9,375 matches
-
apoi exactitate În comentarii: Alții vor vorbi cu exactitate și profunzime despre o operă atât de puternică și de rafinată. Iar alții Încă ne vor spune cine a fost omul care a conceput-o și a dus-o pe culmile gloriei; eu nu am făcut altceva decât să o Întrevăd, cu mulți ani În urmă. Nu pot propune aici decât o opinie fără forță și aproape nedemnă de a fi scrisă. E doar un omagiu, o floare trecătoare pe un mormânt
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Încape vorbă? spuse Dauriat lăsându-se pe spate În fotoliu ca un sultan. Am răsfoit culegerea și am dat-o s-o citească și unui om cu gusturi, care se pricepe, căci eu nu am pretenția asta. Eu, dragă, cumpăr gloria gata făcută, așa după cum englezul ăla cumpără dragostea. Ești la fel de mare poet, pe cât ești de frumos, dragule, Îi zise Dauriat. Pe cuvântul meu de om de treabă, nu de editor (notează!), sonetele dumitale sunt minunate, nu se simte efortul, după cum
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Îmi aparține mie. Dar, mă rog, acum ești unul din scriitorii mei. Toți scriitorii mei sunt prieteni cu mine. Așa că n-o să-mi strici afacerile fără să mă Înștiințezi de atacuri spre a le preveni. De acord. Să bem pentru gloria dumitale! Zise Dauriat ridicând paharul. Am impresia că nu mi-ai citit Margaretele, spuse Lucien.” Dauriat nu este deloc dezarmat de această aluzie la faptul că nu a citit Margaretele, pentru că o consideră neîntemeiată, căci Între timp autorul s-a
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pleci.” (T. Mușatescu) Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi. („Jugul când ți l-ai prins de gât - spune un alt proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care cred că este suficient să fie descendenții unei familii renumite pentru a fi Îndreptățiți să li se acorde aceeași faimă sau onoare. Gloria nu este Însă transmisibilă; nu se moștenește, așa cum
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care cred că este suficient să fie descendenții unei familii renumite pentru a fi Îndreptățiți să li se acorde aceeași faimă sau onoare. Gloria nu este Însă transmisibilă; nu se moștenește, așa cum, de exemplu, judecătorul nu moștenește cinstea de la părinți, ci doar un Îndemn sau un exemplu din partea acestora. Când gloria strămoșilor noștri nu o vom resimți ca pe o Îndatorire, care să ne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
renumite pentru a fi Îndreptățiți să li se acorde aceeași faimă sau onoare. Gloria nu este Însă transmisibilă; nu se moștenește, așa cum, de exemplu, judecătorul nu moștenește cinstea de la părinți, ci doar un Îndemn sau un exemplu din partea acestora. Când gloria strămoșilor noștri nu o vom resimți ca pe o Îndatorire, care să ne facă să ne ridicăm prin faptele noastre la Înălțimea realizărilor lor din trecut, atunci ea nu numai că ne va Împovăra, dar ne va face și să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ne simțim ridicoli În ochii celor din jur, care vor sesiza tot mai mult diferența de valoare Între noi și strămoșii noștri. Se și spune, de altfel: „Ce folos că tatăl tău a fost domn, dacă tu nu ești om!”.) „Gloria străbună nu Împodobește pe descendentul degenerat, ci dimpotrivă, Îi arată decăderea” (T. Vianu) Lașii mor de mai multe ori, Înainte de a muri. (Desigur, este vorba de o moarte morală, pe care ei o realizează În conștiința celorlalți ori de câte ori lipsa lor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aruncat la gunoi, ca inutil!) Azi mlădiță de tufan,/ Mâine coadă de ciocan. (Romanii au surprins Într-o formulă, devenită celebră, această eroziune pe care vârsta sau timpul o produce impresiei noastre orgolioase de atotputernicie asupra forțelor proprii: Sic transit gloria mundi.) Tu poți să Întârzii, dar timpul nu va Întârzia. (Când lucrurile nu sunt făcute la timpul lor, apare inevitabil regretul constatării faptului că totul a devenit prea târziu: „Timpul pierdut nu se mai Întoarce”; „Cine nu Învață la tinerețe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-i reducem la tăcere.” (Vauvenargues) Orice urcuș are și un coborâș. (Atenție, așadar, la obiectivele pe care ni le propunem: cu cât vor fi mai orgolioase, cu atât și dezamăgirile vor fi mai mari.) „Nici un drum Înflorit nu duce spre glorie.” (La Fontaine) șarpele cu farmece Îl scoți din gaură. (Omul viclean nu poate fi dovedit decât tot cu viclenie.) Trecut (sau dat) prin ciur și prin dârmon. Se mai spune despre acest om că are „pielea tăbăcită”, deci poți fi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
formă de iubire În care subiectivismul li se pare majorității oamenilor pe deplin justificat: iubirea părinților față de copiii lor. Μ Unii bărbați, dar și unele femei confundă iubirea cu proprietatea: investesc În ea doar În măsura În care ea le poate aduce bunăstare, glorie sau putere! Μ De ce oare femeilor le place mai mult să insinueze decât să Întrebe? Poate că din acest fapt transpare unul dintre cele mai interesante aspecte ale eternului feminin, și anume cel al nevoii femeii de a se Învălui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În fața unei comisii sau a unei instanțe de judecată. Μ De obicei, se vorbește foarte mult sau exclusiv despre Învingători, dar despre Înfrânți deloc sau foarte puțin, deși - așa cum foarte frumos spunea Constantin Noica - „Înfrânții Își educă Învingătorii”. Într-adevăr, gloria Învingătorului n-ar fi existat dacă Învinsul n-ar fi avut valoare. Μ Fiecare om - exceptându-i, desigur, pe cei aparținând unor categorii ale psihopatologicului - este o promisiune, deoarece fiecare poartă În sine un potențial de devenire, de evoluție prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cel puțin, el trebuie cu siguranță să fie redefinit și să depășească acel caracter strict de „manevră politică”. Așadar, o formă de luptă întârziată cu disperare și una deosebit de avansată. Dar, tocmai în aceste condiții ambigue, contradictorii, frustrante, lipsite de glorie, odioase, omul de cultură trebuie să se implice în lupta politică, uitând de ura maniheistă pentru tot Răul, ură ce plasa pe poziții adverse ortodoxia față de ortodoxie. 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum”1tc "28 martie 1974. Previziunea victoriei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
propria-i lichidare, operată de o putere care își râde de Evanghelie. Într-o perspectivă radicală, poate utopistă ori - este cazul să o spunem - milenaristă, este clar ceea ce ar trebui să facă Biserica pentru a evita un sfârșit lipsit de glorie. Ea ar trebui să treacă în opoziție. Și, pentru a face acest lucru, ar trebui înainte de toate să se nege pe sine. Ar trebui să treacă în opoziție împotriva unei puteri care a părăsit-o cu atât cinism, proiectând fără
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
era cea a scriitorilor de „povești patriotice”, răspândiți prin toate provinciile italiene: așa încât, chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui Abele De Blasio nu-i lipsește un curios sentiment de bunăvoință și mândrie: la urma urmei, este vorba despre glorii folclorice. În fața napolitanilor săraci, el se comportă ca un entomolog ce vorbește glumeț despre obiceiurile insectelor, antropomorfizându-le. Pe de altă parte, un motiv recurent al acestor pagini ale sale este cel de a compara cultura populară napolitană cu cultura sălbatică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe sub pământ, de unde iese la lumină „cu stânca-n dinți”. Ceea ce nu exclude frecventarea și a altor simboluri, precum „edenul de piatră”, „cumplita apoteoză”, răsăritul, amurgurile, lacrima, stâlpul, șoimul, care dau și titlul unora dintre volume: Edenul de piatră (1970), Gloria lacrimei (1971), Cumplita apoteoză (1973), Metoda șoimului (1981). Dar A. demonstrează noi disponibilități, de pildă, în Turnir (1987), unde se găsește o poezie de mai mici dimensiuni, foarte concentrată, exprimând idei memorabile sau impresii fugare, ca în ciclul intitulat Scurte
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
său, prezent în mai multe antologii de poeți români contemporani, tradus în limbile italiană, franceză, turcă, greacă. SCRIERI: Câmpia eternă, București, 1968; Cel pierdut, București, 1969; Edenul de piatră, București, 1970; Drumul sufletului, București, 1970; Joc în patru, București, 1970; Gloria lacrimei, București, 1971; Cumplita apoteoză, București, 1973; Stâlpi, București, 1974; Poeme, București, 1975; Cântarea României, București, 1977; Poemele câmpiei, București, 1978; Un poet printre critici, București, 1979; Aventura continuă, București, 1980; Metoda șoimului, București, 1981; Câmpia eternă, postfață Costin Tuchilă
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
element chimic, făcând și o inventariere a elementelor cunoscute; - a înlocuit limbajul alchimic cu unul științific și a introdus conceptele chimiei moderne, valabile în mare și astăzi. Deși succesele lui științifice au fost răsunătoare, Lavoisier nu a avut parte de glorie. în timpul regimului de teroare instituit de Robespierre, a fost condamnat la moarte și ghilotinat la 8 mai 1794. Soția lui avea să îi reabiliteze, în scurt timp, memoria dovedind că execuția lui Lavoisier a fost ”un asasinat juridic”, recuperând astfel
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
tare”, M. nu ostenește a scotoci în depozitele de ornamente pe care le frecventa în mod obișnuit. Eroul depășește obstacolele - construcțiile în cronică fiind fundamental antitetice, toate niște „încercări”, numeroase, dar lovite cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene”, mai ales), cu preparative ce dau impresia că e vorba de pregătirea unei cruciade, se bucură de atenția cronicarului. La fel adversarii (inamicul etern al bunelor alcătuiri, diavolul, lipsește surprinzător), uneltitorii, conspiratorii (un oarecare Mihul
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
se regăsește și în piesa de teatru Io, Ștefan Voievod. În 1957 a publicat în „Viața românească” un fragment din piesa de teatru în versuri Ovidiu la Tomis, în care încearcă să contureze destinul poetului antic, destin mai presus de gloria efemeră a Cezarului, din a cărui voință Ovidiu fusese exilat la Pontul Euxin. M. a tradus în românește scrieri aparținând lui Adelbert von Chamisso, Jack London, Thomas Mann ș.a. În 1967 a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea romanului Muntele
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
timpurile și din diferite culturi înainte de a-și expune propriile opinii, nu întotdeauna articulate fără cusur, uneori totuși incitante. Ceea ce îl dezavantajează este superfetația, prolixitatea. SCRIERI: Sala oglinzilor, București, 1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
1968; Suntem argonauții acestor timpuri, Timișoara, 1969; Oglinzile soarelui, pref. Victor Eftimiu, București, 1970; Norvegia, București, 1971; Avram Iancu, Arad, 1972; Columnele patriei, pref. Victor Eftimiu, București, 1973; Scrisori din Scandinavia, București, 1975; Balada Lotrului, Râmnicu Vâlcea, 1975; Itinerar de glorii (1877), București, 1977; Porțile nordului, Craiova, 1977; Bărbați ai acestui pământ, București, 1979; Evocări la răsăritul soarelui, București, 1979; Proclamația, Brașov, 1979; Călătorie în țara fiordurilor, București, 1980; Gorunul lui Horea, București, 1984; Soarele alb de la miezul nopții, București, 1985
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
și probele. Printre acești colegi se numără Arjun Appadurai, Ken Alder, Gregory Kasza, Daniel Goldhagen, Erich Goldhagen, Peter Perdue, Esther Kingston-Mann, Peter Sahlins, Anna Selenyi, Doug Gallon și Jane Mansbridge. Mulțumesc de asemenea lui Sugata Bose, Al McCoy, Richard Landes, Gloria Raheja, Kiren Aziz Chaudhry, Jess Gilbert, Tongchai Winichakul, Dan Kelliher, Dan Little, Jack Kloppenberg, Tony Gulielmi, Robert Evenson și Peter Sahlins. Alte persoane care și-au adus contribuția sunt Adam Ashforth, John Tehranian, Michael Kwass, Jesse Ribot, Ezra Suleiman, Jim
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vede astfel confirmat în credința-i secretă și, depășind la rândul lui prejudecăți, descoperă în Vidra imboldul care să-i sprijine ascensiunea. Pentru că între ei există mai degrabă o asemănare de structură, amândoi vor să trăiască în plină lumină, în glorie. Mistuit de patima puterii, Răzvan trece când și când prin momente de șovăială, depășite cu ajutorul Vidrei, care îi reamintește, inteligent și tenace, țelul. Până la un punct de răscruce, când, surprinzător, Vidra ezită, are îndoieli și produce avertismente. Numai Răzvan crede
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
INDRIEȘ, Alexandra (pseudonim al Gloriei Maria Bârnă; 13.III.1936, Oradea - 20.I.1993, Timișoara), prozatoare și eseista. Este fiica Constanței Bârnă, profesoara, si a lui Augustin Bârnă, contabil. Urmează Liceul Teoretic din Arad (1946-1953), apoi Școală de Literatură „M. Eminescu” din București (1953- 1954
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
în 1972 studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București (cursurile fără frecvență). Își susține doctoratul în filologie cu o teza despre Lucian Blaga (1980). După 1989 desfășoară o intensă activitate pe tărâm politic. Un posibil portret al studentei Gloria Bârnă, cu eroismul și naivitatea tânărului cărturar, se află în Justă de Paul Goma (1985). Debutează publicistic în „Viața capitalei” (1954) și editorial cu românul Saltul în gol (1973), carte care ar fi trebuit să o sincronizeze pe I. cu
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]