4,930 matches
-
loc de socializare, familia poate deveni motivul dezvoltării unei personalități antisociale: fapt la care se mai poate adăuga contribuția negativă a instituțiilor. Socializarea bazată pe neglijență și maltratare contribuie, în opinia lui Staub (1996), nu doar la dezvoltarea sentimentului de indiferență față de ceilalți, dar și la formarea unei identități negative, absența interesului pentru activitățile sociale importante și incapacitatea realizării unor sarcini. Dacă copilul este privat de afecțiune și mai ales dacă față de el se manifestă violență și ostilitate, tendința lui de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
maltratării). Oricare n-ar fi interpretarea nepăsării, rezultatul rămâne același probabilitatea destul de ridicată în ceea ce privește adoptarea unor strategii comportamentale agresive. În familiile în care s-a semnalat incestul între tată și fiică, mamele rămân de cele mai multe ori pasive. Ele reacționează prin indiferență la cererea copilului de a fi ajutat, dacă nu chiar prin pedepsire, fapt ce agravează și mai mult trauma copilului. Un copil neglijat, maltratat sau abuzat, se consideră abandonat, iar acest sentiment favorizează declanșarea comportamentului agresiv. Conștientizarea propriului ghinion poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
eșecul unui boxer alb, erau uciși mai mulți albi și vice-versa dacă boxerul învins era negru. Indivizii cu o anumită predispoziție pentru agresivitate sunt deci mult mai ușor influențabili de către violența mediatizată. Un alt efect al violenței mediatizate poate fi indiferența. Atunci când oamenii urmăresc în mod constant acte de violență, ei devin mult mai toleranți față de aceasta. Unii cercetători au măsurat reacțiile fiziologice ale tinerilor în timp ce urmăreau un match de box violent. Schimbările fiziologice provocate de excitație, anxietate sau plăcere la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au dovedit a fi mai puțin importante decât la cei care priveau foarte rar. Acest proces de desensibilizare poate proteja, într-o anumită măsură, individul de eventualele decepții impuse de viața socială, dar poate avea și alte consecințe negative precum indiferența față de victimele unor violențe sau apariția unor convingeri de felul "violența este un aspect necesar vieții sociale". Literatura de specialitate citată ne permite să afirmăm că familia poate fi izvor de dragoste dar și de agresiune, atât pentru copii, cât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
exterioară. Observatorul are în acest caz un rol mult mai activ în dezvoltarea și învățarea agresivității: el nu va mai fi pasiv, ci considerat un element component activ al interacțiunilor sociale ce influențează comportamentul celorlalți, chiar și în cazul manifestării indiferenței. Un astfel de model permite explicarea agresivității atât la nivel individual, cât și la nivel social. Capitolul VI Metodele folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive Să confruntăm aceste două știri "o bandă de tineri, dintre care unii aveau măști
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tuturor categoriilor de populație. Sper că am reușit în măsura în care m-am priceput și am dispus de informațiile necesare pentru o asemenea lucrare. Am avut și situații când pentru unele informații cerute și pentru care existau posibilități, m-am izbit de indiferența unor conduceri de instituții sau chiar de refuzul categoric de a-mi pune la dispoziție anumite documente. Le mulțumesc celor care m-au ajutat și m-au înțeles . Alții au scos ideea că am de gând să fac afaceri cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amenințătoare, ironice/sarcastice/malițioase, etichetări, injurii, critici, observații nefondate, întrebări tip "interogatoriu", întrebări indiscrete, întrebări-capcană, concluzii grăbite; replici de "placare" (interlocutorul este de acord, invariabil, cu tot ce spune locutorul replică de tipul "da, draga mea", "da, sigur"), gesturi de indiferență, dispreț, revoltă etc. (relevante sunt, în acest sens, și stilurile de ascultare plasate pe axa negativă ascultător indiferent, ascultător care întrerupe mereu locutorul, ascultător recalcitrant etc.); * disfuncții în planul receptării și al decodării/interpretării mesajului: receptarea fragmentară a mesajului; decodarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tipuri de context, vezi Hobjilă, 2008a. 10 Vezi, de exemplu, pentru contactul interpersonal, funcții precum: a iniția (o interacțiune, o temă de discuție...); a intensifica o anumită relație/legătură de ordin interpersonal; a reduce rezistența, revolta, opoziția; a preveni/ elimina indiferența (Ezechil, 2002, p. 64). 11 O perspectivă interesantă este oferită și asupra funcțiilor tăcerii, diferențiindu-se, astfel: "tăcerea emotivă; tăcerea conotativă; tăcerea referențială; tăcerea poetică sau autoreflexivă; tăcerea expresivă" (Grigore, 2008, p. 9). 12 Vezi, în acest sens, ideea de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Tabagismul este la ora actuală considerat ca o boală, iar OMS recunoaște nicotina ca drog, capabilă a genera dependență de tutun, percepută ca o perturbare mentală și comportamentală, conform clasificării internaționale a bolilor. În aceste condiții este greu de conceput indiferența față de acest flagel, cauză majoră de mortalitate pe glob, flagel care ar putea fi evitat prin simpla educare a populației în spiritul unei vieți sănătoase, fără tutun. VII.1. COMPONENTELE FUMULUI DE TUTUN Fumul de tutun determină o serie de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
cipurilor biometrice din noile noastre buletine și pașapoarte. În așteptarea răspunsului oficial al Patriarhiei Române, amân subiectul pentru viitorul apropiat. Astăzi voi avea în atenție o amenințare cât se poate de sigură: bioterorismul. Realitatea lui incontestabilă este egalată doar de indiferența sau nejustificata încredere cu care privim deseori fenomenul. "Există bioterorism, dar nouă, românilor, nu ni se poate întâmpla o așa nenorocire", pare a fi mentalitatea comună a bunului român, așa cum reiese ea dintr-o simplă intervievare a ieșenilor. Răul botezat
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
neștiuți. Astăzi, ritualul sacru al blajinilor, cu rosturile sale metafizice bine definite, ia forma hedonistă a unor banale petreceri câmpenești. Sub chipul "duminicalismului" (Andrei Pleșu), poporul invadează pădurile patriei destrăbălându-se bahic și culinar. Gratarul, micii și berica simbolizează reala indiferență a multora dintre noi față de sensurile spirituale ale Paștelui Blajinilor. Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte, să ne asumăm o urgentă și necesară lecție de ecologie și de corectă administrare a domeniului public. Săptămâna Neagră este și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
înfricoșat de ignoranța mea și, în același timp, bucuros că am răsfoit Mica Biblie, că am apucat să mă înnoiesc la Paște și la Crăciun, sărbătorile de temelie ale spiritului și fizicului meu. Regretele infidelității mele spirituale față de Chipul Răstignirii, indiferența mea de atunci este aici atât de groaznică încât poate fi comparată cu o arsură. Și, totuși, Dumnezeu m-a iubit, căci ultima mea acțiune fizică conștientă a fost semnul Sfintei Cruci, și am luat corect Sfânta Împărtășanie, lăsând nădejdea
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
recunoscând însă că fără ei omenirea ar fi mai săracă și mai puțin curajoasă. O culoare aparte pe harta acestei regiuni o dau vlahii, rudele noastre foarte apropiate, prezenți în număr impresionant în unele zone. Tratați, din nefericire, cu multă indiferență, mulți își prezintă de cele mai multe ori originea deformat, din necunoaștere desigur. O perioadă scurtă, cea dominată de „titoism”, 1948 - 1953, Iugoslavia și-a acidulat relațiile cu România, în ciuda unei perioade interbelice dominată de susținere reciprocă. A urmat o destindere necesară
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
care merge până la excluderea din partid, la arestare și la înscenarea unor crime de stat”, conduce la sentințe dramatice cum ar fi cazul celor doi membrii ai Comitetului Central, „tovărășii Juiovici și Hebrang, foști miniștri, credincioși liniei marxist-leniniste”. Se condamnă indiferență liderilor comuniști din Iugoslavia față de „critică frățeasca” a celorlalte partide comuniste, ignorându-se „experiență” statelor socialiste aliate Moscovei. Ei ar fi uitat cu desăvârșire exemplul de „simplicitate și modestie al lui Lenin și Stalin, au uitat că modestia înfrumusețează pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la Belgrad din contactele cu România ia determinat pe specialițti să creadă lucrarea definitiv pierdută. Un critic român de artă, mare iubitor al lui I. Andreescu, a încercat pe toate căile să-l recupereze, din nefericire pretutindeni fiind întâmpinat cu indiferență. La un momentdat, un secretar binevoitor de la ambasada Iugoslaviei la București îi oferă sprijinul, deși, după știință să, Tito nu păstra lucrurile de valoare pentru sine, dăruindu-le muzeelor sau altor așezăminte culturale. Norocul le-a surâs întrucât tabloul se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fel, ei percep pușcăriile ca pe niște gropi de deversare a deșeurilor umane, pe care societatea le creează pentru a scăpa de murdăria lor. Iar murdăria nu interesează atîta vreme cît e ținută la distanță, cît nu atinge pe nimeni. Indiferența societății "libere" față de pușcării ajută la întărirea unei culturi specifice. Deși firav și rudimentar alcătuit față de complexitatea culturii "libere" -, universul simbolic penitenciar prezintă o rezistență formidabilă. Confruntarea dintre universurile simbolice alternative implică problema puterii: care anume dezvoltă mecanisme de legitimare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
are loc și printr-un proces de mutilare a personalității anterioare. Umerii subliniază și ei anumite semnale. Aduși înainte, arată închiderea în sine, resemnarea și slăbiciunea. Trași în sus, exprimă amenințarea, forța și autoritatea. Ridicați și coborîți, sugerează îndoiala sau indiferența. Numai mîinile par să iasă din starea de resemnare, căpătînd uneori o voiciune. Cînd renunță la poziția de umilință impusă în fața celor mai puternici, cu mîinile lipite de corp sau duse la spate, individul intră într-o activitate vivace. Viteza
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mine/ adu un pistol cu tine / un cuțit și un pistol/ să-l omor pe procuror". Gîndul răzbunării se îndreaptă și spre cei care l-au împins pe deținut pe drumul pușcăriei. Femeia este ținta urii, datorită trădării, părăsirii sau indiferenței ei: "Mă vîndu gagica mea,/ dar-ar filoxera-n ea,/ mama ei de pocnitoare/ vedea-o-aș cu burta mare". Scenariile răzbunării se justifică prin comparația situațiilor în care cei doi foști iubiți au ajuns: "Of, of, fato, m-ai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceea suportul este o valoare în general respinsă în închisori. Corelată cu suportul este bunăvoința valoarea interpersonală cea mai puțin apreciată instituțional. Ponderile scăzute obținute la testările efectuate în diferite perioade arată că reaua-voință, preocuparea excesivă față de propria persoană și indiferența față de ceilalți sînt virtuțile agreate organizațional, iar deschiderea către ceilalți, rezolvarea problemelor lor, generozitatea și prietenia par sentimente interzise. Studiul valorilor personale (SPV) se centrează pe acele aprecieri care privesc propria persoană, într-un mod mult mai pronunțat pentru sine
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ale onoarei. Orgoliul rănit, umilințele în amorul propriu sînt parate prin strategii de construire a reputației și a stimei de sine. Trăind sub privirile altora, fiecare individ e supus unei evaluări, care variază de la ură la admirație, de la dispreț la indiferență. Deoarece reputația poate atenua mult duritatea vieții din închisoare, s-au dezvoltat de-a lungul timpului reguli de creștere a prestigiului. Deși multe din ele au la bază strategii de înfruntare cu cei din grupul advers, există și indivizi care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drepturi fundamentale); 5. excluderea participării și a inițiativei membrilor simpli cadre sau deținuți -, deveniți milogi ai sistemului; 6. disprețul față de drepturile deținuților, considerate adevărate mofturi prin comparație cu drepturile victimelor sau ale cadrelor (disprețuite și ele, la rîndul lor); 7. indiferența față de mizerie, foamete, frig, boli, violuri, bătăi, furturi, abuzuri etc. considerate probleme minore față de "adevăratele probleme", legate de integrarea în Uniunea Europeană; 8. predominanța subocupării, a inactivității sau a unor activități brute, monotone și neatractive; 9. monopolul asupra pedepsei și viziunea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei vin și pleacă), ci de autoritățile cele mai înalte, de care depind existența și funcționarea ei. Și uneori nici chiar de acestea, căci ele o moștenesc de la predecesori și o lasă urmașilor intactă datorită fie identificării cu ea, fie indiferenței. În percepția comună, închisoarea pare neschimbată de la facerea ei și pare să se fi născut o dată cu apariția oamenilor. Știm din Vechiul Testament că Iosif a stat la închisoare, ieșind doar grație faptului că a descifrat visele faraonului. Platon a vorbit și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
studii, de reducere a pedepsei și de grațiere sînt de mult permise de lege, dar în practică sînt utilizate doar în cazuri excepționale. Așadar nu legislația împiedică utilizarea alternativelor la detenție, ci o anumită ideologie totalitară, susținută de inerție și indiferență, care domină corpul judecătoresc și clasa politică. Din aceste motive nici nu informează publicul despre efectele negative ale încarcerării și despre beneficiile măsurilor alternative, încălcînd astfel regulile internaționale pe care declarativ le îmbrățișează 274. Conservatorismul judecătorilor, bazat pe convingerea că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o să urc scara, cu spatele la ea, iar ea o să se uite la fundul meu. La burta mea. Bun, și ce dacă? Vreau să ies. Să plec. Mai bine ar pune ăștia o muzică. Totuși, rămân în apă și continui să mimez indiferența. În spatele meu, femeia înoată încet, fără să tulbure prea mult apa. Încep să-mi treacă prin minte tot felul de clișee din alea idioate. Din alea cu ai să regreți toată viața că n-ai încercat să-i spui ceva
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
străine originile sale. Gnoza se sprijină pe o viziune a unui Dumnezeu nefigurabil, infinit altul, viețuind într-un ne-loc, dincolo de ființă ca și de neant ; acestui Dumnezeu îi corespunde omul treaz, conștient de diferența care îl face altul în fața indiferenței lui Unu. într-adevar, constatarea înglodării noastre temporale, degenerescența noastră disecată cu obișnuita vervă asasină a lui Cioran descoperă o sensibilitate gnostică familiară într-un spațiu în care revelația bunătății nu a generat opere considerabile și lui Eminescu: „[...] Că sîmburele
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]