6,255 matches
-
Vărgați ca zebra.“ Până la urmă, tot Ariel îi aduce înapoi, la pocăință. În multe cazuri, Ariel folosește duhurile insulei pentru efectele sonore. În actul V, marinarii adormiți, după furtună, de Ariel sunt dezmeticiți de-o zarvă uriașă: „Dormeam ca morții, / Grămadă toți, sub punte - cum, nu știu - / Când adineaori, zgomote ciudate, / Ba mugete, ba zăngănit de lanțuri, / Ba urlete și țipete grozave / Ne-au deșteptat. De-ndată ce-am fost liberi, / Ce ne văzură ochii? [...] Vasul / Ce-l socoteam pierdut acum
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ariel ca o aluzie la mica gospodărie încropită de Prospero pe insulă, pentru Miranda și pentru el, și transcrisă de spirit, transfigurând-o, în atmosferă rurală. Acolo unde foarte curând prințul de Neapol va avea de cărat și de stivuit grămezi de lemne. Cântecul, început la țărm, continuă până când Ferdinand, atras de el, ajunge în preajma peșterii. Apoi se întrerupe. Dar Ariel, văzându-l sosit, reia, de undeva de sus, cântarea, însă cu alt cântec, unul cu totul altul ca factură și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Bordeaux). În Canada se joacă variante ale rugby-ului britanic, așa-numitele Canadian football și American football. Dar și în rugby-ul insular există două variante: Rugby Union și Rugby League. Cele două variante diferă prin reguli proprii (e.g. ponderea "grămezii", alia scrum în economia jocului, prin punctaj: la Rugby Union se acordă 3 puncte pentru un eseu, 5 puncte pentru un eseu transformat în gol și 3 puncte pentru un gol, la Rugby League se acordă tot 3 puncte pentru
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bg. vă-tre, rs. vnu-tri, iar rădăcina are sensul legat de ideea de pământ, de corp: ter en, țar-ă, tărâm, țăr-m, târî, tre-ce, tru-p; albaneza are printre altele pe terë „pământ, țărm“ și pe vatër, vatra „vatră, cămin, locuință, focar, grămadă“; în latină sunt tellus și terra „pământ“ cu derivatul atrium „curte interioară cu bazin pentru colectarea apei“; cf. sl. telo „corp“, pol. tło „bază“, watra „cămin, foc, spuză“. Sunetul t este secundar la rădăcina l/r, cum arată formele românești
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este și Carpați, pentru care se poate raporta la forme precum sl. kolotĭ, rom. a crăpa, lat. carpo „a smulge, a detașa“, sl. skala „stâncă“, alb. karpë „stâncă, stană“, karmë „stâncă abruptă (la mal), versant, povârniș, coastă (aridă), râpă; morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
iar prin dispariția lui n înaintea lui i au rezultat formele uiguri, uzi. Rămâne de explicat partea a doua a denumirilor un-gur, ven-ger, ma-ghiar, mongol, ui-guri, bulgar etc. Este vorba de seria de forme cu sensul de mărire, creștere, mulțime, grămadă etc., constituite pe miezul lichid l/r: lat. alo, „a face să crească, a cultiva”, vgr. olos (cu spiritul aspru în deschidere) „în întregime, pe deplin”, Olimp, oros „limită, hotar”, sl. gora „munte”, goleam „mare, foarte”, rs. bole „mai mult
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
uriaș”, însă ei au dezvoltat pentru sensul de „mare” în titulatura țării și a domniei formele vel(ik) și bol(earin) > boeare > bare „boieri”; comp. rom. mare, măre (ca adresare), de unde bre!, bă!, măi!, alb. moré „bă, măi”, morí „mulțime, grămadă”. Alte forme românești dezvoltate pe aceeași bază: buric, grămadă, a holba, morman, obârșie, oblic, a obliga, oblu, a obrinti, vârf, vraf, a urca și a se aburca, vârcă etc. Dezvăluirea sensului supraetnic al cuvintelor alani, huni, anți, inzi, avari etc.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în titulatura țării și a domniei formele vel(ik) și bol(earin) > boeare > bare „boieri”; comp. rom. mare, măre (ca adresare), de unde bre!, bă!, măi!, alb. moré „bă, măi”, morí „mulțime, grămadă”. Alte forme românești dezvoltate pe aceeași bază: buric, grămadă, a holba, morman, obârșie, oblic, a obliga, oblu, a obrinti, vârf, vraf, a urca și a se aburca, vârcă etc. Dezvăluirea sensului supraetnic al cuvintelor alani, huni, anți, inzi, avari etc. simplifică istoria antică și medievală sub raportul structurilor etnolingvistice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ferindu-ne în același timp de tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure”, let. grudas „grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn, râu, rouă, auă etc. Harag, arac „par ce susține plantele agățătoare (vița-de-vie, fasolea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pristol”; sl. melĭ „limbă de nisip, banc, vad”; alb. mall „munte”; oset. mal „apă stătătoare adâncă, loc adânc în lac, abisul apelor, vâltoare, bulboană”; -mol din podmol „aluviune, mal înalt, abrupt, ros de ape; prispă, vatră de lut; cantitate mare, grămadă”; nămol; olat „provincie, ținut, moșie, teritoriu”, comparabil cu vgr. βωλος etc. Identificarea și explicarea celui de al treilea component al cuvântului Zamolxis/Gebeleizis rezultă din compararea zeităților formate din două componente: Semele și Žemyna (zeitatea lituaniană a pământului) cu cele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
l/r au rezultat forme ca lat. alo „a face să crească, a hrăni, a îngriji, a fortifica”, aro (αρόω) „a lucra, a cultiva, a ara”, vgr. αλικία, ηλικία „vârstă, înălțime”, germ. alt, engl. old „vechi, bătrân”, alb. mal „munte, grămadă, morman; foarte”, față de majë „vârf, extremitate, culme”, rom. mare, nalt, alpi (munți); engl. child „copil”, fellow „om, tip”, great „mare”, germ. gross „mare”, sl. bol, vel„mare”; rom. miel, mia, sl. mel „mic”, mil „drag”, vgr. μηλον „animale mici, oi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu numai...) după care se dădeau în vânt americanii. Ea a apărut în largul mării, compunându-se cam din tot ce cuprindea magazia de alimente a unei corăbii: pește, carne sărată de porc, ceapă și... biscuiți marinărești. Totul fiert la grămadă. Melville, în Moby Dick, descrie un „savuros“ chowder: „... era făcut din scoici mici și zemoase, amestecate cu biscuiți mărunțiți, bucățele de carne de porc sărată, totul îmbogățit cu unt și puternic condimentat cu piper și sare.“ Însă atunci când acest haos
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
public. Scudéry în Apologia teatrului (L'Apologie du théâtre), din 1639, distinge patru tipuri de spectatori, pe cei "preocupați", adică cei care se duc la un spectacol având prejudecăți favorabile sau nefavorabile și a căror judecată, partizană, este construită la grămadă, "ignoranții de la galerii", pentru care docții nu au nicio considerație căci îi consideră puțin cultivați, adică nobilii și burghezii, "ignoranții de la parter", adică poporul, și în sfârșit "savanții". Regulile sunt date pentru a satisface această ultimă categorie de spectatori. Numai
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o concentrezi asupra unui punct unic și forțat, în douăsprezece picioare pătrate. Uitați-vă la frumoasele scene din Shakespeare. Cezar traversează piața publică: este înconjurat de senatori; Cassius, Brutus și Casca își pregătesc deoparte dreapta răzbunare. Poporul se înghesuie cu grămada. Se aude vocea astrologului care iese din înghesuială și strigă: Cezar, fii atent la Idele din Martie! Cât de bine este prins adevărul istoric, cât de mult îmi dau seama din tonul popular al lui Cezar de acest ambițios care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îi atinsese prea-plinul... CAPITOLUL VI Anuca Trecuse demult de miezul zilei... Soarele scăpătase spre chindie... Vântul foșnea blând printre crengile copacilor... de undeva de sus, cobora cântecul gingaș al unei privighetori... Pe cer, sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. Anuca stătea culcată în iarbă; îi plăcea să privească cerul, nourii și se lăsa să plutească, și ea pe întinsul tăcerii odată cu nourașii pufoși și albi ca laptele. Visa și ea...visa în felul ei... Doar aici
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fa...?! El o îndrăgea pe fată, de la horă, dar nu cuteza să se apropie de dânsa. Niște dulăi flocoși, cu hămăit rar și gros, o simțiră... dar, s-au potolit singuri. Târla stânii era măturată și stropită cu apă, iar grămada de gunoaie ardea mocnit cu fumul drept în sus, ca o coloană... Mirosul înțepător de oaie și fum, îi năvăli în nări de departe. Anuca își simți sufletul răscolit de aceasta lume plină de mister. Trecu mai departe cu Sultan
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
semnificativ, cele din intimitatea toaletelor) se refereau încă la ce schimbări ar putea aduce InvestorCorp companiei. Mai ales dacă aveau să fie implicați cei de peste ocean. Structura firmei InvestorCorp era diferită de cea a Global Finance. Aceasta dintâi avea o grămadă de birouri în toată lumea, inclusiv în America, dar sucursala din Scoția era cea mai mare din Europa, în virtutea faptului că scoțienii cei dibaci preluaseră înainte ProSure, o firmă de investiții în principiu englezească. Era dificil, se gândea Darcey, să ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ea nu mai voia să i se mai întâmple așa ceva. În momentul de față, superficialitatea era singura ei intenție, singura ei nevoie. Se întoarse la birou în după-amiaza următoare. Pe telefon i se lăsaseră vreo cincisprezece mesaje și avea o grămadă de e-mailuri de verificat. Mai erau și câteva bilețele galbene lipite de monitorul computerului ei. Le desfăcu unul câte unul și le orândui cu grijă lângă tastatura calculatorului. Își frecă ochii somnoroasă. Era obosită pentru că, în ciuda sexului sălbatic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
îi spuse lui Darcey. La o bancă internațională. Și de cum începu să turuie despre banca respectivă, lui Darcey i se păru că vocea îi răsuna de undeva de departe. Vorbea despre scrisori de credit și comerț internațional și folosea o grămadă de cuvinte pe care Darcey nu le înțelegea, astfel încât se simți dintr-odată strânsă cu ușa. Putea ea să facă pe pasionata de finanțe-bănci cât voia. Dar nu avea stofă de superfemeie-de-afaceri. Și cei de la bancă aveau să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
O ascultară nepăsători în timp ce vorbea despre compania ei și produsele sale, iar ea începu să intre puțin în panică din cauză că toți dădeau din cap, dar nimeni nu punea nici o întrebare. O zăpăci și faptul că la sfârșit se strânseră toți grămadă și începură să vorbească între ei, dar fu mulțumită când căzură de acord că InvestorCorp avea câteva oferte interesante pe care aveau să le ia în considerare. Grămada din toiul întâlnirii se repetă și la a doua prezentare (etajul nouăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nici o întrebare. O zăpăci și faptul că la sfârșit se strânseră toți grămadă și începură să vorbească între ei, dar fu mulțumită când căzură de acord că InvestorCorp avea câteva oferte interesante pe care aveau să le ia în considerare. Grămada din toiul întâlnirii se repetă și la a doua prezentare (etajul nouăsprezece nu era atât de rău, dar ar fi vrut să nu-și mai facă griji că o să rămână pe întuneric; știa că erau slabe șanse!); la a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că orice ar fi făcut, avea să vină de-a berbeleacul în jos pe scări. Nu știa ce o durea mai mult, mândria sau mădularele. Mândria părea destul de rănită, cum stătea așa încolăcită pe jos, întrebându-se cum naiba ajunsese grămadă la capătul scărilor și gândindu-se că avusese dreptate să se simtă imensă și greoaie în Singapore, pentru că așa și era. Dar, încercând să se ridice, își dădu seama că suferința fizică era mai acută. Durerea care îi săgetă brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]