4,532 matches
-
al unei economii în creștere. Prima uzină hidroelectrică a început să funcționeze în 1889, generând 250 KW, ceea ce reprezenta jumătate din termoelectricitatea generată în acea epocă. În 1997, proporția era cu totul alta: 54.970 milioane KW proveneau din uzine hidroelectrice, în timp ce 4.790 milioane KW erau generați de surse termice. În 1962, capacitatea de producție energetică instalată a Braziliei era de 5,8 milioane KW. Această capacitate a crescut la 6,8 milioane KW în 1964, 17,6 milioane KW
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
energetică instalată a Braziliei era de 5,8 milioane KW. Această capacitate a crescut la 6,8 milioane KW în 1964, 17,6 milioane KW în 1974, 37,3 milioane KW în 1985 și 63 milioane KW în 1997. Uzina hidroelectrică de la Itaipu, cea mai mare din lume, este localizată pe râul Parana, la granița Braziliei cu Paraguay, aproape de cataractele Iguacu, fiind un proiect bilateral între cele două țări. Tratatul de la Itaipu a fost semnat la data de 26 aprilie 1973
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
început să funcționeze trei din cele 18 turbogeneratoare (de 700 MW fiecare). Astăzi, cu cele 18 turbogeneratoare funcționând la intreaga capacitate, producția de energie a uzinei Itaipu este de 12,6 milioane KW, împartită egal între Brazilia și Paraguay. Uzina hidroelectrică de la Tucurui, care generează în prezent 3,9 milioane KW, va produce 7,7 milioane KW când va fi terminată. Conform datelor Eletrobras, capacitatea de generare de energie hidroelectrică a Braziliei este estimată la 127.867,6 MW, din care
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
12,6 milioane KW, împartită egal între Brazilia și Paraguay. Uzina hidroelectrică de la Tucurui, care generează în prezent 3,9 milioane KW, va produce 7,7 milioane KW când va fi terminată. Conform datelor Eletrobras, capacitatea de generare de energie hidroelectrică a Braziliei este estimată la 127.867,6 MW, din care 24,42% sunt în funcțiune sau în construcție, 35,8% sunt inventariate, iar 39,78% sunt estimative. Studii recente au demonstrat necesitatea de a mări de la 2% la 10
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni. Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit” (îngrășat). Aspecte ale agriculturii racovițene, comune cu cele ale altor localități transilvănene sunt: Caracteristici ale agriculturii racovițene: Principala unitate economică aflată pe teritoriul comunei este Centrala Hidroelectrică Racovița inaugurată de către [[Prim-ministru]]l [[România|României]], [[Victor Ponta]] în data de [[19 decembrie]] [[2013]]. Centrala are o putere instalată de circa 31,5 MegaWați, ea având instalate două hidroagregate verticale de tip [[Turbină Kaplan|Kaplan]]. Centrala are dimensionată
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
țigani și muncitorilor nemți proveniți din Steiermark Austria, în 1906 toți au fost plătiți după realizări. În 1900 au inaugurat calea ferată cu ecartament îngust ce lega Hunedoara de satul Govăjdia. În 1910 la Cățănaș s-a construit o centrală hidroelectrică. În anul 1806, se pune în funcțiune la Govășdia un furnal înalt cu o capacitate anuală de 8000 tone, care a funcționat pînă în anul 1918. În 1928 aici s-a născut pictorul Simion Lucaciu.
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Celeabinsk. În anul 1959, la vârsta de 18 ani, a început să muncească ca lăcătuș la Uzina "Elektromașina" din Zlatoust. Totuși, la scurtă vreme, el s-a mutat din nou în Ucraina pentru a lucra la construcția unei noi centrale hidroelectrice în orașul Nova Kahovka din Regiunea Herson. Smirnov a arătat un mare entuziasm pentru viața sovietică, dobândind o educație înaltă în serile și zilele libere de după terminarea orelor de lucru și participând la o serie de activități sportive și culturale
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
puternice. În cazurile în care turbinele eoliene sunt conectate la mari rețele de electricitate, caracterul intermitent al energiei eoliene nu afectează consumatorii. Zilele fără vânt sunt compensate prin alte surse de energie cum ar fi uzinele de cărbune sau uzinele hidroelectrice care sunt conectate la rețea. Oamenii care locuiesc în locuri îndepărtate și care folosesc electricitatea de la turbinele eoliene utilizează adesea baterii sau generatoare de rezervă pentru asigurarea energiei în timpul perioadelor fără suficient vânt. Cele mai multe turbine eoliene comerciale sunt offline (pentru
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
și studențești", locul unde generații de elevi și studenți au petrecut clipe de neuitat ale vacanțelor școlare. De aici au pornit în drumeții spre mănăstirile Turnu, Stănișoara, Schitul Sf. Ioan, Cozia, ori Cornetu, "Masa lui Traian"(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) și muntele Cozia, magnificul urs de piatră culcat pe spate. Tot neuitate au rămas și "serile dansante" organizate pe terasele diferitelor vile. Industria de bază a orașului este cea a "turismului balnear". Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
XIV-lea aflat în județul Argeș (Căpățânenii Pământeni), Muntenia, România. Cetatea este situată pe un vârf de munte care domină Cheile Argeșului, lângă localitatea Arefu, la câțiva kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lîngă Centrala Hidroelectrică Vidraru. Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn și apoi construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu sau punct de observație de către Vlad Țepeș, adăugîndu-i-se turnuri, ziduri și dependințe. a fost reședința secundară a
Cetatea Poenari () [Corola-website/Science/299794_a_301123]
-
curent continuu între cele două țări. Un asemenea cablu ar furniza Islandei acces la o piață pe care prețurile la electricitate sunt în general mult mai mari decât în Islanda. Datorită considerabilelor resurse de energie regenerabilă, mai ales geotermală și hidroelectrică, majoritatea au potențialul neexplorat și neutilizat, în parte fiindcă nu există cerere suficientă pe piața internă pentru o capacitate de generare atât de mare, dar Regatul Unit este interesat de importul de energie ieftină din surse regenerabile, iar aceasta ar
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
concepte pe care mulți canadieni le consideră astăzi ca unele dintre principalele caracteristici ale țării. Țară industrializată și avansată tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorită rezervelor considerabile de combustibili fosili și a generării de energie nucleară și hidroelectrică. Economia diversificată se bazează mult pe abundența resurselor naturale și a comerțului extern, în special cu Statele Unite, cu care Canada are o relație complexă și de lungă durată, relație care poate fi descrisă drept cel mai strâns și mai vast
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
cerințelor de apă din zonele industriale ale bazinului râulului Trotuș și a municipiului Bacău. În afara barajului s-a executat o stație de tratare a apei, 50 km de conducte de Ø=800 - 1000 mm, până la Bacău și a unei centrale hidroelectrice. Sunt asigurate 1,5 m³/sec apă potabilă și 6,5 m³/s apă industrială în perioadele secetoase ale anului. În secțiunea barată, debitul modul al râului este de 3,8 m³/s, debitul afluent cu asigurarea de 0,1
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
3 câmpuri, este echipat cu stavile clapetă, acționate cu hidromecanisme. Priza de apă potabilă și industrială este înglobată în ciuperca plotului 17 și asigură prelevarea apei la 3 niveluri diferite, în funcție de calitatea acesteia. În plotul 18 este amenajată priza centralei hidroelectrice. În ploturile 11 și 24, fundate primul pe o rocă mai slabă, iar cel de al doilea pe o rocă foarte bună, sunt amplasate aparatele de măsură și control. La piciorul aval al ploturilor deversante 19, 20 și 21 este
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
toată lungimea piciorului amonte și prelungită în versanți pe 50 m. O galerie în lungul barajului colectează apele rezultate dintr-un șir de foraje de drenaj. În dreptul ploturilor 17 și 18 sunt amplasate camera de rupere a presiunii și centrala hidroelectrică. Prima asigură o presiune constantă în conducta de aducțiune, indiferent de nivelul apei în lac, iar centrala cu o putere instalată de 4,1 MW produce 14 GWh/an energie electrică. Barajul de la Poiana Uzului a introdus, pentru prima dată
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
străbate, într-un extins areal cu șisturi cristaline, o succesiune de sectoare înguste cu altele largi favorabile amenajării barajelor și lacurilor naturale. Studiile complexe, intensificate începând din anul 1965, au relevat faptul că pe Sebeș pot fi realizate 6 uzine hidroelectrice, cu o putere instalată de 390 MW și o capacitate de producție de 691 mil. kwh/an: Frumoasă (cu o putere instalată de 10 MW și o capacitate de producție de 17 mil. kwh/an), Gâlceag (150 MW și 260
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
an) și Sibișeni (26 MW și 45 mil. kwh/an). Lucrările de amenajare hidroenergetica a Sebeșului au început abia în anul 1972 și au constat în ridicarea unor baraje pentru acumulări și pentru devierea apelor, săparea unor aducțiuni, amplasarea uzinelor hidroelectrice etc. Din cele 6 hidrocentrale proiectate, până în prezent au fost puse în funcțiune 4: Gâlceag, Șugag, Săsciori și Petrești. Barajul Oașa, amplasat în Defileul Oașei, este obiectivul principal pentru întreaga amenajare și a intrat în funcțiune în anul 1979. Este
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
prelucrare a cuarțului iar la Sichevița o stație de concasare și sortare a pietrei. La Orșova există o stație de prelucrare a minereurilor nemetalice (feldspat, cuarț, talc), materia primă provenind de la exploatările din apropiere. Industria energetică este reprezentată de Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier care folosește apă din lacul de acumulare. Transportul curentului electric se face prin linii de înaltă tensiune cu numeroase ramificații care pornesc din dreptul barajului Porțile de Fier. Industria alimentară este prezentă în orașele Orșova și Moldova
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
1800, și se pare că pe termen lung este singurul procedeu rațional, deoarece în cursul procesului nu se emite CO. Ca exemplu se poate aminti electroliza în mediu bazic, care datorită prețurilor mici este utilizată adeseori în combinație cu centrale hidroelectrice în Norvegia și Islanda. Reacția are loc într-un recipient umplut cu electrolit bun conductor de curent (sare, acid, bază), în care se găsesc doi electrozi printre care circulă un curent continuu. Procesul poate fi descries prin două reacții parțiale
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
a fost construit de britanici în 1854 pentru a iriga terenul înconjurător. Aceasta a cauzat deteriorarea severă a debitului de apă din Gange, și este o cauză majoră pentru decăderea căilor navigabile interioare de pe Gange. Barajul celălalt este un baraj hidroelectric și este construit la Farakka, aproape de punctul în care fluxul principal al fluviului intră în Bangladesh, și afluentul său Hooghly (de asemenea cunoscut ca Bhagirathi) continuă să curgă spre Bengalul de Vest trecând prin Calcutta. Acest baraj, care alimentează ramura
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
nămol. Este probabil ca Gange să fi avut un debit mai mare de apă în timpul Imperiului Roman, când Patna a fost orașul-port major al Pataliputra. Damodar, cunoscut popular ca "Sorrow din Bengal", din cauza inundațiilor sale frecvente, are un mare baraj hidroelectric numit Damodar Valley Project. Există, de asemenea, un baraj controversat la Tehri, pe Bhagirathi, unul din afluenții principali ai fluviului Gange. Există o propunere de construire, a unui alt baraj, pe cursul superior al unui afluent al fluviului Gange, Mahakali
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
că toate tipurile de aparate puteau fi alimentate prin intermediul unui cablu unic, fără un conductor de întoarcere. Acest sistem de transmisie a fost protejat în 1897 cu patentul U.S.0,593,138. La Cascada Niagara s-a construit primă centrală hidroelectrică datorită descoperirilor lui Tesla în 1893, reușind în 1896 să transmită electricitate orașului Buffalo, New York. Cu sprijinul financiar al lui George Westinghouse, curentul alternativ l-a înlocuit pe cel continuu. Tesla a fost considerat de atunci înainte fondatorul industriei electrice
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
fertile pe văile râurilor, în câmpiile inundabile și pe colinele din Câmpiile Kolkhida. Altitudini extreme: "punctul cel mai de jos:" Marea Neagră 0 m "punctul cel mai înalt:" Mt'a Mq'invartsveri (Muntele Kazbek) 5.047 metri Resurse naturale: păduri, energie hidroelectrică, zăcăminte de mangan, fier, cupru, zăcăminte mici de cărbune și petrol; clima și solul de pe țărmul Mării Negre permit cultivarea ceaiului și citricelor. Folosirea suprafeței: "teren arabil:" 9% "culturi permanente:" 4% "pășuni permanente:" 25% "păduri:" 34% "altele:" 28% (1993 est.) Terenuri
Georgia () [Corola-website/Science/302360_a_303689]