5,324 matches
-
când am fost la Festivalul Mondial al Tineretului. Într-o seară mi-a spus-o: "Băi, Tompea, eu dacă eram lider la voi, la UASCR, altfel gândeam niște lucruri". N-am mai dezvoltat subiectul. S. B.: Dar ați simțit o frustrare, că ar fi vrut să fi fost lider la studenți. D. T.: Din ce știu eu, tată-său ar fi vrut să fie lider, să vină din urmă, să crească în organizație, dar nu a vrut mamă-sa. Ea i-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Securitatea și a ajutat-o să plece în Italia. S. B.: I-au făcut carieră în altă parte. D. T.: Acolo unde cred că mai trăiește și acum. Deci au fost întâmplări care se comentau atunci. Toate astea creau fracturi, frustrări în sinele lui, probabil. Și cu trimiterea la Sibiu, undeva el avea un sentiment amestecat. Să plece din București... Bine, era practica promovării cadrelor, a rotației și apoi a promovării cadrelor. Trebuia să aibă și o funcție la județ. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că primarul lor este totuși om de omenie. Hai să mergem la "Țigan", dom' primar. Este foarte curat și are o bere bună. Pleacă toți pe jos. Un alai cu fețe zîmbitoare. Unii, oameni foarte răi, aveau un soi de frustrare. Oleacă de foc, bineînțeles fără moarte, doar cu o pîrleală, acolo... ar fi fost și mai interesant. "Țiganul" iese în fața zoiosului său chioșc și ne invită cu plecăciuni adînci: Poftim, dom' Pașcu! Ce onoare să vină și dom' primar! Poftiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
domnului Huianu. În viața mea am acumulat o recoltă de vreo 12-13 kg de pește în total, deși am fost și prin Delta Dunării de cîteva ori. Acum, la lumina lunii, amintiri pe tema pescuitului îmi creau un fel de frustrare vagă că n-am prins și eu în viața mea un balaur de pește de măcar vrea 5-6 kg, așa, ca să rup gura tîrgului. Deloc optimist, eram totuși vag interesat de un record în domeniu, ceea ce îmi alunga somnul. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tuturor li se cere să ia egalitatea drept limită. S-a putut spune, cu îndreptățire, că, în vreme ce despotismul e o proastă înțelegere a puterii, democrația e o proastă înțelegere a egalității. Înțeleasă strâmb, idolatrizată, interpretată tendențios, egalitatea devine substratul unei frustrări generale. Ea este mereu subminată de un vicios - dat ineluctabil - instinct al comparației: săracul vrea să achiziționeze în speranța (utopică) a unei egalități cu bogatul, bogatul vrea să fie și mai bogat, la fel de bogat ca cei care l-au depășit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
națiunii. Vanitatea națională, la rândul ei, hrănită de un provincial excepționalism etnic, poate, de asemenea, produce monștri. Succesul stimulează, inevitabil, vanitatea, anesteziind simțul deșertăciunii. Dar și insuccesul e, pe această linie, catastrofal: e urmat, mai întotdeauna, de irezistibile valuri de frustrare, în care mania persecuției, invidia, ura de toți și de toate ajung să frizeze patologia. O formă perfidă a vanității se exprimă în convingerea că ea este, preponderent, viciul altora. Dar repet: în fapt, nu scapă nimeni de ea. Sau
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
regatului Galiției (sub aspect politico-administrativ), de distanțele și costurile mari necesare participării la lucrările Dietei stărilor galițiene din Lemberg sau la Stanislau, de folosirea în deliberările acestor instituții doar a limbii latine și polone, prea puțin cunoscute lor etc. Expresia frustrărilor și nemulțumirilor acumulate de starea nobiliară bucovineană se va materializa, cu timpul, în refuzul său de a participa la lucrările Seimului Galiției 10. În împrejurările politice existente după înscăunarea lui Leopold al II-lea, elita politică românească din Bucovina va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
gravei delațiuni. Revenind la Ion Sava și încercând să ne explicăm... inexplicabilul atitudinii sale, nu putem atribui astfel de devieri comportamentale decât unui fenomen propriu lumii scenei: la un moment dat (ciclic!) "se pune pata" și răbufnesc toate nemulțumirile și frustrările, canalizate, regretabil, într-o singură direcție, adeseori greșită. De altfel, și Sava avea să treacă prin situații similare, pe care le-a traversat cu dificultate, nu fără urmări și traume. Maican era descoperit la capitolul "limbaj", de multe ori frust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
propria-i nenorocire, reproducând și Împroșcând la mari depărtări nenorocirea celorlalți. Plictisul, durerea, nenorocul, istovirea, sila și frica de viață, sila și frica de moarte, toate pulsează pe chipuri Într-o infinitate de măști și sub o aură de cataclisme, frustrări și zădărnicii, care ajung să mă fascineze și mă fac să juisez până-n pragul paraliziei. Mă Îndopam cu pâine, urcând din nou Împreună cu ei treptele durerii și plăcerii. Pâinea goală și Întunericul, da, dintotdeauna mă salvaseră, dar niciodată până acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând. Și se duc ca clipele, Scuturând aripele Și mă lasă răvășit, Pustiit și amorțit Doar cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el. Muzica versurilor simple e în discordanță cu anxietatea frustrărilor mele. Trupul slăbit pare că se eliberează, împins de această dematerializare a naturii. E o senzație dureroasă și în același timp consolatoare. Stergerea numelui Cotta m-a înștiințat că numele meu a fost șters din bibliotecile publice din Roma, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de acțiune și practică socială cotidiană, în care alteritatea nou-venitului completează și, în cele din urmă, configurează decisiv identitatea europeanului tradițional. Dialogul cu diferența devine, astfel, singura cale sigură prin care "celălalt" poate ajunge, legitim, "al nostru". Dincolo de prejudecăți, de frustrări, de resentimente, "noua Europă" va trebui să învețe să-l întîmpine, să-l înțeleagă și, în cele din urmă, să-l primească "în casa sa" pe "celălalt", căci fără vitalitatea lui, "casa" și "averea" adunată de secole se vor risipi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
accidental sau datorită unor activități specifice în afara contextului sociocultural inițial, resimte o puternică stare de disconfort și de stres existențial" (Cucoș, 2000, p. 131). Experiența integrării nu de puține ori tensionate într-un nou mediu poate declanșa diferite reacții: de frustrare sau de respingere, activare a resentimentelor față de mediul de inserție, de dezarticulare a identității, de revoltă și furie, de temeri generalizate, de surpriză sau chiar de fascinație în fața experimentării noului context cultural. Șocurile culturale sînt de mai multe tipuri, declanșîndu-se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și intelectuală pentru a fi eficienți în muncă, a crește performanța muncii, pentru a rezolva problemele noi care apar și pentru a genera soluții și idei inovatoare. 3. Respingerea oricăror tendințe de exprimare de sine și de independență poate produce frustrare, retragerea investițiilor în grup și refuzul de a coopera pentru binele grupului. Prin urmare, este necontenit necesară și o anumită formă de încurajare a nevoilor și dorințelor proprii ale membrilor grupului, atît timp cît nu dăunează obiectivelor grupului. Dincolo de universalitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
maximei sinteze, în două dimensiuni polare: valorile rațional-seculare versus valorile tradiției, precum și valorile exprimării de sine versus valorile supraviețuirii, ce ilustrează puterea implicită a contextelor sociale și istorice de a impune actorilor sociali (indivizi, grupuri) precumpănitor registrul constrîngerilor (însoțite de frustrare și dezangajare publică) sau cel al alegerilor (însoțite de oportunități și angajare comunitară) (vezi figura 7). Evaluînd ansamblul celor mai relevante domenii ale interacțiunii interpersonale și interinstituționale în peste 80 de țări, care cuprind aproximativ 85% din populația întregii lumi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ci trebuie pus în legătură cu modul în care acești oameni și-au construit specificul identitar și au înțeles să îngemăneze interacțiunea cu "celălalt". Aceste amintiri dominante asigură un mod specific de lectură a realității actuale, fapt ce permite perpetuarea sentimentului de frustrare definitoriu pentru locuitorii spațiului central și sud-est european (un exemplu apropiat de noi este trăirea "poverii de a fi român"), a sentimentului de inferioritate specific oricărui stigmat, sentimente corelate cu o atitudine submisivă și fatalistă (Gavreliuc, 2002a, p. 220). Studiul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
înghiontesc sufletul cînd înjură de cele sfinte în fața copiilor dumneavoastră> sau care apreciază "calificat", după <o fluierătură semnificativă>, <"bă, da' bună e nevastă-ta!">. Un loc aparte îl deține și "scuipătorul cu principii" (21%). <El scuipă scurt și țintit>, <din frustrare>, <e nemulțumit că iar "a fost înșelat">, <a căzut pradă "conspirației" (șefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc)>. întrucît <"adevărurile" sale sînt "terfelite">, <nu îi mai rămîne decît afișarea cu năduf a victimizării sale>. De aceea, un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care negociază rolul celui copleșit de o lume care nu îl ascultă, nu îl înțelege și căreia nu îi "pasă" de nevoile sale, motiv pentru care sfîrșeste în a solicita "să fie lăsat în pace". în această imensă masă de frustrare generalizată și de speranțe sociale risipite (întocmai ca în anul de grație 1989), pentru mulți dintre semenii noștri nu mai rămîne decît imprecația defensivă și fuga "în sine". Rămîne un conglomerat de oameni singuri, care au uitat "să fie împreună
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a două stări sufletești: pe de o parte dorința sexuală (libidoul) prezentă, iar de cealaltă parte incapacitatea fizică de a realiza actul sexual. Rezultatul confruntării însumează apariția tulburărilor de interpersonalizare, din perspectiva bolii privită ca pe un handicap, senzația de frustrare și percepția negativistă asupra realității până la sindrom depresiv sever. Problemele de cuplu accentuează și mai mult stresul psihic, funcția erectilă ajungând să fie considerată de psihologi un adevărat indicator al calității vieții (4). De aceea abordarea problemelor trebuie făcută cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
la capătul punților de netrecut fără sprijinul aripei sale. Acea imagine amintită-închipuită a funcționat ca un cadru mental de susținere a eforturilor. În momentele de cea mai adâncă disperare dintr-o societate care nu admitea intruziunea depresiilor, angoaselor, alienărilor și frustrărilor, i-am simțit aripa protectoare ca o resursă de rezervă, neinventariată de conștient... Altă amintire primară e o carte. O carte fără cuvinte, pentru preșcolari. Cu prinți, prințese, balauri și castele desenate într-o succesiune al cărei sens ar fi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fi existat o prezicere sau pregătire în acest sens, uriașul imperiu comunist se prăbușise. Izbucniseră convulsii naționaliste și altele generate de trecerea de la economia etatizată și planificată la cea de piață. Cu cât ai multe alternative, cu atât cumulezi și frustrări, fiecare alegere însemnând pierderea celorlalte posibilități. Nu mi-a trecut prin cap să emigrez, căci nicăieri nu putea fi mai interesant decât în vârtejul anilor '90. Asistam dinăuntrul malaxorului social la nașterea democrației trecând, simultan, ca oricare cetățean din Est
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
multe alte metehne mentalitare și până la urmă un anumit model românesc de facere a lucrurilor într-o doară, într-o mioritică resemnare și capitulare în fața filosofiei lucrului bine făcut și la timp săvârșit. Proiectele eșuate de modernizare a societății noastre, frustrările acumulate în urma unor repetate ratări ale timpului ales, favorizant, kairotic cu alte cuvinte, absența unui spațiu dialogic autentic, a unei societăți civile vocale și eficiente, a unor instituții stabile, așezate pe baze constituționale solide, se adaugă tabloului societății românești post-socialiste
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
comune, care au redus frecvența violențelor dintre noi. Și din cauză că era victorios în fiecare dispută cu mine, și din cauză că mama și mătușile aveau comportamente care indicau clar că-l preferă pe el, toată copilăria mea a evoluat sub umbra unei frustrări pe care numai cei cu o istorie de viață asemănătoare o pot înțelege. Când ne petreceam vacanțele la rudele noastre, sau când eram amândoi plecați în tabără, eram foarte uniți și conflictele dintre noi dispăreau. Acum îmi dau seama că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nevoia acută de a sta de vorbă cu oamenii, de a le asculta poveștile, de a le interpreta, de a produce cunoaștere prin trecerea pe hârtie a semnificațiilor astfel produse. În tot acest proces am resimțit mereu un fel de frustrare generată de faptul că mă aflam permanent de o anumită partea a baricadei: eu întrebam, eu căutam răspunsuri. De aceea, aproape la fiecare interviu/ chestionar realizat, în mintea mea se derulau cu sfințenie propriile răspunsuri, propriile argumente, propria experiență de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
putea fi printre cei mai buni. Veneam de la țară și "lumea" nu avea așteptări mari de la mine, cu atât mai puțin eu. Am fost o elevă retrasă. În clasa a noua m-a lovit o formă de habotnicism generată de frustrarea de a fi de la țară. Mi-am scos bijuteriile, am început să mă îmbrac foarte tern, nu mi-am tăiat părul cu gândul că Dumnezeu mă va ajuta să mă integrez între copiii de oraș. Am făcut-o puțin câte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
experiențele formatoare ale existenței. Nu credeam că se poate injuria atât de eficient. Mi se făcea fizic rău cam la douăzeci-treizeci de pagini, așa încât trebuia să iau pauze, multe pauze. Poetul nostru național canaliza o doză atât de mare de frustrare în scrierile sale, încât de multe ori mi s-a părut aproape imposibil de citit. Așa am devenit feminist. Citindu-i pe Eminescu, Mircea Eliade (de-ar ști mama...) sau Cioran. Am realizat că trăisem într-un turn de fildeș
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]