5,257 matches
-
moștenit de la Yael, zări o insectă mică lucind pe brațul fotoliului. Era oare posibil ca vreun licurici zăpăcit să fi uitat să se stingă cu toate că noaptea se sfârșise? Dar de fapt nu mai văzuse licurici de peste treizeci de ani și habar n-avea cum arătau. Cu șiretenia unui vânător Încercat, Fima se aplecă și cu o mișcare fulgerătoare a mâinii drepte, care Începu ca o palmă și se termină cu un pumn strâns, reuși să prindă creatura fără s-o rănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pare rău că te-am jignit. Mai adăugă că ea, dintotdeauna, avea mare Încredere În vise: dovadă că tocmai În noaptea asta, când Fima o visa pe ea, Yeri o sunase pe neașteptate din Milano. Părea cam amărât. Spunea că habar n-avea ce-o să fie. Că timpul avea să decidă. Să Încerce să nu-l urască. — Timpul, Începu Fima, dar Annette Îi acoperi gura cu mâna: Hai să nu vorbim. Alaltăieri am vorbit deja destul. Hai să stăm două minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În deplinătatea facultăților mele mintale, În Ierusalim, În luna Heshvan 5749, echivalentul anului civil 1988, al patruzecilea an al reînnoirii neterminate a suveranității Israelului“. Din anexă reieși că proprietatea de pe strada Reines din Tel Aviv, despre a cărei existență Fima habar n-avea, era un bloc de apartamente nu prea mare, pe care bătrânul Îl lăsase „iubitului meu nepot, fericirea sufletului meu, Israel Dimitri, fiul lui Theodore și al Yaelei Tobias, care Îl va primi În deplină proprietate la Împlinirea vârstei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de spus, care să nu fie un citat? Sau o negare? Sau un paradox? Sau o remarcă sarcastică? Moștenirea nu-l apăsa, dar nici nu-l bucura. Adevărul era că nu știa nimic despre cosmetice, Însă de fapt n-avea habar despre nimic altceva. Ceea ce, Își zise Fima, putea fi chiar un avantaj, dar nu se osteni să descopere care anume. Mai mult, nu avea nici un fel de necesități. În afară de nevoile vitale, stringente și simple - hrană, căldură și adăpost. Nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care atârna, legată cu două lanțuri ruginite, de tavanul coridorului de la intrarea casei: un gri-bleu ca de cretă. Această cruce cu o gaură în mijloc, în care ardea un bec electric, era de fapt vertebra unei balene; nimeni nu avea habar de unde provenea și cum ajunsese aici în sat. Și totuși, această vertebră lega priveliștea stranie de fotografiile alb-negru ale eschimoșilor îmbrăcați în blănuri. Imaginea mă făcuse să ies din propria-mi fantezie ca prin burlanul îngust al unui iglu, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și, în cazul ăsta, mai mult decât o ușă desprinsă din rosturile ei și bătută de vânt. Și mama săpa în grădina care se întindea în fața ferestrei mele până la câmpie și izlaz răzoare pline de flori. Ea, care pe timpul războiului habar nu avea cum se folosește târnăcopul și lopata sau ce se face cu lăstarii și butașii aproape veștezi, săpa acum de-a lungul peretelui casei pământul argilos, scotea bucăți de țărână înierbată, dădea cu târnăcopul, grebla, sădea mănunchiuri de bujori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
case țărănești cu pereți spoiți cu var, unei șuri goale-goluțe și unei mâini de „gură-cască“, așa cum li se spunea muncitorilor. Malaxoarele deveneau una cu instalațiile transportoare. Nu mă consola faptul că nici alți colegi de-ai mei nu mai aveau habar care era profesia taților lor. Și cu atât mai puțin Fritz și Kurt, iar mai târziu Hugo, ai căror tați își vânduseră gospodăriile și pământurile la fel ca un țăran oarecare, ca Hackler, de pildă, sau ca tata, caselor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
impresia că i se ia ceva, că nu e destul de apreciat. Găsește comisioanele mele prea ridicate, cârtește că toate contactele cu Pingon s-ar realiza exclusiv prin intermediul meu, dar vorbește el franțuzește? Sau englezește? Îi organizez biroul, fiindcă nu are habar de corespondență și contabilitate, dar construiește și produce fără nici un control. Și mărgăritărelele din fața zidului proaspăt zugrăvit nu știau nimic de Hackler, nimic de boom-ul în construcții și nici măcar de Hans Saner, care - după cum credea tata - putea trăi independent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
merindea, am desprins cu șpaclul stratul de lut, am scos pietrele implantate în el, am curățat obiectele găsite in situ cu pensula, ne-am făcut un jurnal la zi al săpăturilor, am discutat despre datări, despre posibila utilitate a gropii, habar nu aveam că ne aflam la marginea unuia dintre cele mai importante bazine arheologice și că doar la câțiva pași de noi începeau sarcofagele de piatră din epoca timpurie în care se aflau morții îngropați pe partea stângă, în poziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
eu sec. Mark s-a ridicat și și-a făcut drum pe lângă masă, ocolind locul pe care stăteam eu. Acum că toată lumea știa de ce face acest lucru, gestul părea cumva jalnic. Mă duc să fac cafea. Vechea poveste cu diversiunea. Habar n-avea el că și dacă s-ar fi dus cu autostopul până în Guatemala și ar fi cules boabele cu mâna lui, Lisa, Lynn și Harry tot aici ar fi fost, așteptându-l să se întoarcă. Dar uitasem că, în calitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
vine să cred că vei trece prin toate experiențele prin care noi celelalte am trecut cu ani în urmă. Aș putea spune același lucru și despre tine, îmi replică Maria. Tu practic ai fost o femeie măritată de la șaisprezece ani. Habar nu ai cum e viața de tânără celibatară. —Mă bazam pe tine că mă vei scoate în lume și-mi vei arăta, am spus eu mohorâtă, două tinere celibatare îmbarcate în marea aventură. Ar fi trebuit să-mi arăți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
CINEVA SPECIAL? DAȚI CLICK AICI. Așa că am dat click. Cine nu ar fi făcut-o? Și prin asta vreau să spun, desigur, orice persoană încadrându-se în grupul țintă de femei cu probleme psihice, proaspăt divorțate, obosite și imature, care habar nu au cum să-și continue viața. Cinci minute mai târziu, am plătit o taxă de înregistrare consolator de mare cu cartea de credit și am scris următorul anunț: FEMEIE TRECUTĂ BINE DE 30 DE ANI, LONDONEZĂ, CAUT BĂRBAT CĂRUIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
că purta ochelari mari, iar „arătos“ însemna că poza era a altcuiva, într-un caz o poză a lui Val Kilmer în Batman Forever. Costumat. Dar erau și câteva răspunsuri interesante, care, în mod evident, fuseseră scrise la modul serios. Habar nu aveam că erau atâția bărbați în Londra interesați de origami. În final, aveam nouă bărbați ale căror sprâncene nu se uneau și care se pozaseră îmbrăcați. Gândindu-mă care va fi următorul pas, m-am conectat la contul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
proporționate. —Așa și trebuie să fie, am replicat eu sec. Maria luă în mână o vază pe care o umplusem cu un buchet de diferite flori de hârtie aranjate conform principiilor japoneze tradiționale Ikebana. Trandafiri, crini, frezii... și privește frunzele, habar n-aveam că poți face așa ceva. Sunt opere de artă! Nu eram obișnuită să mă laude atât de mult. Păi, voi cu ce credeați că mă ocup eu? Lisa ridică din umeri. Îmi imaginam că faci păsări care dau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să oprești acum! am strigat eu. Oprirea lui de urgență fu impresionantă. Și la fel și cea a mașinilor din spate. De-aia nu conduc eu, pentru că există taximetriști ca el cu clienți ca mine. Dar am ajuns la timp. Habar n-aveam unde putea fi Mark, altfel l-aș fi urmărit pe el, dar știam unde era Tally mereu la ora asta, așa că am decis s-o urmăresc pe ea. Ce speram să obțin? Am o cădere nervoasă, deci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu Ed. Cu care urma să cinez a doua zi. —Uite, îmi pare rău că am dat buzna așa. O să stau la povești cu Maria altă dată. — Ne vedem mâine la restaurant, nu uita. Mulțumesc că mi-ai reamintit, Maria. Habar n-aveam că femeile se escortează una pe cealaltă. Și tu ai stat ascunsă după vreun stâlp la prima mea întâlnire cu Maria? mă întrebă Danny. Nu, am răspuns eu. Se pare că ea are voie să înceapă o relație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
această terminologie; pare un subiect suficient de futil pentru revista ei. L-am condus înapoi la birou unde urma să se uite peste ce filmasem. M-a sărutat cu afecțiune, mai implicat decât seara trecută, dar nu pasional. Cred. Adică, habar n-am. Ne-a luat săptămâni întregi mie și lui Mark până să ne sărutăm cu adevărat, dar, bun, aveam șaisprezece ani pe atunci și eram incredibil de timizi. „Și după asta ce urmează?“, mă întrebam. „Vreau să spun, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
s-o iau pe Maria în bucătărie și să-i spun că am înțeles, că petrecusem o după-amiază minunată cu un alt bărbat și că nici nu voisem să mă trezesc pentru cina asta. Amândoi stăteau în ușă holbându-se. Habar n-aveam la ce. —Jen, părul tău! Te-ai tuns. Maria îmi dădea ocol ca și cum aș fi fost o sculptură ireală pe un piedestal. Mi-am dus instinctiv mâinile la cap. Uitasem complet de tunsoare. Uitasem de tot în după-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Maria. Ea și cu Mark au jucat dintotdeauna jocuri ca să nu fie nevoiți să-și vorbească și le-au jucat cu ceilalți ca să nu lase să se înfiripe discuții serioase în preajma lor. Am fost luată pe nepregătite de perspicacitatea ei. Habar n-aveam că mă cunoștea atât de bine. Cina e gata, se grăbi să anunțe Lynn. I-am mulțumit în gând lui Ed pentru că fusese prevăzător și o reținuse pe Lynn. Poate ar putea lua el toate deciziile pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
seara asta. Evident, încă nu se întorsese acasă. —Pot cel puțin să intru ca să merg până la baie? întrebă Ed. Nu am avut ce să fac și am fost de acord. Am încercat să par încântată în timp ce deschideam ușa de la intrare. Habar n-aveam la ce să m-aștept, dar, cel puțin, nu vor fi boxeri incriminatori care să zacă pe podeaua din sufragerie. Avusesem grijă să ținem apartamentul curat și gol în caz că am fi avut oaspeți neanunțați. Oricum nu a contat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
impresia că aș fi o femeie de treabă, bine adaptată, cu gusturile aferente clasei de mijloc, care are doar o ocupație mai neobișnuită. Dacă vreun bărbat avea ghinionul să mă cunoască, ar fi aflat că sunt o forță distructivă care habar nu are cine este sau ce vrea. Mai rău, mai aveam și un întreg contingent de prieteni, care prezentau întreaga gamă de porniri distructive, pe cele mai multe folosindu-le în trecut doar împotriva lor înșile, dar care acum își căutau ținte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mă privi puțin jenat. Ne-am simțit cu toții foarte bine aseară. Mi-au propus chiar să închiriem un apartament toți trei. Prin comparație, la mine era chiar bine. Dar tu? mă întrebă el. Cum a fost cu Maria? —Bine, bine. Habar n-avea de incidentul cu Danny sau de încălcarea teritoriului sau că mă dusesem la o discotecă pentru celibatari. Norocul lui. Mi-aș fi dorit să fi fost binecuvântată cu mai multă ignoranță. — Deci o s-o suni pe Tally azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
se spună asta. Deci care-i planul de acțiune pentru azi? am spus, injectând o notă de amuzament și aventură în tonul vocii mele. Poate că vom reuși să creăm un fel de legătură făcând chestia asta împreună. Avea dreptate. Habar n-aveam cum era viața ei, probabil pentru că nu mă interesase niciodată suficient. Sau pentru că am crezut că știu cum e viața ei. Ce-ar fi să mergem la grădina zoologică? am sugerat. Sau la Chessington World of Adventures? Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am timp și pentru citit. Și a fost o prostie colosală din partea mea să cred că-n momentul în care voi avea toate lucrurile pe care mi le-am dorit, voi fi automat fericită. Acum îmi venea mie să plâng. — Habar n-aveam că ești atât de nefericită. — Crezi că e ceva neobișnuit? mă întrebă Tally curioasă. Greșești dacă asta crezi. Jumătate din mamele pe care le cunosc plâng regulat și nu din cauză că soții lor lucrează nebunesc de multe ore. Plâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
i-am dat vestea împăcării mele cu Mark. În mod surprinzător, s-a bucurat pentru mine. Am crezut că o să dea o petrecere când ne-am despărțit, spuse el. Nu m-a plăcut niciodată. Nu-i adevărat, am mințit eu. Habar n-ai să minți, râse Mark, și mă bucur să ți-o spun. Eu mă simțeam dintr-odată nelalocul meu. Și brusc mi-am dat seama de ce. Chiar a trecut o lună? Mark mă trase pe canapea. Și a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]