4,163 matches
-
suportă. Dar pentru că nu comportă fapte, ci doar stări, ea nu se poate exprima decât liric; ea devine atunci o retorică a neputinței. ADAOS. Cu privire la întrebarea „Ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?“ - Gândirea care se ghidează după logica elementară consideră această întrebare drept absurdă, pentru că răspunsul este conținut deja în întrebare și anulează îndreptățirea însăși a întrebării: când nu mai e nimic de făcut, nu e, desigur, nimic de făcut. Bunul-simț va spune că această întrebare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în virtutea căreia obiectul vizibil (opera) va deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat înainte ca acesta să înceapă să fie. Ea vede desăvârșirea care n-a fost încă săvârșită. Și de aceea, în calitatea ei de skeptomene, Atena ghidează privirea tuturor celor ce se îndeletnicesc cu facerea, cu confecționarea (și deci și cu arta) către momentul prealabil al operei, către condiția vizibilității ei ulterioare. Ea este însoțitoarea nevăzută a „posibilelor opere ale oamenilor“<ref id=”1”>Die Herkunft..., p.
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cauzate de dezvoltarea economică, obiectiv primordial pentru asigurarea bunăstării unei națiuni, a constituit un semnal de alarmă pentru șefii de stat și de guvern care au organizat conferințe și summit-uri pentru a stabili niște principii după care să se ghideze în politicile de dezvoltare viitoare. Deși unele principii și convenții nu obligă din punct de vedere legal s-a încercat respectarea lor, prin insistarea asupra importanței lor pentru viitorul omenirii. Raportul Brundtland (1987) despre starea planetei susține că dezvoltarea durabilă
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
ceea ce era numită de multă vreme și în sens peiorativ "balcanizare". Numai o astfel de Europă poate arăta drumul spre unitate și pace în locul anarhiei, al naționalismului exagerat (incompatibil cu umanitatea) și al războiului. Dacă Europa va continua să se ghideze după tendințele actuale (cu grupuri etnice pașnice și neviabile avînd pretenții la suveranitate), atunci fie că majoritatea statelor europene se vor dezmembra, fie că situația va fi luată drept o invitație de către vreo forță atotputernică să calce în picioare orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să furnizeze guvernului o strategie și pârghii economice pentru atingerea anumitor obiective. Pentru acea vreme, era un demers profund original. În Cehoslovacia, o Comisie Centrală de Planificare cu trăsături și aspirații similare a fost creată În iunie 1946, pentru a ghida și coordona importantul sector public naționalizat de președintele Beneš În 1945. În anul de dinaintea loviturii de stat comuniste de la Praga din februarie 1948, 93% dintre lucrătorii În transport și 78% dintre cei angajați În industrie lucrau deja pentru stat. Băncile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru Germania postbelică și să pregătească tratatele de pace Între Puterile Aliate și Germania și Austria. În cursul acestor Întâlniri - mai ales la Moscova, În martie-aprilie 1947 - a devenit evidentă prăpastia ce separa atitudinea Occidentului de cea sovietică. Prudența politică ghida strategia anglo-americană. Dacă germanii din zona vestică rămâneau demoralizați și sărăciți, fără a li se oferi șansa unei ameliorări, mai devreme sau mai târziu ei aveau să recadă În plasa nazismului - sau a comunismului. De aceea, În regiunile ocupate de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
arbitri ai moralei publice a pierdut din claritate. Sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50 reprezintă așadar o perioadă de tranziție, În care se mențineau convențiile deferenței sociale și ideile de rang și autoritate, Însă comportamentul colectiv Începea să fie ghidat mai puțin de Biserică sau apartenența de clasă și din ce În ce mai mult de statul modern. Broșura educativă (Programele de varietăți ale BBC. Ghidul scenariștilor și producătorilor) redactată de BBC pentru uz intern În 1948 rezumă perfect caracterul epocii. Serviciul public de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o plăcere colectivă. În micile orașe italiene, filmul săptămânal era văzut și comentat de toată lumea: un divertisment public, dezbătut public. În Anglia, la matineele de sâmbătă pentru copii, pe ecran defilau cântece, iar spectatorii erau Îndemnați să cânte În cor, ghidați de o mingiuță albă care sărea din cuvânt În cuvânt. Evocând anii copilăriei, petrecuți după război În sudul Londrei, un scriitor Își amintește un astfel de cântecel de prin 1946: Venim aici la matineu Zâmbind la mici și mari, Venim
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aparțineau unuia din sindicatele catolice ale fermierilor. Catolicii călătoreau, Înotau, mergeau pe bicicletă și jucau fotbal În organizații catolice, erau asigurați de companii de asigurare catolice și, când le venea rândul, tot astfel erau Îngropați: separat. Linii de demarcație asemănătoare ghidau viața de zi cu zi a flamanzilor din nordul Belgiei și Îi separau de francofonii din Valonia, deși ambele comunități erau majoritar catolice. Aici Însă, pilarizarea Însemna comunități nu doar lingvistice, ci și politice: existau sindicate catolice și socialiste, ziare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Într-o notă confidențială, că „este mai bine să conlucrăm cu germanii și să dominăm Europa decât să ne punem Împotriva lor... o reconciliere franco-germană ne va permite să ieșim și mai rapid din strânsoarea anglo-americană”9. Un raționament similar ghidase calculele diplomaților conservatori care l-au susținut pe Pétain În 1940. Dar, În cazul tratatului cu Germania din 1963, o asemenea strategie nu avea mare Însemnătate practică. Francezii nu plănuiau să iasă din NATO, iar de Gaulle nu avea nici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
drumuri, canalizare, viaducte etc. Mai târziu, s-a orientat către sprijinirea noilor uzine industriale. Ea a oferit stimulente - Împrumuturi, donații, scutiri de impozite - firmelor private dornice să investească În Sud; a fost vehiculul prin care agențiile de stat au fost ghidate să amplaseze 60% din noile lor investiții În Sud; În deceniile de după 1957, În treimea sudică a peninsulei fuseseră Înființate 12 „zone de creștere” și 30 de „nuclee de creștere”. Ca și proiectele de stat de scară largă din alte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Rusiei imperiale. Dezintegrarea sa a fost trăită de rușii mai vârstnici ca o profundă umilință, mulți dintre ei Împărtășind resentimentele armatei sovietice față de expansiunea NATO și incapacitatea Rusiei de a o Împiedica. Dorința de a redobândi „respectul” internațional a ghidat mare parte din politica postsovietică a Moscovei. Ea explică atât natura președinției lui Vladimir Putin, cât și larga lui susținere populară, În pofida (și din cauza) politicii lui interne tot mai neliberale. Din motive evidente, cetățenii fostului imperiu rus din Europa Centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de a distila esența Europei nu avem mare lucru de câștigat. „Ideea de Europa” - ea Însăși un subiect intens dezbătut - are o istorie lungă și destul de prestigioasă. Dar, deși o anumită „idee” de Europă (reiterată În varii convenții și tratate) ghidează Uniunea din care fac parte acum europenii, ea nu oferă decât o imagine parțială a vieții pe care o duc ei aici. Într-o eră a tranziției și reconfigurărilor demografice, europenii de astăzi sunt mai numeroși și mai eterogeni ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
principiile generale justificau politica de „intervenționism liberal” În apărare drepturilor omului de oriunde și că America era acum, ca și Înainte, vârful de lance În lupta cu răul politic și relativismul moral. După ce s-au convins că președintele american Își ghida politica externă după argumentele lor, au fost sincer surprinși să constate că sunt izolați și ignorați de publicul lor tradițional. Dar irelevanța lui Michnik sau Glucksmann nu avea nimic de-a face cu conținutul opiniei lor. Aceeași soartă Îi aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se găsește astăzi Dambach-la-Ville. În anul 831, Ludovic cel Pios confirmă privilegiul acordat de tatăl său, Carol cel Mare, orașului Strasbourg, permițând astfel acestui oraș să comercializeze vinurile în tot imperiul carolingian. Încă din secolul al XIII-lea, clerul local, ghidat de episcopii săi proveniți în cea mai mare parte din familii bogate galo-romane, a dezvoltat cultura viței de vie, preocupându-se de calitatea care făcea din vinurile din Alsacia cele mai bune vinuri din Europa. Această voință s-a menținut
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o șarjă de cavalerie, personajul care conduce atacul este o femeie pe un cal alb, ținând un drapel ca pe o lance. Corpul ei, urmând liinile de forță ale galopului, se dizolvă în siajul violent, sugerând inconsistența unei apariții care ghidează armata în plin atac. Celălalt tablou reprodus are o și mai marcată amprentă simbolistă, amintind de tabloul lui Verona, Speranța. În mijlocul unui amalgam turbionar de trupuri topite în indistinct, din care abia se disting câteva figuri emaciate, se ridică o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simboliste ale unui satanism decadent, fie punerea într-o ecuație plastică a unor stări sufletești complicate. Sub pelicula sensibilității simboliste se întrevede strălucirea fosforică, morbiditatea rafinată senzual a temelor decadente. O altă sculptură, Destinul, înfățișează un copil legat la ochi, ghidat de o figură feminină lansată într-un sprint către o țintă imprecisă. Tensiunea dramatică dintre cele două personaje rezidă în alerta unuia și evidenta inerție a celui legat la ochi. Somația unei decizii rapide se confruntă cu imposibilitatea de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în economia simbolică a compoziției, ea constituie suportul acestui chip care preia gesticulația dubitativă într-o crispare reliefată prin cuta dintre sprâncene și comisura buzelor, menită să sugereze o judecată pesimistă, rebarbativă. Și aici, literaritatea titlului constituie protativul temei simboliste ghidând lectura. Filip Marin făcea obiectul unor contestări vehemente în epocă din partea unor critici de artă precum Tudor Arghezi, care-l punea pe același loc cu Kimon Loghi și Costin Petrescu 320, disociindu-l sanitar de Brâncuși 321, dar și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form transpusă la nivelul acestei gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând nenumărate crochiuri după
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la stilizarea draperiilor cu pliuri lungi, încadrate de linii luminoase, făcând eforturi pentru a realiza o armonie ce pare să sfideze anumite teorii estetice"462. Povestea se construiește în interiorul picturii fără un suport livresc, titlul fiind singurul în măsură să ghideze lectura alegorică. În schimb, ca și în celelalte două panouri decorative, Mila și Secretul, veșmintele personajelor aparțin aceluiași background cultural. De data aceasta, coeziunea tabloului se realizează nu prin raportarea personajelor unul la celălalt, ci a grupurilor între ele, astfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Împărtășindu-le. Acest lucru se petrece atunci când există discrepanțe Între solicitările externe și posibilitățile reale ale individului sau Între aspirații și mijloacele de realizare a acestora. Trebuie să mai subliniem faptul că atât prezența unor atitudini antisociale (negative) determină și ghidează comportamentul deviant, cât mai ales, absența atitudinilor sociale pozitive. De aceea este necesar să acționăm pentru formarea unor atitudini pozitive care să determine comportamente corespunzătoare. Atitudinea, În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată, comportamentul (efectuat) determină modificarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de textile și confecții, furnizând date legate de trăsăturile de personalitate dominante ale categoriei de consumatori căreia se adresează. Personalitatea și stilul de viață Psihografia mai este cunoscută și sub denumirea de studiu al stilului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc un limbaj armonic și impresionează prin fervoare și onestitate. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de Încălțăminte, furnizând date legate de trăsăturile de personalitate dominante ale categoriei de consumatori căreia se adresează. 2.4. Antinomiile personalității - izvor al schimbărilor la nivelul atitudinilor și comportamentului consumatorului Personalitatea s-a dezvoltat În cursul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
grijulii cu tot ce spun și fac să placă audienței, celor care privesc și ascultă, să producă impresii cât mai favorabile. M. Snyder (1974) a studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate propriile credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care-l face Frank este acela al unei severe critici la adresa Școlii și teoriilor modernizării. Întrucât teoriile și categoriile promovate de adepții acestei Școli sunt „elaborate pe baza experienței europene și americane”, aceste „categorii și teorii occidentale” „nu pot ghida gândirea noastră spre înțelegerea problemelor lumii a treia” (So, 1990). Teoriile modernizării explică subdezvoltarea lumii a treia prin raportare la factori interni, iar dezvoltarea prin raportare la factori externi și „presupune că există ceva rău înăuntrul țărilor și popoarelor lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]