6,437 matches
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului MEHEDINȚI Descrierea stemei: Stema județului Mehedinți, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut albastru încărcat cu un pod, având doi stâlpi de susținere și un grilaj dantelat, de aur. În fundal se zărește silueta unei hidrocentrale de argint, plutind pe două valuri ondulate, din același metal. În șef, pe azur, o albină de aur. Semnificația elementelor însumate: - podul de aur evocă construcția înălțata aici în antichitate de Apolodor din Damasc; - construcția
HOTĂRÂRE nr. 791 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125561_a_126890]
-
a unui dialog larg cu toți factorii economici și sociali implicați. În această perspectivă, programul pornește de la ceea ce caracterizează profund starea economică și socială actuala a țării și presupune măsuri pe termen scurt și mediu pentru realizarea obiectivelor. Astfel, pe fundalul unor politici economice apte de a crea premisele necesare continuei liberalizări și democratizări a vietii economice, suntem obligați să acționăm imediat, prin măsuri specifice stadiului actual de dezvoltare a economiei de piață în România, pentru rezolvarea problemelor iernii că și
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
specie aparte de "individualism autarhic", centrarea pe relație în dauna performanței organizaționale (feminitate pronunțată), atitudine temătoare față de schimbare (scoruri mari la evitarea incertitudinii), precum și o orientare precumpănitoare pe termen scurt. Demersul nostru sugerează o dată în plus puterea rețelelor valorice de fundal, predominant asistențiale, privite ca principali predictori deopotrivă pentru ansamblul emoțiilor activate, cît și pentru specificul comportamentelor organizaționale angajate de subiecți. De asemenea, dorim să redeschidem succint discuția asupra proprietăților psihometrice ale probei VSM94, care a constituit sursa unor dezbateri de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
demonstrat că persoanele din culturile colectiviste acceptă normele din interiorul grupului fără a le supune unor judecăți de valoare. Asimilarea normelor presupune o asumare a implicitului cultural nondeliberativă, față de care aceste persoane nu ripostează și nu se împotrivesc. în contrast, fundalul social pentru formarea unei puternice structuri independente este cultura individualistă. Un asemenea tip de cultură oferă indivizilor multe drepturi, dar nu le furnizează resurse, sprijin social și nici securitate personală în asemenea pondere ca în cazul culturii colectiviste. într-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Cu alte cuvinte, moralitatea este aplicabilă doar față de membrii in-grupului. 8.6.12. Structura personalității Funder (1997, apud Triandis, 2001, p. 908) definește personalitatea ca "patternul caracteristic de gîndire, emoție și comportament al individului, împreună cu mecanismele psihologice care susțin din fundal acest tipar". în culturile colectiviste, în creșterea copiilor se pune accentul pe conformism, obediență, siguranță, iar în culturile individualiste, accentul cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
abordărilor strict psihologizante, volumul bilanț al lui P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în cartea coordonată de I. Radu (1994), care a jucat un rol decisiv în afirmarea psihologiei sociale de la noi. în acest sens, P. Iluț
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dorințe referitoare la calea de urmat. Când vorbim de inegalitate de gen, trebuie să avem în vedere cum ne raportăm la sintagmă. Oricum nu pot exista decât trei dimensiuni relevante: biologică, psihologică și socială. Cea biologică nu poate reprezenta decât fundalul, foarte important, însă numai ca punct de plecare. Cea socială este determinantă, prin construcția cadrelor axiologice și acționale, dar cea psihologică mi se pare cea mai importantă. Opțiunea pentru cea din urmă se explică prin aceea că refuzul plierii pe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nevoia de a revendica, pe bună dreptate, "egalitatea de gen pentru bărbați". De fapt, ca fete/femei - băieți/bărbați suntem puși în opoziție și într-o neproductivă competiție de când ne naștem: "Lumea în roz și lumea în bleu". Pe acest fundal cultural și mental inegalitar, ideea pacifistă a complementarității rolurilor și atributelor de gen pălește vizibil în fața procesului constant și foarte puțin conștientizat al segregării de gen. Pentru a înțelege în profunzime și pentru a opera schimbări în mecanismele sociale și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
condițiile de viață pentru regnurile vegetale, animale și pentru exponentul său rațional - omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale - elemente abiotice: aer, apă, substrat geologic, relief, sol. Componentele biotice reprezintă viața, organismele ce le dezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetației și animalelor depinzând atât de factori tereștri, cât și cosmici (radiația solară de exemplu) ceea ce ne ajută să Înțelegem implicațiile care pot urma unor modificări fie terestre, fie cosmice, sau ambele În același
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Panainte Elena Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93129]
-
preapariție permite declanșarea achiziției de potențiale evocate înaintea apariției stimulului. Textul este livrat sub formă de liste de cuvinte, sau propoziții cu dimensiunea fontului între 8 - 120, cu o paletă de culori reglabilă, în treimea inferioară a ecranului, pe un fundal negru. Cuvintele sunt expuse cuvânt cu cuvânt sau sub formă de sintagme îdouă sau mai multe cuvinte simultan). Folosirea mai multor cuvinte expuse simultan va necesita reglarea dimensiunii fontului pentru încadrarea textului pe display și va impune o limită inferioară
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
folosind îndemnul la confort și încredințarea în trăirea unei senzații plăcute, se înlătură senzația de teamă și neliniște. Ambientul camerei și vestimentar al terapeutului trebuie să se apropie de aspectul ambientul casnic: pat-canapea, lumină discretă, un fond sonor plăcut de fundal, atitudinea relaxată a terapeutului. Se sugerează pacientului, aflat în poziție clinostatică ușor înclinată ortopneic, să își imagineze că se află în „locul mult visat al unei vacanțe din copilărie'. 2. Faza inducției relaxării se realizează prin sugestionarea pacientului de a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
2004, 201) privind comportamentul de vot au relevat influența indirectă și limitată a mass-media și au confirmat dinamica structurilor și a relațiilor sociale ca factor principal în formarea opiniei publice. Astfel, ideea fluxului orizontal al modei s-a cristalizat pe fundalul teoriei fluxului comunicării în două trepte și a postulatelor acesteia: mass-media influențează publicul prin intermediul rețelelor comunicării interpersonale; există persoane, adică lideri de opinie, cu un potențial considerabil de influență socială în cadrul acestor rețele. Dar ce semnificație are conceptul de "lider
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de Nord. De fapt, această funcție a fost monopolizata de către liderii acestui partid de-a lungul întregii perioade cît a funcționat Parlamentul Nord-irlandez, de la înființarea să în 1922 pînă în momentul dizolvării tuturor instituțiilor nord-irlandeze de către Londra, în 1973, pe fundalul unui adevăarat război civil între cele două comunități. Partidul și-a mai schimbat din atitudinea dura și intransigenta de la începutul existenței sale, fiind de altfel unul dintre protagoniștii încheierii Acordului din 1998 care a pus capăt ostilităților dintre cele două
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Existențialismul, un alt exemplu posibil, este situat simultan în fenomenologie și în afara ei (înainte de fenomenologie, odată cu ea și ceva timp după). Această schimbare înseamnă în fond o recontextualizare; adică a vedea cu alți ochi ceea ce constituia anterior un element al fundalului. Mi-e dor de Italia! Și de Spania! Restul țărilor văzute aș vrea să le vizitez, dar nu-mi aprind dorul precum primele două; semn că sufletul meu are contururi meridionale, ceea ce nu mă deranjează, ba chiar mă bucură. Am
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o cvasi-ideologie a organizării lucrurilor în anumite tipuri de ansambluri semnificative ce iau forma lume. Încercarea de a ieși din formele de discurs contemporane poate conduce la izolare, în condițiile în care ne putem înțelege între noi numai pe acest fundal. Cumva cred că abia înțelegerea posibilității de a vedea altfel, de a închega o lume după alte coordonate, dă seama de apartenența la umanitate în sens tare. Altminteri, riscăm unidimensionalitatea specifică oricărei angrenări totale în ansamblul de rosturi reprezentat de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ce se bazează prezumția că noi am fi putut vedea binele în orice moment? * Poate că tendința noastră de unificare (ca bază a pornirilor metafizice) își are obârșia în însuși modul de a fi al sensului, el depinzând de un fundal ce trebuie să se închidă. Dezrădăcinare "mediatică": românii din Italia se uită la posturi românești, iar românii întorși din Italia le caută pe cele italiene. Este și expresie a zonei unde se fixează rădăcinile în aceste timpuri: în eter. * După
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o smulgere a noastră din universul unei bătălii cu Diavolul, purtată cu speranța ajungerii în Rai, dublată de aruncarea în banalitatea răului biologic. Miile de ani în care ne-am străduit, generație după generație, să ne încadrăm existența pe un fundal universal, să ne găsim un loc privilegiat față de toate creaturile, sunt acum desființate de perspectiva unor relații specifice dintre diverse părți de materie, sau, mai derutant, dintre diferite tipuri de energie. Știința conturează o realitate în care cu greu ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un discurs (înțeles ca depinzând de un Orizont de sens în interpretarea sa; adică de un context) ori un meta-discurs (poate chiar metadiscursul). Dintr-o altă perspectivă, Biblia joacă (sau cel puțin a jucat) rolul de Orizont de sens, pe fundalul ei putând fi descifrate toate discursurile (din sfera creștină; poate și ebraică) și faptele. Concomitent cu Biblia au existat însă și fapte care au tins să-și capete sensul pe un alt fundal, ori cel puțin au dorit să iasă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
jucat) rolul de Orizont de sens, pe fundalul ei putând fi descifrate toate discursurile (din sfera creștină; poate și ebraică) și faptele. Concomitent cu Biblia au existat însă și fapte care au tins să-și capete sensul pe un alt fundal, ori cel puțin au dorit să iasă de sub contextul ei. În acest sens conceptul de păgânism surprinde unul din Orizonturile de sens ce au existat concomitent cu existență Bibliei în "lumile" creștine. Spre o astfel de concomitență trimite și conceptul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Pentru Jaques, "perlaborarea constă, pentru consultant, în a atrage atenția asupra naturii rezistenței (tratând problemele resimțite ca dureroase). Actul esențial al analistului ține de sesizarea oportunităților de a elucida, în situația specifică, semnificațiile sentimentelor (teamă, culpabilitate, suspiciune etc.) care constituie fundalul dezagreabil al anxietăților prezente. În caz de succes, remarcele sau interpretările propuse le permit membrilor grupului să exprime sentimente reprimate uneori de ani întregi și astfel să dezvolte o atitudine nouă față de problema studiată (Dubost, in Jaques, 1972, p. XXXVII
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii etc., gândite - parcă recapitulativ - de Vitoria, mod sadovenian de a-i oferi cititorului un „cadru” de start al viitoarei derulări epice. Celelalte acumulări, treptate, pe linia unei
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
cheie în elenismul târziu și care au fost în aceeași măsură mediul în care a fost conturată expresia teoretică a spiritualității creș-tine. Alternanța între preferința pentru Platon și cea pentru Aristotel, ori încercarea de conciliere a celor două orientări reprezintă fundalul temeiului intelectual bizantin. Mai puțin inteligibil pentru interpretul modern este însă nu doar constanta reluare a manierei de expresie a celor doi mari filosofi și a tradițiilor din antichitatea târzie care s-au revendicat mai cu seamă de la Platon, cât
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lumii moderne, înseamnă căutarea cu orice preț a adevărului cu caracter de obiectivitate. Informația cu caracter de adevăr trebuie să aibă un caracter neutru, general valabil, să acopere cât și să explice un întreg domeniu al realului. Este detectabilă în fundalul acestei maniere cognitive nostalgia medievalilor apuseni după aflarea esenței. S-a uitat însă că Europa a cunoscut și cunoaște și astăzi și o altă modalitate de obținere a adevărului: cunoștința. Încercând să explicăm această licență lingvistică, vom descrie obținea cunoașterii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ambiguu și „încâl¬cit” al autorilor de filosofie bizantină. Atunci când se face în acest spațiu cultural filosofie, rosturile acestui demers se găsesc în tatonarea „topos-ului” interior, a „locului” în care se poate iniția starea lui „și acum”. Este, în fundalul acestei tendințe spirituale, un ideal ce străbate cultura Bizanțului: cel al simplității minții. Starea pe care Adam a avut-o în Paradis și a pierdut-o, dar pe care, o dată cu Întruparea Logos-ului, este cu putință de redobândit. Simplitatea minții
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cărui spectaculoase reevaluări vizavi de autorii minori sunt binecunoscute. Vladimir Streinu este un „botanist” riguros și pertinent și ar fi plin de învățăminte un eseu asupra modului în care el receptează și valorifică opera scriitorilor de plan secund sau de fundal. Se poate vorbi în mai toate cazurile de o veritabilă dialectică a receptării critice, de o strategie 1 Vladimir Streinu interpretat de ...., antologie, studiu introductiv, tabel cronologic și bibliografie de Emil Vasilescu, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984, p.140 18 a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]