56,594 matches
-
Sectorial Agricultură, Dezvoltare Rurală și Pescuit. Această Autoritate urma să îndeplinească un rol central în managementul fondurilor comunitare specifice. * În domeniul silviculturii se înregistraseră progrese, prin avansarea procesului de retrocedare a pădurilor și crearea celor cinci Oficii Silvice, structuri de gestiune a pădurilor aflate în proprietate privată, care sunt, în prezent, operaționale. * În ceea ce privește măsurile de agro-mediu, a fost elaborat un Manual de Bună Practică Agricolă. * În stadiu avansat de realizare se aflau și următoarele măsuri prioritare: * identificarea și înregistrarea animalelor; * lupta
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
CONF-RO 14/01) transmis la 16 mai 2001 * Documentul de poziție comună a UE (CONF-RO 24/01) transmis la 22 iunie 2001. Prezentarea politicilor comunitare și a acquis-ului în domeniul Pescuitului Politica Comună a Pescuitului (PCP) este un instrument de gestiune cu care Uniunea Europeană s-a dotat pentru activitatea de pescuit și acvacultură. Această politică a fost concepută în scopul gestionării resurselor comune de pește și respectării obligațiilor stipulate în Tratatele constitutive ale Comunităților. De altfel, Tratatele constitutive prevăd necesitatea unei
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cu care Uniunea Europeană s-a dotat pentru activitatea de pescuit și acvacultură. Această politică a fost concepută în scopul gestionării resurselor comune de pește și respectării obligațiilor stipulate în Tratatele constitutive ale Comunităților. De altfel, Tratatele constitutive prevăd necesitatea unei gestiuni comune în acest domeniu, prin reguli adoptate la nivel comunitar și punerea lor în aplicare în toate statele membre. Dacă inițial PCP a făcut parte integrantă din Politica Agricolă Comună, treptat, aceasta a dobândit o identitate separată. Astfel, în anul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
o nesiguranță pe care România trebuia să o rezolve. Era important ca, în structura finală, instituțiile să fie desemnate conform capacității de a gestiona corect, de a implementa și de a îndeplini coordonarea interministerială necesară, în special alegerea autorităților de gestiune. În acest scop, România trebuia să-și revizuiască fezabilitatea sistemului desemnat, să elaboreze descrieri detaliate ale sarcinilor care urmau să fie îndeplinite de către alte ministere și de instituțiile intermediare viitoare. Eforturi substanțiale erau necesare în vederea îmbunătățirii calității Planului Național de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
implicării în activitatea practică de programare, atât a partenerilor regionali și locali, cât și a celor sociali și economici. Activitatea pentru asigurarea conformității cu cerințele Fondurilor Structurale privind monitorizarea și evaluarea trebuia accelerată. România mai avea de muncit în domeniul gestiunii și controlului financiar, de exemplu, prin stabilirea unor instituții, structuri și proceduri pentru controlul financiar, auditul, certificarea cheltuielilor și corectarea iregularităților, în special ale celor aplicabile Fondurilor Structurale și de Coeziune. O atenție deosebită trebuia acordată separării adecvate a funcțiilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
înregistrate progrese privind Programul Național de Dezvoltare 2004-2006 și aplicarea principiilor de parteneriat, cadrul instituțional nu era încă bine definit. România a continuat să înregistreze progrese în alinierea capacității administrative la nivelele cerute, în special în ceea ce privește programarea, monitorizarea și evaluarea, gestiunea și controlul financiar. Atât stabilitatea structurilor instituționale, cât și o capacitate administrativă puternică, bazată pe un plan detaliat de dezvoltare a resurselor umane, reprezentau cerințe absolute în vederea implementării cu succes în România a unei politici de dezvoltare durabilă. Erau necesare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
necesare, inclusiv întăririi capacității administrative la nivel național, regional și local, precum și realizării coordonării între diferitele niveluri administrative și cu alte autorități relevante. Trebuiau realizate și implementate prioritar planuri financiare și investiții adecvate. Strategia și Planul de Acțiune în domeniul gestiunii deșeurilor era în curs de elaborare; adoptarea și implementarea lor finală ar trebui să îmbunătățească situația din sectorul deșeurilor. Procedurile de angajare în administrația de mediu par a fi bine puse la punct și acestea ar trebui să crească performanța
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Hotărârea de Guvern nr. 78/1992, Ministerul Finanțelor Publice a organizat, începând cu anul 1992, Trezoreria Centrală a Finanțelor Publice, precum și trezorerii în cadrul Direcțiilor Finanțelor Publice, administrații financiare, circumscripții fiscale orășenești și precepții rurale. Trezoreria publică avea ca atribuție principală gestiunea veniturilor și cheltuielilor fondurilor publice. Controlul fiscal Controlul fiscal al statului se exercita prin aparatul specializat al Ministerului Finanțelor Publice (Direcția Generală de Îndrumare și Control Fiscal, direcțiile controlului fiscal din județe și municipiul București, precum și de serviciile specializate de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi urmărește și analizează calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității. Curtea de Conturi derula un proiect de pregătire cu instituția similară din Marea Britanie (National Audit Office), în vederea atingerii obiectivului general, care constă în consolidarea capacității instituționale, astfel încât să se manifeste
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Marea Britanie (National Audit Office), în vederea atingerii obiectivului general, care constă în consolidarea capacității instituționale, astfel încât să se manifeste în toate cazurile ca o instituție de audit extern independentă, profesională și de încredere, capabilă să acorde în mod eficace descărcarea de gestiune, să stabilească răspunderea legală în ceea ce privește gestionarea și administrarea fondurilor publice și să prezinte Parlamentului și Uniunii Europene rapoarte responsabile și de înaltă calitate asupra modului de utilizare a fondurilor publice și a fondurilor Uniunii Europene. Curtea de Conturi își întocmește
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice. Auditul public intern ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică, evaluând și îmbunătățind eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare. În ceea ce privește legislația secundară în acest domeniu, au fost elaborate: normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern; normele metodologice de evaluare a activității de audit public intern; Codul privind conduita etică
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în complet de doi consilieri de conturi. La ședințele de judecată ale Curții de Conturi participa, obligatoriu, un procuror financiar. Instanțele Curții de Conturi erau investite să soluționeze cauzele fie prin încheierea de sesizare a completului constituit pentru descărcare de gestiune, în situațiile controalelor efectuate la finalul exercițiului bugetar, fie de către procurorul financiar, printr-o sesizare adresată instanței de fond, în cazul în care controlul Curții de Conturi s-a efectuat pe parcursul exercițiului bugetar. În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002, privind
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a propunerilor legislative de anumite comitete. Aceste comitete reprezintă grupuri de lucru (forumuri) formate din reprezentanți ai Statelor Membre și ai Comisiei. Pe baza deciziei Consiului din 1987, reformulată în 1999, s-au constituit trei tipuri de comitete: consultative, de gestiune și de reglementare. Comitologia dă posibilitatea PE să urmărească punerea în aplicare a actelor legislative adoptate prin procedura de codecizie, dar și să își exprime dezacordul cu privire la propunerile legislative ale Comisiei. Competențele comunitare = reprezintă competenețele atribuite de către Statele Membre instituțiilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și organizațiile internaționale. Politica Comună a Transporturilor (PCT) = are ca obiectiv eliminarea obstacolelor la frontierele dintra Statele Membre, contribuind, astfel, la libera circulație a persoanelor și bunurilor. Se dorește realizarea unei Piețe Interne pentru transporturi, asigurarea unei dezvoltări durabile, garantarea gestiunii programelor de sprijin financiar, consolidarea securității și dezvoltarea cooperării internaționale. Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) = a fost definită prin titlul V din TUE și înlocuiește politica europeană de cooperare. Ea constituie al doilea pilon al Uniunii Europene și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care se ordonează și se prelucrează în raport cu semnificația și impactul avut asupra fiabilității. Diagnoza corectă nu se poate face decât în situația existenței unui sistem informațional bine articulat, care să permită colectarea datelor semnificative, transmiterea acestora la sistemele de stocare, gestiune și prelucrare în vederea fundamentării deciziei. De menționat faptul că sistemul informațional trebuie să permită accesul pentru prelucrarea datelor, în toate punctele importante din amontele realizării fizice a produsului, inclusiv la documentele care asigură trasabilitatea proceselor sau înregistrărilor. Prognoza, respectiv evaluarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
România, înființată în 1998. RENAR este abilitat să acrediteze organisme de certificare, produse sau servicii, organisme de certificare a persoanelor, organisme de inspecție, laboratoare de testare, laboratoare de etalonare. Tot în domeniul supravegherii calității sau asigurării condițiilor pentru realizarea și gestiunea calității produselor mai funcționează în România asociații de protecția consumatorului, ASRO Asociația Română de Standardizare, SRAC Societatea Română pentru Asigurarea Calității, care administrează PRAQ (Programul de Audit al Calității), BRML Biroul Român de Metrologie Legală etc. 11. Sisteme de management
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
la o serie de concluzii calitative nu tocmai favorabile acestei metode de inscripționare, legate de efectele de fisurare a materialelor. Pe de altă parte, echipamentul de marcare folosit este capabil de a realiza și linii punctate, folosind software-ul de gestiune și control astfel încât amprentele capului de marcare să fie independente și clar distanțate unele de altele, fără să afecteze lizibilitatea marcajului și înscriindu-se în normele aplicative uzuale din industrie. Marcaj pe paleta bază nichel, de tip NIMONIC Imagine SEM
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
50), caracterizată prin: întărirea sindicatelor; existența unui deficit acut de forță de muncă; începutul administrării moderne a personalului (prioritate acordată recrutării și selecției personalului, remunerării, relațiilor cu partenerii sociali, accentuarea rolului „gulerelor albe” în folosirea metodelor și tehnicilor specifice de gestiune a personalului). Etapa managementului personalului - faza de maturitate, plasată în anii ′60 și ′70, caracterizată prin: abordarea complexă a problematicii resurselor umane; accentuarea rolului strategiei în domeniul resurselor umane și a planificării acestora; consolidarea conceptului de dezvoltare organizațională; maturizarea funcțiunii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
ai secolului precedent și caracterizată prin: consolidarea funcțiunii resurselor umane, căreia i se conferă același statut cu cel al celorlalte funcțiuni ale organizației; dezvoltarea unor noi activități - managementul carierelor, recompensarea în funcție de performanță, proiectarea organizațională; descentralizarea activităților specifice M.R.U.; informatizarea gestiunii personalului. Etapa Managementului Resurselor Umane - a doua fază - începută în anii ′90 și caracterizată prin: promovarea muncii în echipă și a „climatului de consens”; accentuarea preocupării privind comunicarea organizațională și motivarea personalului; transformarea M.R.U. într-o funcție strategică și
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
unor forme de evaluare socială - indicatori sociali, bilanțul social, auditul social. O altă prezentare a etapelor parcurse de funcțiunea de personal în dezvoltarea sa o întâlnim în lucrarea „Managementul resurselor umane” coordonată de profesorul universitar Radu Emilian. În materie de gestiune a personalului, patru orientări principale marchează practicile întreprinderilor de după revoluția industrială. (Emilian, R, 2003) 1. Perioada liberală. Se caracterizează prin individualism și materialism din punct de vedere economic, juridic și social. a) Pe plan economic, mecanismele pieței sunt suverane. Muncitorii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
identificarea unei culturi a întreprinderii, elaborarea unui proiect al întreprinderii, pregătirea cadrelor, sunt procese de integrare în plină dezvoltare. Funcția de personal trebuie să integreze caracteristicile psihosociologice ale oamenilor și aspirațiile lor intelectuale cu scopul de a asigura o veritabilă gestiune a resurselor umane. Lărgindu-și orizontul și domeniul, funcția se transformă astfel: își modifică locul în structură, devenind un departament în marile întreprinderi; își “actualizează” oamenii a căror pregătire se lărgește pentru competențe multiple (de exemplu, pregătire superioară, cunoștințe din
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
în structură, devenind un departament în marile întreprinderi; își “actualizează” oamenii a căror pregătire se lărgește pentru competențe multiple (de exemplu, pregătire superioară, cunoștințe din domeniul științelor sociale, capacitate de negociere); își sporește instrumentele (de exemplu, indicatori sociali, bilanț social, gestiune previzională a angajaților); își schimbă denumirea, șeful de personal devine director de resurse umane cu atribuții considerabil mai largi. La fel de interesantă este și etapizarea prezentată de profesorii universitari Constantin Roșca, Mihai Vărzaru și Ion Gh. Roșca, în lucrarea „Resurse umane
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
angajaților); își schimbă denumirea, șeful de personal devine director de resurse umane cu atribuții considerabil mai largi. La fel de interesantă este și etapizarea prezentată de profesorii universitari Constantin Roșca, Mihai Vărzaru și Ion Gh. Roșca, în lucrarea „Resurse umane: management și gestiune”. (vezi tabelul următor) Evoluția funcțiunii de resurse umane Etape Caracteristici 18501900 Inexistența formală a funcțiunii de personal Recrutarea directă a personalului de către supervizor sau patron Centralizarea sarcinilor: plata și contabilitatea țin de conducere Confruntarea cu probleme sociale de anvergură a
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Dezvoltarea legislației muncii Dezvoltarea informaticii și a prelucrării plății Ameliorarea competențelor gestionarilor de resurse umane Influența științelor comportamentului în ameliorarea relațiilor umane Influența abordării sistemice 19801990 Statut similar cu cel al celorlalte funcțiuni ale întreprinderii pentru funcțiunea de resurse umane Gestiunea noilor probleme ale muncii: pensionare anticipată, gestiune a carierei, motivație, loc de muncă, productivitate, schimbări tehnologice, reciclare, sănătate și securitate etc. Numeroase servicii specializate în marile organizații 1990 Perioada de întrebări și de transformări ale rolurilor gestiunii resurselor umane Perioada
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
prelucrării plății Ameliorarea competențelor gestionarilor de resurse umane Influența științelor comportamentului în ameliorarea relațiilor umane Influența abordării sistemice 19801990 Statut similar cu cel al celorlalte funcțiuni ale întreprinderii pentru funcțiunea de resurse umane Gestiunea noilor probleme ale muncii: pensionare anticipată, gestiune a carierei, motivație, loc de muncă, productivitate, schimbări tehnologice, reciclare, sănătate și securitate etc. Numeroase servicii specializate în marile organizații 1990 Perioada de întrebări și de transformări ale rolurilor gestiunii resurselor umane Perioada de redefinire a competențelor responsabililor în gestiunea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]