4,485 matches
-
O tăcerea uriașă. Nu îmi dau seama dacă este copleșit de melancolie sau dacă tăcerea lui e pusă în funcțiune de un resort intern. Când îl apucă, rămân nemișcat până își revine. După ce deschide ochii, mă privește absent o vreme, frecându-și degetele de genunchi de parcă ar vrea să ghicească de ce mă aflu eu acolo. — De ce aduni animalele seara și le scoți din oraș, ca să le dai iar drumul dimineața? l-am întrebat de îndată ce și-a revenit. La început s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
totul alta și trebuia să-mi văd de treabă. L-am urmat fără să mai întreb nimic. Pentru că scosese zgomotul, în jur era o liniște desăvârșită. Îmi auzeam chiar propriii mei pași. Am avut impresia că deasupra capului meu cineva freca niște pietre una de alta, dar după două-trei încercări a renunțat. — Am găsit niște urme de Întunegri și am fost îngrijorat din pricina ta. De aceea am venit să te iau. N-ar avea voie să ajungă până aici, dar se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
incapabil să le pricep, să le prind semnificația. Nu puteam decât să le confirm existența. Până la urmă am reușit să citesc două vise. Trecuse deja de ora zece. I-am înapoiat bibliotecarei craniul, mi-am scos ochelarii și m-am frecat la ochi. Mă înțepau îngrozitor. — Ai obosit? mă întrebă ea. — Puțin. Ochii mei nu sunt obișnuiți cu așa ceva. Cât am stat cu privirile pironite pe craniu, lumina viselor m-a orbit pur și simplu. Simt o durere ascuțită în ceafă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
așa că am mai luat una. Magazinele nu erau încă deschise. Am decis să-mi fac cumpărăturile când ieșeam să mănânc de prânz. Am luat rufele murdare din coș și le-am băgat în mașina de spălat. În timp ce-mi frecam tenișii murdari, mi-am amintit de cadoul misterios primit de la bătrân. I-am lăsat imediat jos, m-am șters pe mâini și m-am dus țintă la cutia din dormitor. Era mult prea ușoară pentru dimensiunile ei. Mai ușoară chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
prea proastă despre noi. Nu cred că am în casă ceva care să vă intereseze. N-aveți decât să căutați, am zis. — Să căutăm? întrebă Pitic mirat. Ce să căutăm? E ceva de căutat... zise el, cu țigara între dinți, frecându-și palmele. Nu știu ce căutați, dar din moment ce ați spart ușa, înseamnă că vreți voi ceva. — Nu prea înțeleg ce vrei de la noi. Cred că e o greșeală la mijloc, zise Pitic. N-am venit după nimic. Vrem doar să stăm de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
e vina nimănui. Nici a ta, nici a ei. Dacă e să dăm vina pe cineva, atunci mersul lumii e de vină. La fel cum nu poți schimba cursul unui râu. M-am ridicat în capul oaselor și mi-am frecat obrajii cu palmele. Vă referiți la suflet? Bătrânul dădu din cap. — Eu am, ea nu are. Înseamnă că indiferent cât de mult aș iubi-o eu, ea nu mă poate iubi. — Cam așa ceva. Și tu o să-l pierzi treptat. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Parcă am auzit ceva. Ciulește și tu urechile! Am rămas nemișcați locului, cu auzul încordat. Se auzea ceva din depărtare. Un sunet slab, abia perceptibil la început. Parcă era un fluierar. Apoi, tot mai tare și mai tare, de parcă se frecau două metale unul de altul. Fără nici o pauză. Zgomotul se înteți. Aveam senzația că o insectă uriașă se cățăra pe spatele meu. M-au trecut fiori. Se auzea tot mai aproape. Din pricina lui parcă tremura și aerul din jur. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe ceva solid. O să mai dureze un pic. — Vrei să-mi spui și mie care sunt presupunerile tale? Poate te ajut. Umbra și-a scos mâinile din buzunare, a suflat în ele ca să le încălzească și apoi și le-a frecat de genunchi. Ți-e imposibil să pricepi ceva acum. Eu sunt slăbită fizic, dar tu ești terminat psihic. Mintea ta nu funcționează cum trebuie. Trebuie să-ți revii neapărat. Și eu la fel. O să încerc să mă gândesc singură la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era să ațipesc, cineva mă trezea brutal. Îmi simțeam pleoapele grele și-mi venea să dorm, dar în aceeași clipă ceva mă trăgea parcă spre lumea Întunegrilor. Aveam senzația că întind labele după mine. Am deschis ochii și mi-am frecat fața cu palmele. Dar parcă nu-mi frecam propria față. O simțeam străină. Mă mai durea locul de pe gât în care se prinsese lipitoarea și-mi supsese sângele. Două lipitori m-au stors zdravăn. — Mi-am amintit de spermă. Chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
simțeam pleoapele grele și-mi venea să dorm, dar în aceeași clipă ceva mă trăgea parcă spre lumea Întunegrilor. Aveam senzația că întind labele după mine. Am deschis ochii și mi-am frecat fața cu palmele. Dar parcă nu-mi frecam propria față. O simțeam străină. Mă mai durea locul de pe gât în care se prinsese lipitoarea și-mi supsese sângele. Două lipitori m-au stors zdravăn. — Mi-am amintit de spermă. Chiar nu vrei să ți-o înghită cineva? Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu se potrivea. M-a trecut o transpirație rece. Parcă-l vedeam pe Paznic descuind portița cu una din aceste chei. Era sigur una dintre ele. Nu mă înșelam. Le numărasem atunci: patru. Am băgat cheile în buzunar, mi-am frecat mâinile ca să mi le încălzesc și le-am scos din nou ca să le încerc. Le-am luat pe rând. De data aceasta am reușit să bag a treia cheie până la capăt și să o răsucesc. Nu-i greu de imaginat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
știi că n-am să te uit. În pădure o să-mi pot aminti încetul cu încetul vechea mea lume. Cred că există o mulțime de lucruri pe care trebuie să mi le amintesc. Oameni, locuri, lumini, cântece... Umbra și-a frecat mâinile de câteva ori. Părea tare caraghioasă cu zăpada troienită pe umerii firavi. În urechi nu-mi răsunau decât mâinile ei. Apoi și-a plecat puțin capul într-o parte și-a zis: — Eu mă duc. Mi se pare ciudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
siderale” către ideal și, mai ales, de un serafism specific, care, aducând suflarea divinului, transfigurează materia. În poezia lui C., îngeri „se-nalță și coboară / Prin groasele văzduhuri de ninsori” mărturisind FIorile dalbe, ori „stau triști pe lângă sobă / Și-și freacă aripile de rugină”, când cade „ora toamnei, pe pământ și-n cer” (Tăcere). Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale lui C. Unele - trandafirii galbeni, în care se ghicesc apuneri în
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute biluțe care se prăjesc în ulei încins. Se adaugă salată verde pentru decor, șuncă presată, mușchi filé și rondele din salam
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la fiert cu apă și cu un pahar de suc de roșii. După ce au fiert, se servesc cu mămăliguță și smântână. TORT DIN CASCAVAL O bucată de cașcaval rotund sau pătrat se taie pe lățime în 6 felii. Se freacă spumă 100 g unt cu puțină sare, piper și Secretul Gustului. 300 g șuncă presată se taie în 4 felii, iar din feliile de cașcaval facem 2 tortulețe. Luăm o felie de cașcaval, o ungem cu puțin unt condimentat, peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se adaugă maioneza și se amestecă. La sfârșit, se decorează cu gogoșar. PASTE PENTRU TARTINE Pasta de unt - 200 g unt, o ceapă tocată mărunt, două lingurițe de muștar, un gălbenuș fiert, 4-5 măsline tocate și puțină verdeață tocată; se freacă bine până devine o pastă. Pasta de ouă - 5 cartofi fierți, 5 ouă fierte tari, 200 g de unt, o ceapă tocată fin, sare și piper; ouăle și cartofii se pasează și se amestecă cu restul, până se face o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
câteva clocote, apoi așezăm pasta pe platou și decorăm cu verdeață. Pasta pentru tartine de post - un pachet de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. De măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc, rezultând o pastă foarte gustoasă, după care se unge pe pâine și se servește cu ceai. Pasta picantă Cristina - 2,5 kg de roșii făcute bulion, cincisprezece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
curăță dovleceii de coajă, se scoate miezul cu semințe, se pun în apă fierbinte cu puțină sare să fiarbă, se scurg bine și se taie felii, apoi se prepară sosul din ulei, zeamă de lămâie sau oțet și sare. Se freacă bine și se toarnă peste dovlecei, după care se toacă verdeața mărunt și se amestecă cu cana de smântână, iar la final, turnăm peste dovlecei și se dă la rece până se servește. SALATĂ DE FASOLE 500 g fasole fierte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
UMPLUTE CU PASTA DE PESTE Se aleg măsline mari, frumoase și se fierb în apă câteva clocote pentru a se mai desăra. Se crestează în lung, se scot sâmburii și se umplu cu pastă din pește conservat în ulei scurs și frecat cu unt. Se așează pe frunze de salată verde. PĂSTRĂV CU CIUPERCI 1,5 kg. de păstrăv curățat și stropit cu lămâie și sare, 250 gr. de ciuperci ( un borcan din comerț ), 250 gr. de roșii decojite și tocate, 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lăsăm să fiarbă șase - șapte minute pe o parte și pe alta. La ultimul clocot adăugăm usturoiul tăiat mărunt. Se servește pe platou cu tot cu sosul rezultat, cu decor din verdeață tocată fin. PĂSTRĂV PANÉ LA CUPTOR Un păstrăv măricel se freacă cu sare și boia, apoi se stropește cu oțet și se lasă să stea o jumătate de oră. Din două ouă, sare, pătrunjel tocat, două linguri de smântână, o lingură de făină albă, facem o maia prin care dăm peștele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de oră. Umplutura se face călind ceapa în unt, apoi adăugăm șunca, ciupercile, călim timp de cinci minute și dăm deoparte, iar după ce s-a răcorit, adăugăm cașul tăiat, cașcavalul ras, pătrunjelul tocat și o legătură de mărar. Adăugăm gălbenușurile frecate cu puțină sare și piper, albușurile bătute spumă. Amestecăm totul bine, apoi umplem păstrăvii și-i așezăm în tavă tapetată cu unt și puțină făină. Dăm tava la cuptorul încins ( dacă ne rămâne spațiu printre pești, putem pune câteva ciuperci
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
2-3 kg, 300 g carne de vițel, 300 g carne de porc, 2 cepe, 100 g orez, un morcov, 2 ouă, o legătură de mărar, cimbru, pătrunjel, sare și piper Găina se spală, apoi se unge cu ulei și se freacă cu puțină sare și piper. Într-o cratiță, punem la călit ceapa și morcovul tocate mărunt, apoi adăugăm carnea dată prin mașina de tocat, o călim până se schimbă la culoare, dăm deoparte, punem orezul bine spălat, ouăle, sarea, piperul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și condiment pentru pui. Le prăjim pe grătar și servim cu salată asortată și mujdei de usturoi făcut dintr-o legătură de usturoi verde, o legătură de tarhon, sare, ulei, 100 ml de smântână - batem bine cu ciocanul și apoi frecăm cu ulei ca la maioneză. La urmă, adăugăm smântâna. GOGONELE UMPLUTE Zece gogonele murate și scobite de miez, o ceapă tocată și un morcov ras, 500 gr. de carne de porc, o linguriță de boia dulce, patru linguri de orez
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
strâns și o punem la frigider pentru a se întări. RULADĂ DIN BISCUIȚI Foaia - 300 g biscuiți, 150 g unt sau margarină, 150 g zahăr pudră, o lingură de cacao și 5 linguri de smântână. Biscuiții dați prin mașină se freacă cu untul, zahărul, smântâna și cacaoa, după care pe un celofan umezit se întinde foaia groasă de un deget. Crema - 4 gălbenușuri se fierb cu 150 g zahăr, 150 g unt, esență și coajă de lămâie, până devine o pastă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ml de ulei Punem făina în vasul în care frământăm, facem loc la mijloc unde punem drojdia înmuiată cu două linguri de zahăr și 100 ml din laptele călduț, după care lăsăm o jumătate de oră la crescut. Adăugăm gălbenușurile frecate cu zahăr, aromele, smântâna și untul. Începem să frământăm, adăugând câte puțin lapte călduț, până când se dezlipește aluatul de pe mână. La urmă, adăugăm câte puțin ulei și frământăm până când terminăm uleiul. Lăsăm la crescut acoperit cu un prosop, până când
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]