. Completări în teoria
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
experienței anterioare. În mod normal se subliniază că prin gândire descifrăm aspecte esențiale, ceea ce e specific uman. Am folosit termenul de „importante” deoarece există gândire și la animalele superioare, ele fiind însă incapabile de sesizarea unor proprietăți esențiale. Deși unii filosofi, cum a fost René Descartes, considerau gândirea o calitate specifică spiritului, nevoia de precizie ne obligă să discernem în activitatea psihică numai momentele în relație cu dificultăți de ordin cognitiv și nu orice act de comunicare simplă, automatizată („Bună ziua! Ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și atunci când, în mod întemeiat, includem un dat particular într-o clasă de obiecte, fenomene sau însușiri. 3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piagettc "3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piaget" A. Încă din secolul trecut, filosoful E. Mach a formulat constatarea: „gândirea este un experiment mintal”, intuind prezența în procesul reflexiunii a unor acțiuni mintale. În mod explicit se va referi la ele Edmond Goblot, în tratatul său de logică apărut la sfârșitul primului război mondial
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nici în acest caz, școlarii nu au ocazia să-și manifeste independența, gândirea lor rămânând insuficient solicitată. 7.2. „Școlile active” de la începutul secolului XX tc "7.2. „{colile active” de la începutul secolului XX " La începutul secolului, o serie de filosofi și pedagogi au criticat concepția tradițională a școlii, metodele verbale și în special prelegerile școlare. Amintim pe J. Dewey, Maria Montessori, Ovide Decroly. Critica viza slaba legătură cu practica, cu viața, pasivitatea elevilor, insuficienta solicitare a gândirii lor. Mai ales
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
natură empirică, bazându-și concluziile pe observații în situații controlate. Refuzând speculația, psihologii sociali ce lucrează în sfera cercetării fundamentale nu se încred decât în datele pe care le culeg nemijlocit din realitate. Departe de a practica aceeași metodă ca filosofii sociali, de exemplu, ei se îndeletnicesc în principal cu proiectarea montajelor experimentale, manipularea variabilelor în cadrul acestora, alcătuirea de chestionare și analiza statistică a datelor cu ajutorul computerului. Psihologia socială nu trebuie confundată în nici un fel cu psihologia grupurilor, pe care o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au făcut simțite decât odată cu afirmarea pe deplin a Renașterii (aproximativ 1500-1700). Deși Chaucer a folosit termenul a crea încă din 1393, cadrul conceptual al creativității a rămas relativ difuz și, uneori, a fost chiar pierdut din vedere până când majoritatea filosofilor de marcă ai Renașterii (de exemplu Hobbes [1588-1679], Locke [1632-1709]) au reușit să lanseze problematica imaginației, a libertății individuale și a autorității societății în relațiile umane. Descoperirea cercetării De-a lungul aproape întregii epoci renascentiste și în timpul numeroaselor dezbateri filosofice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
filosofie intelectuală recunoscută și coerentă, cea mai elocventă expresie a sa fiind redată de atacurile intelectuale la adresa autorității negarantate emise de diverse surse neștiințifice (dogmatice), după cum era percepută la acea vreme. Odată cu apogeul Iluminismului, științele naturale s-au transformat în filosofii și metodologii instituționalizate (Bronowski și Mazlish, 1960). Acest curent intelectual a devenit unul predominant englez datorită faptului că aici fenomenul era răspândit în principal în rândurile poeților și artiștilor, cu toate că anumite arii ale Iluminismului și-au făcut apariția și în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
insereze în economia Angliei - mașina rotativă și motorul cu aburi -, invenții ce au accelerat revoluția industrială și superioritatea manufacturii și afacerilor Angliei față de concurența străină. Se poate spune că, la un nivel mai mult speculativ, pentru artiștii, poeții, scriitorii și filosofii englezi și europeni au contat două probleme ce au fost dezbătute neîncetat de-a lungul secolului al XVIII-lea: „Care erau limitele libertății de gândire?” și „Care era importanța socială și politică a unei astfel de libertăți?” - probleme ce au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
idee ce a reapărut ca punct de plecare al dezbaterilor din timpul Iluminismului (Braun, 1991; Singer, 1981-1982). Pentru a conștientiza impedimentele din evoluția conceptului de creativitate, trebuie să reținem că pentru surprinderea fenomenului au fost necesare numeroase generații de scriitori, filosofi și artiști. Impedimentele întâmpinate de ei se exprimă, de asemenea, și prin faptul că dezbaterile asupra imaginației au dus la formularea sintagmei imaginația creativă nu mai devreme de anii 1730; iar la sfârșitul anilor 1700 „imaginația însăși” a fost recunoscută
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
validat Adjective Check List și California Psychological Inventory (Inventarul psihologic California), pe parcursul unui mare număr de studii. Tabelul 13.1 Valorile estimative ale IQ-ului în funcție de ocupație, conform lui Cox (1926) Grupul Numărul Procentul Valoarea estimativă corectată a IQ-ului Filosofi 22 8 180 Oameni de știință 39 14 175 Scriitori (în afară de ficțiune) 43 15 170 Conducători religioși 23 8 170 Scriitori (ficțiune) 52 18 165 Oameni de stat revoluționari 9 3 165 Oameni de stat și politicieni 43 15 165
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Bianu, A. Philippide, Sextil Pușcariu, George Coșbuc, Barbu Delavrancea, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Perpessicius), istorici și arheologi (Mihail Kogălniceanu, Alexandru D. Xenopol, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan), economiști (Ion Ghica, Petre S. Aurelian, Ion Răducanu), filosofi (Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici), juriști (Andrei Rădulescu, Constantin Hamangiu), reprezentanți ai științelor chimice, fizice, matematice, biologice, geologice, geografice, agricole, medicale, tehnice (Nicolae Kretzulescu, Grigore Antipa, Victor Babeș, Grigore Cobălcescu, Anghel Saligny, Ion Simionescu, Dimitrie Pompeiu, Petru Poni, Constantin I. Istrati
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
se ghida și mai ales pentru a se adapta lumii sociale. Constantin Rădulescu-Motru, „Valoarea științei” Agenții principali pentru Întărirea și Îndrumarea pe calea progresului a unui stat național... sunt: cultura și știința. Grigore Antipa, Problemele evoluției poporului român În 1906, filosoful Constantin Rădulescu-Motru Își exprima scepticismul față de capacitatea științei de a genera schimbări pozitive. În 1919, speologul Grigore Antipa manifesta deja o Încredere deplină În știință ca una dintre cele mai importante forțe creatoare de progres din epoca modernă. După primul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încadrează astfel mai bine În categoria „filosofiei medicale” decât a lucrărilor științifice. În aceeași perioadă, existau alți câțiva intelectuali români importanți care explorau semnificația eredității pentru Înțelegerea progresului și a relațiilor dintre oameni. În lucrarea sa, Teoria ondulațiunii universale (1876-1878), filosoful Vasile Conta (1845-1882) a prezentat o viziune personală asupra evoluției și eredității. Cunoscând, cu siguranță, lucrările lui Charles Darwin și ale lui Herbert Spencer despre evoluție, Conta a creat o viziune originală asupra legilor care guvernează schimbarea. Teoria ondulației pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea În lucrările și În intervențiile sale publice concepția despre civilizații a filosofului german Oswald Spengler, care susține că civilizațiile sunt ființe organice, urmând același curs ca și viața unui om - naștere, creștere, maturizare, Îmbătrânire, declin și moarte. Moldovan a preluat limbajul organicist al filosofului german, considerând potrivite multe dintre metaforele inspirate de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În intervențiile sale publice concepția despre civilizații a filosofului german Oswald Spengler, care susține că civilizațiile sunt ființe organice, urmând același curs ca și viața unui om - naștere, creștere, maturizare, Îmbătrânire, declin și moarte. Moldovan a preluat limbajul organicist al filosofului german, considerând potrivite multe dintre metaforele inspirate de biologie folosite de acesta. Acceptând viziunea organică de ansamblu, Moldovan respingea Însă ideea inevitabilității declinului unei civilizații și, În consecință, al unei națiuni, precum și previziunile spengleriene sumbre despre viitorului civilizației occidentale. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]