7,075 matches
-
izvoarele vieții organice ori social-economice și ale cosmosului. Fiecare tradiție cu ciclicitățile specifice, dar și cu irepetabilitățile inerente. Nu întâmplător, Guénon se folosea de reprezentarea mișcărilor ciclice de degradare și refacere a spiritualității prin succesiuni de căderi și urcușuri pe imaginara spirală a devenirii cu 14 cicluri, la vechii indieni, încheiate prin revenirea la Principiul descris și în (9b). Fiecare ciclu se degradează prin străbaterea a patru vârste (Yuga). Omenirea s-ar afla la finalul celui de al 7-lea ciclu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și realizăm că nu numai Estul presupune Vestul, dar și invers. Popoarele au fost și sunt într-o continuă mișcare, care generează metamorfoze de cele mai multe ori greu de explicat. Printre altele, "începutul" ajunge să atingă "sfârșitul", fiind despărțite prin bucla imaginarei spirale cu care se schematizează mișcarea socială în timpul și spațiul social, dar mai ales în relațiile dintre "obiectiv" și "subiectiv", dintre realitate și vis. Cu toate ereziile, schismele și războaiele dintre confesiuni, creștinismul constituie un element major de continuitate și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
RTV relevă că românii au talente sincrone atât cu formele populare ori clasice, cât și cu cele postmoderne din diferitele genuri de artă, sporturi, forme de comunicare. Până în anul 1989 "Estul Europei" era despărțit de Vest după criterii spiritual-religioase prin imaginara linie care unea țările din jurul Mării Negre cu cele așezate pe țărmurile Mării Baltice (vezi harta din (3a, p. 144)). Ulterior, invocându-se și criteriile organizării mișcărilor dizidente anticomuniste, s-au deosebit două grupuri de țări estice: primul grup cuprinde Polonia, Cehia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de la marginea decadenței sau a declinului Occidenului, cât o formă de reverie care recuperează conținuturi afective complicate, difuze, conjugate sub semnul feminității. Acest fapt construiește diferența față de simbolismul occidental unde melancolia constituie un simptom al declinului vast, generalizat, o proiecție imaginară a lui fin du monde sau finis latinorum, sau doar fin de l'ancien régime. Acest personaj generic al melancolicului cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la Kimon Loghi, cum de asemenea, Frederic Storck are în vedere compoziții melancolice, dintre care câteva sunt destinate unor monumente funerare. Artistul decadent se remarcă prin aceea că tinde să-și construiască propriul spațiu, care să corespundă proiecției sale imaginare despre artă, care ține locul religiosului. Sacerdoțiul artistic presupune edificarea unui spațiu de cult, acesta va fi templul artei amenajat fie pentru o întreagă grupare artistică cum este casa Secesiunii realizată de arhitectul Olbrich, fie că artistul își va transforma
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei mutații profunde în tablourile sale. Punctul de dispersie al acestei coerențe îl constituie un sincretism stilistic care se face ecoul unui mixtum compositum mitologico-esoteric. Pictorul nu este interesat de construcția minuțioasă a unor scene istorice, ci de spații exotice, imaginare, întrebuințând elemente disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic în comun în afara unui simbolism difuz și pletoric. M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl influențează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moreau avem o permanentă tensiune între concepția de ansamblu a operei și realizarea ei, unde este sesizabil efectul densității decorative prin acumularea detaliului care fie o atomizează, fie o sufocă. Sau, în formularea lui Rapetti, "Tocmai această tensiune între fluxul imaginar, "revărsarea de sine" și necesitatea de a izbuti o formulare inteligibilă a subiectului conformă cu toate implicațiile morale generează specificitatea operei"46. Există un defazaj între acest flux al imaginarului și transpunerea viziunii care are consecințe asupra coeziunii ansamblului, tensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o întreține cu literatura, provenind din caracterul poetic al viziunii pictorului. Printr-o expresie plastică, M. Bengesco evidențiază încercarea pictorului de a sintetiza mitologiile, religiile, istoria în ceea ce ar putea constitui o ficțiune reprezentativă a unei idei într-un cadru imaginar. În mod evident, Moreau nu este interesat de recuperarea unui cadru istoric real, elementele unor culturi diferite se pot regăsi împreună într-un ecumenism estetic deplin, fără ca acestea să distoneze. Literaturitatea provine și din această construcție a cadrului, a decorurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subminată de detalii simbolice puternice care au devenit centre independente de energie. [...] Picturile lui Moreau par să permită un mare grad de autonomie, deși acestea sunt, de obicei, constrânse de către un ferm, dar cu toate acestea bizar și abstrus aranjament imaginar"52. Chiar într-un context narativ pe care-l revendică pictura lui Moreau, "narațiunea", ca și în cazul romanului lui Gustave Flaubert și a romanelor decadente, cedează locul descrierii, sau mai precis "simbolurilor" care alcătuiesc textura decorativă a tablourilor, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caracteristică împărtășită de sensibilitatea decadentă și simbolistă în tratarea unei teme specifice, cea a unei femme fatale decadente, temă decelabilă în picturi precum Astarte Syriaca (1877), Venus Verticordia (1864-1868) sau Mnemosyne (1881). Inserția unei feminități virtual punitive, augumentate de mizanscenele imaginare al unui spațiu arhaicizat, contravine, în opinia lui Rapetti, esteticii ruskiniene. "Spațiul ireal, saturat, deliberat arhaic, construcția sculpturală a figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se precizează în raport cu spațiul și accesoriile, elementul decorativ participă la revendicarea unui sens superior. Privitor la primul panou, înfățișând o tânără femeie înconjurată de flori într-un peisaj silvan, într-o atitudine de extaz, Marian Constantin relevă factura poetică, onirică, imaginară a acestui peisaj, care consună cu transa extatică a personajului seminud. Ideea de sugestie, de sentiment poetic care se transmite observatorului vine mai degrabă din caracterul enigmatic care se degajă din atitudinea ambiguă a personajului, ale cărui fantezii rămân destinate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un fenomen de aculturație este vorba, acest mixaj, acest sincretism devine o caracteristică a simbolismului și decadentismului european în pictură. Moreau plasează sub semnul unui metisaj stilistic orientalizant elemente provenind din diverse culturi, pentru a realiza mizanscenele grandioase ale universului imaginar în care sunt înscrise emblematic "personajele" sale. Pe lângă cromolitografiile având ca subiect poemul "Luceafărul" al lui Mihai Eminescu, Mișu Teișanu ilustrează și "Călin (File din poveste)" oferind o feerie de o mare putere de seducție și de un mare rafinament
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate acvatică a acestui chip, aflat parcă în transă onirică. Acest dinamism înghețat, devenit instantaneu, evocă o ordine meduzantă a privirii, care fixează efemerul clipei pentru eternitate cu ajutorul unui blitz imaginar. Hiperion ca și Hypnos-ul lui Khnopff este personajul tutelar al imersiunii onirice într-o lume spectrală a frumuseții proiectate în chipul demonului. Frumusețea acestei măști trece dincolo de orice relevanță fizică, adevăratul chip al poetului este cel al demonului-daimon al tradiției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bahice, a unor suflete ce plutesc între crimă și plăceri se cere o artă care cunoaște și jocul mușchilor (...) carnea, adică, anatomicește specificat mușchii evidențiază activitatea viermilor ce sînt nervii și care chinuiesc ființa pradă pasiunii (...). În mijlocul acestor artiști bolnavi imaginari de neurastenie expune, din sentiment paternel probabil, d-l Storck"311. Sub raport tematic, influența rodiniană este recuperabilă din obstinația cu care acești artiști revin la tema gândirii, a gânditorului și cea a sărutului, ca variațiuni tematice ale sculpturilor rodiniene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
similare cu Himera pământului aflate la picioarele unei cruci, dar și pe o mărturie a lui Victor Ion Popa privitoare la intenția sculptorului de a valorifica această figură mitologică drept sinteză a operei sale și ca titlu pentru un muzeu imaginar, care să cuprindă toate himerele sale. Trecerea în revistă a himerelor paciuriene relevă un portativ destul de larg al reprezentării, dominat însă de o serie de constante care dau corerență viziunii artistice și se pot configura într-o estetică. Himera nopții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anterior, Visând înscrie prin titlu tema. Chipul unei fete văzut din profil pe un fundal floral topit în indistinct, la care veșmântul alb al unei rochii accentuează disoluția, aerul evanescent, dobândește o aură melancolic-spiritualizată. Privirea fetei, fixată într-un punct imaginar, reflectă caracterul ei introspectiv, întors spre sine, revendicând pentru personajul feminin un moment de abstragere, de captivitate în spațiul propriei interiorități. Putem sesiza că unui decupaj pictural propriu-zis, pictorul realizează un portret din profil, atent la contraste și la efigierea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arta plastică, asociată uneia dintre imaginile obsedante din literatura și arta decadentă aceea a "capului tăiat" (le chef coupé), imagine pe care Jean de Palacio (în Figures et formes de la décadence) o asociază "unuia dintre marile arhetipuri fabuloase care ordonează imaginarul"545. În contextul categoriei estetice a grotescului reformulat în termenii Mișcării estetice engleze, ai graficii lui Aubrey Beardsley și ai relației dintre literatură și artele plastice, avem o excelentă analiză a Salomeei în cartea Ewei Kuryluk, Salome and Judas in
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Obiectele decorative, vaze, stofe, covoare orientale, suveniruri cu caracter estetic își au locul lor în economia simbolică a interiorului care configurează un spațiu deschis prin sugestie unui evazionism delectabil pentru care Pompei, Napoli, Paris, Constantinopol, reprezintă deopotrivă repere reale și imaginare. XII.3. Casa Storck exotismul încarnat Asemeni simbolistului belgian Fernand Khnopff, care-și încredințează viziunea unui arhitect, casa fiind făcută după planurile sale în 1900 și semnate cu monograma sa în aur -, și Frederic Storck împreună cu soția sa, Cecilia Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
timpul trecut, nu aveau o existență reală. Ambele erau, într-un anumit sens, mitice. Existența lor nu era disputată, ele fiind populate cu creaturi ce existau în afara experienței cotidiene. Epocile trecute și locurile îndepărtate se întâlneau undeva pe un teritoriu imaginar, dincolo de orizont"11. Odată cu lărgirea orizontului mental, datorită în special călătoriilor, tipăririi cărților, copierii și folosirii hărților, odată cu apariția lui homo historicus, cu-noștințele despre locuri îndepărtate în spațiu și timp s-au extins și au început să circule de sus
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și valorile unui popor sau ale unei comunități, care, potrivit cercetătorilor, formează "grila culturală" prin care națiunea sau comunitatea este validată. Casa este structurată pe două etaje: primul, "etajul artefactelor", include obiecte și per-soane: iconuri, stereotipuri, eroi, celebrități, reale sau imaginare. Etajul doi este reprezentat de manifestările reale ale "obiectelor și persoanelor" prin artă și ritualuri cotidiene. Acoperișul clădirii semnifică viața de zi cu zi a oamenilor, în care se experimentează concret forme mai mult sau mai puțin modificate ale "grilei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care Nachbar și Lause le numesc "valori și credințe fundamentale", care sunt specifice oricărui popor și pe care le putem identifica cu ușurință în practicile culturale ale existenței noastre cotidiene. Ce alt motiv am avea să transformăm personajele reale sau imaginare în celebrități sau eroi și să le cultivăm în acest mod, dacă nu identificarea lor cu valori fundamentale ale existenței umane? Ce ne face să creăm iconuri și idoli și să ținem la loc de cinste simple obiecte despre care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
septembrie 2001, când a reușit să mobilizeze poporul american în lupta împotriva terorismului în încercarea de instaurare a democrației într-un stat fundamentalist ca Irakul. Acest mit s-a manifestat puternic și în cultura populară americană, prin crearea unor eroi imaginari precum Superman și Batman (precursorii eroului cibernetic de mai târziu). Concepuți prin anii '40-'50 în cărțile de benzi desenate, ei sunt preluați de in-dustria cinematografică în scopul reprezentării visului american celui mai prețios, și anume lupta împotriva răului și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
bravului cavaler din ciclul legendelor arthuriene sau ai pro-scrisului Robin Hood, curajos și justițiar, sau pur și simplu, ca o combinație între cei doi. Procesul de ridi-care la rangul de erou în cultura populară americană nu este aplicat doar figurilor imaginare, ci, mult mai interesant, se extinde și asupra unor figuri istorice reale, precum Martin Luther King, George Washington, Abraham Lincoln și Charles Lindbergh. Cultul personalităților istorice nu este specific doar americanilor, el existând și în alte culturi, dar transformarea lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să discuți despre culturile tradiționale fără a face referire la figurile mitice care le populau universul. Pentru aceste populații precreștine și creștine timpurii, lupta dintre bine și rău era echivalentă cu bătălia dintre eroi mitici și demoni sau dragoni. Lupta imaginară era narată din generație în generație de barzi, care, ocazional, adăugau sau omiteau părți narative potrivit imaginației sau memoriei, precum și în funcție de cerințele auditoriului. Narațiunea faptelor eroice (sub formă de poem epic sau baladă) avea probabil mai multe versiuni, din care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iconurile populare "sunt obiecte semnificative care îi adună la un loc, în grup sau comunitate, pe cei care cred în ele, exprimă credințele și valorile elementare ale acestui grup și îi conferă puteri magice 111". Prin urmare, iconul real sau imaginar are trei caracteristici: este un obiect, exprimă o anumită credință populară și are o funcție "magică" pentru oamenii ale căror valori le întruchipează. Cu alte cu-vinte, iconul este un obiect învestit cu semnificații de către grupul care crede în el și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]