4,228 matches
-
au adoptat o siglă specifică: Deviza heraldică este, de obicei, o cugetare referitoare la un sentiment, un obiectiv anume etc., exprimată cât mai lapidar cu putință. Ea poate fi filosofică, umoristică sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta posesorul printr-un mesaj scurt, o maximă, un crez etc. Ele sunt cu atât mai importante cu cât reflectă situația socială, progresele și idealurile purtătorului. Devizele românești medievale se regăsesc cel mai adesea inscrise pe
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
sale au fost considerate un succes diplomatic în fața parlamenarilor de la Budapesta. Între 1896 și 1897 Urechia a fost vicepreședintele Senatului. În aceași perioadă devine "Cavaler" al "Legiunii de Onoare", membru de onoare și mai târziu președinte de onoare al "Consiliul Heraldic al Franței", membru al "Societății Franceze de Arheologie", membru asociat al "Crucii Roșii Spaniole" și consul general al României în Ecuador. În octombrie 1899 participă la "Congresului internațional de orientalistică de la Roma", unde organizează o festivitate de depunere de coroane
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
ca având culorile dispuse pe "verticală", posibil sub influența modelului francez. Nuanțele erau „albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. În ceea ce privește ordinea, „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind”. Petre Vasiliu-Năsturel notează că, din punct de vedere heraldic, atât la steagul Franței cât și la cel al Țării Românești revoluționare, banda din mijloc reprezintă un metal (argint, respectiv aur). Alți cercetători sunt de părere că tricolorul nu fusese imitat după modelul francez, ci reprezenta o veche tradiție românească
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
metal. din înaltul ordin din 19 martie reiese că simbolul Moldovei trebuie să se regăsească la dextra - capul de bour se afla si azi in dextra (chiar daca Luna si-a schimbat curbura dupa 1920) -, deoarece stemele, ca si toate simboluri heraldice, se citesc de la dreapta la stanga peste tot in lumea civilizata din care facem si noi parte (inclusiv, noi). Modelul a fost adoptat după stabilirea capitalei unice la București, în februarie 1862, stil vechi - 24 Ianuarie 1862 pe stil nou. Aceste
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii solemne
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
Reginei Elisebeta este din aur. Forma acesteia este inspirată din iconografia bisericească ortodoxă română, fiind foarte asemănătoare cu coroanele purtate de soțiile domnitorilor români, munteni și moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt continuitatea istorică. Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oțel, ornamentat cu pietre alungite, rombice și perle șlefuite din același material. În partea superioară a cercului au fost aplicate 8 ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin 8 figuri
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
Ea se afla la circa 75 m sud-est de biserică, de locul unde era mai amintind astăzi doar un dâmb cunoscut astăzi sub numele de "La Movileanca". Cercetările arheologice au scos la iveală fragmente de cahle și plăci cu motive heraldice, zoomorfe și elemente decorative gotice care indică o construcție solidă și luxoasă. Prima atestare a satului Arbore are loc într-un document întocmit la 15 ianuarie 1418, la curtea domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432). Această localitate a făcut parte din
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
pentru cataloage industriale de prezentare produse - Plachete omagiale, aniversare, bannere, sigle - Prototipuri pentru produse decorative destinate comerțului turistic - Obiecte de souvenir tradiționale din spațiul medieval sud - transilvănean - Diverse lucrări de restaurare piese mobilier, decorațiuni și arta. - Concepție și execuție embleme heraldice de familie - Fondator și coordonator al Cursurilor de Creație și Educație estetică pentru tineri, organizate la Casa Schuller și Club Young ‘s Men Internațional Mediaș. - Fondator al Galeriei tinerilor artiști în incinta sediului Club Young's Men Mediaș, în scopul
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
sovietică, are ca elemente principale "secera și ciocanul", simbolizând "înfrățirea" și "uniunea de nezdruncinat" dintre "țărănimea muncitoare și proletariat." Cununa de spice este ușor eliptică și ascendentă și conține acronimul PCR. Culorile sunt roșu, fondul, și respectiv galben culoarea simbolurilor heraldice și a acronimului. Potrivit revistei "Memoria", respectiv articolului "Comunismul românesc de la începuturi până la moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej", de Eugen Denize, următorii secretari generali ai partidului au fost numai străini, și anume: Elek Köblős, maghiar, 1924-1928; Vitali Holostenko, ucrainean, 1928-1931; Alexandru
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
termenul "leh". Altă teorie afirmă că "șleahtă" ar veni din germanul "geschlecht" sau "slahta" ("cămin, familie"), la fel ca multe alte cuvinte poloneze din domeniul nobiliar, (de exemplu, plonezul "rycerz" ("cavaler") este derivat din germanul "ritter", iar polonezul "herb" ("însemn heraldic") este derivat din germanul "erbe" ("moștenire prin dreptul sângelui")] Pentru aristocrația poloneză mai pot fi folosite cuvinte precum polonezul "rycerz" - "cavaler" sau latinescul "nobilis" (plural: "nobiles"). Nobilii foarte puternici și bogați se numeau și magnați. Este posibil ca șleahta poloneză
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
numele de botez sau formula de politețe "Panie bracie" ("Domnule Frate") sau echinalentul feminin al acesteia. Funcție de starea financiară, șleahta era împărțită în următoarele categorii: "Articol principal:" Heraldica poloneză Blazoanele erau foarte importante pentru șleahta poloneză. Trebuie subliniat că sistemul heraldic polonez a evoluat separat de cel din Europa Occidentală și că regulile heraldice poloneze difereau mult de cele occidentale. Cea mai importantă diferență este aceea că, spre deosebire de sistemul heraldic european, blazonul nu "aparținea" unei familii sau unei clan, ci însemnele
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
feminin al acesteia. Funcție de starea financiară, șleahta era împărțită în următoarele categorii: "Articol principal:" Heraldica poloneză Blazoanele erau foarte importante pentru șleahta poloneză. Trebuie subliniat că sistemul heraldic polonez a evoluat separat de cel din Europa Occidentală și că regulile heraldice poloneze difereau mult de cele occidentale. Cea mai importantă diferență este aceea că, spre deosebire de sistemul heraldic european, blazonul nu "aparținea" unei familii sau unei clan, ci însemnele erau găsite pe blazoanele mai multor familii șleahtice, de cele mai multe ori, neînrudite. Ca
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
Blazoanele erau foarte importante pentru șleahta poloneză. Trebuie subliniat că sistemul heraldic polonez a evoluat separat de cel din Europa Occidentală și că regulile heraldice poloneze difereau mult de cele occidentale. Cea mai importantă diferență este aceea că, spre deosebire de sistemul heraldic european, blazonul nu "aparținea" unei familii sau unei clan, ci însemnele erau găsite pe blazoanele mai multor familii șleahtice, de cele mai multe ori, neînrudite. Ca o consecință, multe familii distincte, neînrudite, uneori până la 600 de clanuri, împărțeau același blazon. Datorită acestui
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
distincte, neînrudite, uneori până la 600 de clanuri, împărțeau același blazon. Datorită acestui fapt, numărul de blazoane era redus și nu depășea 200 la sfârșitul Evului Mediu. De asemenea, obiceiul occidental al diferențierii blazoanele bărbaților și cele ale femeilor, (folosind "rombul heraldic"), nu era specific Poloniei. De obicei, bărbatul moștenea blazonul de la tatăl său, sau de la membrul clanului care l-a "adoptat", în vreme ce femeia moștenea blazonul de la mama ei, sau îl adopta pe cel al familiei soțului. De asemenea, nu se făceau
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
de dreapta, a preluat numeroase elemente din ideologia acestuia. Emblemă partidului reprezenta o cruce verde, cu majuscula H albă la mijloc și cu vârfurile crucii în formă de săgeată, într-un romb alb pe fond roșu; cealaltă jumătate a câmpului heraldic fiind identică cu steagul casei dinastice arpadiene (cinci fâșii roșii și patru albe). Ideologia partidului era similară nazismulului (național-socialismului), fiind de factură naționalist-militantă. Programul Partidului Crucilor cu Săgeți viza refacerea revizionista a Ungariei Mari și a valorilor maghiare, definite prin
Partidul Crucilor cu Săgeți () [Corola-website/Science/302709_a_304038]
-
cu următoarea descriere: Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară verde (2:3), cu un brâu orizontal alb pe mijloc (1/4 h), încărcat cu trei rățoi negri plutind într-un rând spre hampă pe linia marginii de jos a brâului. Însemnele heraldice simbolizează bogăția de vânat de cândva a localității, coroana murală arată statul de oraș-reședință de raion. Ultimul recensămînt al populației indică un numărul total de 14.848 (2004) locuitori. Populația este compusă din 7.058 bărbați și 7.790 femei
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
a trei regate - Kazan, Astrahan și Siberia - până la simbolizarea unității Marii Rusii - Rusia, Mica Rusie (Ucraina) și Rusia Albă (Belarus). În zilele noastre, cele trei coroane sunt considerate simbolul unității și suveranității Fedrației Ruse. Globul cruciat și sceptrul sunt simbolurile heraldice tradiționale pentru puterii suverane și autocratice. S-a luat decizia păstrării lor în stema modernă a Rusiei în ciuda faptului că țara este o republică și nu o monarhie, ceea ce a dus la obiecțiuni din partea comuniștilor. După înlocuirea panglicii albastre a
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
apariției vulturului pe scut, fiind ținută de acesta în gheare. La rândul ei, și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită în unele reprezentări cu un câmp verde. Smalturile heraldice folosite A existat o varietate de culori folosite pentru elementele heraldice, fiind greu de precizat care au fost cele mai folosite. Vulturul a fost reprezentat în culoarea neagră („nisip”) tot, respectiv cu ciocul, ghearele, roșii, dar nu sunt puține cazurile
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
rândul ei, și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită în unele reprezentări cu un câmp verde. Smalturile heraldice folosite A existat o varietate de culori folosite pentru elementele heraldice, fiind greu de precizat care au fost cele mai folosite. Vulturul a fost reprezentat în culoarea neagră („nisip”) tot, respectiv cu ciocul, ghearele, roșii, dar nu sunt puține cazurile când el apare reprezentat în galben („aur”). În privința culorii scutului, de la
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
spre sud, iar spre nord cu două aripi formând o curte terasată (curtea de onoare). Realizat în stil Renaissance, pe fațada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevăzut cu blazonul din piatră al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost păstrat și după ce castelul a devenit propietatea Casei Regale a României, fiind dat jos după anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septică a castelului, unde părți din el mai sunt și acum (în 1997
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
păstrat și după ce castelul a devenit propietatea Casei Regale a României, fiind dat jos după anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septică a castelului, unde părți din el mai sunt și acum (în 1997). Același însemn heraldic exista și pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului. Tot aici mai era menționat anul "MDCCLIX". Aticul a căzut definitiv la cutremurul din anul 1991, când a spart acoperișul și tavanul salonului de la etaj, făcându-se bucăți
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
Comparativ cu simplitatea fațadei de sud, fațada de nord a castelului (dinspre parc) - în special cele două aripi care închid curtea de onoare - prezintă mai multe elemente de decorațiuni: ferestrele podului de formă barocă, altoreliefurile cu tematică bine definită (motive heraldice și cu tematică inspirată din mitologia greco-romană) încastrate în zidărie. Pe lângă acestea importante sunt feroneria de secol XVIII ce închidea curtea de onoare precum și lampadarele din fier forjat (câte unul pe fiecare colț al curții) și care în structura lor
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
demonstra însă, altceva. Deasupra cheii de boltă, într-un plan patrulater, proiectul amintit mai sus prevedea, în basorelief, anul 1903. Atât cât permite calitatea imaginii precum și din relatările localnicilor, se pare că în realitate s-a optat pentru un însemn heraldic, fie blazonul conților Karátsonyi, fie elemente disparate din blazon, cel mai uzual după grifon fiind cel al sirenei ce ține în mână o cruce dublă (de menționat că ansamblul castelului mai purta și numele de "Sirena"). După 1947 poarta a
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]