6,103 matches
-
pune în pericol scopul de a-i asigura disponibilitatea și în viitor, pe când a prezerva înseamnă a proteja ecosistemul, adică a nu-l distruge prin utilizarea lui. Temeiurile por fi antropocentrice, dar și o versiune non-antropocentrică, bazată pe recunoașterea valorii intrinseci a entităților naturale, poate duce la aceleași decizii manageriale. Distincția dintre conservare și prezervare are însă uneori la bază chiar disputa dintre o etică antropocentrică și o etică bazată pe noțiunea de valoare intrinsecă. În cazul conservării naturii o vom
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
versiune non-antropocentrică, bazată pe recunoașterea valorii intrinseci a entităților naturale, poate duce la aceleași decizii manageriale. Distincția dintre conservare și prezervare are însă uneori la bază chiar disputa dintre o etică antropocentrică și o etică bazată pe noțiunea de valoare intrinsecă. În cazul conservării naturii o vom face în interesul propriu, așadar, demersul ar fi unul antropocentric, în timp ce prezervaționiștii cred că natura are valoare prin ea însăși. Temele cele mai discutate sunt cele privind conservarea biodiversității. Norton 313 deosebește între două
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediul înconjurător. Conceptul de dreptate între generații este introdus explicit de John Rawls în A Theory of Justice, capitolul al V-lea, secțiunea 44, "The problem of justice between generations", unde acesta își propune să explice valoarea socială, adică binele intrinsec al activităților instituționale. El introduce o condiție suplimentară pentru teoria sa morală, și anume, aceasta trebuie să rezolve problema inter-generațională. Problema dreptății inter-generaționale este considerată un test sever pentru orice teorie etică. Drept urmare, Rawls își supune propria teorie a dreptății
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nivelul cosmosului. Prin realizarea identității între persoană și întreg devine posibilă autorealizarea înțeleasă ca trecere de la iubirea de sine la iubirea Sinelui, așadar, de la interesele egoiste ale persoanei la identificarea cu natura, la o nouă atitudine față de natură ca valoare intrinsecă și la grija față de natură. Locul nostru în natură este regândit, iar experiența vieții este percepută altfel. Dar procesul nu este doar unul psihologic, ci își are temeiul metafizic în recunoașterea interconectivității tuturor nivelurilor existenței, de la microcosmos la macrocosmos. Putem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cazuri se atribuie valoare naturii și se acceptă că omul are o poziție specială în relația cu natura, dată de capacitățile sale, cele două poziții diferă prin modul în care valorizează natura, prima în sens instrumental, a doua în sens intrinsec. Putem deosebi între un liberalism deontologic, în care cel mai mult contează persoana autonomă, și un liberalism utilitarist, de tradiție britanică, în care cel mai mult contează nevoile și preferințele individuale. Dacă în primul caz cel mai important lucru pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
schimbări teoretice de genul celei propuse de Arne Naess. Așa cum am precizat mai sus, eticienii mediului consideră că propun nu o simplă etică aplicată, ci o modificare la nivelul fundamentelor, o extindere a sferei moralității, pornind de la noțiunea de valoare intrinsecă. Corespunzător extinderii sferei moralității se propune și o extindere a domeniului reglementărilor juridice. În mod tradițional, legiferăm pentru oameni, în sensul că omul este scop al reglementărilor juridice. Potrivit eticienilor mediului, domeniul normelor juridice capătă un conținut extins, prin aceea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Moore a publicat studiul "The Conception of Intrinsic Value" cu mult timp înainte de punerea în discuție a posibilității unei etici a mediului. De aceea, mai corect ar fi să susțin că eticienii mediului au readus în discuție noțiunea de valoare intrinsecă, deja teoretizată în tradiția filosofică. 52 Vezi John Passmore, Man's Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, cap. 7. 53 Vezi Richard Routley, Val Routley, "Against the Inevitability of Human Chauvinism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
97-98. Rolston nu explică suficient de clar care sunt relațiile dintre cele trei tipuri de valori, dar dacă intenția sa este să justifice statutul superior al valorii sistemice comparativ cu valoarea instrumentală prin aceea că ecosistemele produc indivizi cu valoare intrinsecă, atunci ne oferă un argument falacios. Dacă susținem că Y a produs X și că dacă X are un anumit gen de valoare atunci și Y trebuie să aibă aceeași valoare sau una asemănătoare, așa cum face Rolston, atunci comitem eroarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Observația cu privire la caracterul falacios al argumentului lui Rolston cu privire la valoarea sistemică a fost făcută de Gary E. Varner In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 22-23. 57 Callicott definește valoarea intrinsecă drept o proprietate obiectivă care există independent de orice conștiință evaluatoare. Vezi J. Baird Callicott, "Intrinsic Value, Quantum Theory and Environmental Ethics", în Environmental Ethics, 7, 1985, p. 262. 58 Vezi Thomas E. Hill Jr., "Review of Robert Elliot and
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lucrare ar puttea fi readuse în discuție în etica mediului. Moore are numeroase intuiții care nu vor fi dezvoltate ulterior în teoriile etice de tradiție analitică, dar care pot fi acum valorificate în etica mediului. Bunăoară, chiar conceptul de valoare intrinsecă ar putea fi primul pas într-o asemenea încercare de recuperare. 79 Vezi Elliot Sober, "Philosophical Problems for Environmentalism", în B. G. Norton (ed.), The Preservation of Species, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 173-194. 80 Richard Sylvain Routley, Val
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aplicată, traducere de Mihai Ganea, Editura Alternative, București, 1995, p. 150. 206 Peter Singer, "All Animals are Equal", Philosophical Exchange, I, nr. 5, 1974. Menționez că în acest studiu Singer își reafirmă preferințele sale utilitariste. Bunăoară, el respinge teza valorii intrinseci și arată că din teza egalității în forma enunțată de el nu rezultă nicidecum că ființele individuale sunt egale fiindcă ar avea o valoare intrinsecă egală. 207 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că în acest studiu Singer își reafirmă preferințele sale utilitariste. Bunăoară, el respinge teza valorii intrinseci și arată că din teza egalității în forma enunțată de el nu rezultă nicidecum că ființele individuale sunt egale fiindcă ar avea o valoare intrinsecă egală. 207 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 103-104. 208 Peter Singer, Practical Ethics, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. 209 Despre presupozițiile constrângătoare ale modernității în raport cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un studiu din 1978, "An Examination and Defence of One Argument Concerning Animal Rights", a acceptat o teorie perfecționistă a dreptății deoarece a presupus că oamenii maturi normali, cu o viață conștientă bazată pe valori morale, au mai multă valoare intrinsecă decât debilii mintali. Ulterior, Regan, în celelate lucrări pe care le prezint aici, abandonează acest punct de vedere. 220 John Stuart Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994, p. 83. 221 Joel Feinberg, "The Rights of Animals
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe modele experimentale la șoareci imunocompromiși, în timp ce CTC nepurtătoare ale acestor markeri necesită o populație celulară inițială de 104 pentru a iniția formarea tumorală [81]. Această clasă provine din pool-ul celulelor stem canceroase, care cuprinde două subtipuri: celule stem canceroase intrinseci, prezente în tumora primitivă și existente încă din stadiile inițiale de tumorigeneză și celule stem induse, care reprezintă celule canceroase diferențiate care au suferit un proces de tranziție epitelial-mezenchimală (EMT), ca rezultat al unor procese genetice și epigenetice [82]. La
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
defunct? Priviri "limpezi" care evocă o formă absentă, o imagine care nu se constituie drept reprezentare a realității. Prin urmare o imagine nereprezentativă, ștearsă din registrul lumii, o urmă a vizibilității evacuate. De subliniat că limpiditatea nu este o calitate intrinsecă privirii; semn al golului de vedere, ea însemnează locul dispariției, timpul realității scurse 12. Aceeași desensibilizare caracterizează și glasul "fără cuvinte" sau "cântul numai", fără nume: semne obscure în care limpezimea însăși nu dă nimic de văzut, ocupă distanța creată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
am vedere", revelarea biunivocă în care, pentru a se pune în vedere, nevăzutul se dă într-o lumină care îl ascunde, îl dezvăluie în propriul văl, în "toată slava ei/ Fără chip"76. "Menirea dezvelirii" nu stă însă în datul intrinsec al vederii, ci în "slava chipului ceresc"; Nu poate sta prea mult ascuns/ Chipul făpturilor", "Din toate strigă chipul să se vadă,/ Și nevederea e, văzut / Și adorat se vrea adorator cosmul slăvit". Adorarea, slăvirea cu evlavie nu au ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
concentrațiile metaboliților intermediari, generarea moleculelor de ATP (167), potențialul de membrană și mai ales concentrația intracelulară a Ca+2 (162). Aceste oscilații sunt sincrone cu pulsațiile secretorii insulinice (168). Explicațiile posibile ale caracterului pulsator al insulinosecreției sunt următoarele: activitatea electrică intrinsecă (de tip pacemaker) în celula β; fluxuri glicolitice oscilatorii în celula β; sistem feedback negativ reflectând fluctuații în concentrația e.c. a glucozei; influențe nervoase centrale mediate de ganglionii nervoși intrapancreatici. Ionul de calciu (Ca+2) este un versatil mesager secundar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Multiplicitatea chiștilor din ADPKD ar necesita, potrivit modelului Qian, o rată mare de producere a mutațiilor somatice secundare. Acest lucru este foarte probabil exact în cazul rinichilor. După Torres (36), existența șirurilor polipirimidinice din gena PKD1 ar determina o instabilitate intrinsecă a genei, favorizând erorile de reparare ale ADN și mutageneza în cursul transcripției. în plus, rinichiul este deosebit de susceptibil la mutații datorită metabolismului său oxidativ înalt. Se pune firesc întrebarea: cum se formează chiștii renali prin mutația genei PKD 2
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ele formează fie agregate dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau micropolipi pedunculați, cu miez de țesut conjunctiv vascularizat; tipul neoplazic, în care celulele se transformă malign, generând tumori epiteliale solide. Studii in vitro (9) au demonstrat o creștere intrinsecă a potențialului de proliferare a celulelor epiteliale ADPKD, datorată capacității lor de diviziune, mai mare decât la populațiile celulare normale. Hiperstimularea este realizată în urma intervenției EGF și TGFa, cu efecte mitogene și, implicit, acțiune chistogenă. EGF (16), posibil sintetizat de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ai familiilor lor. Totuși, reducerea capacității de concentrare a urinei este frecventă în ADPKD și ar putea fi introdusă într-un algoritm de screening. Cauzele acestui proces ar putea fi disrupția tubilor sau relațiilor tubulo-vasculare, dar foarte probabil procesul este intrinsec (răspuns anormal la ADH) și caracteristic celulelor tubulare renale în ADPKD (8). Funcția de acidifiere a urinei Există studii care au evidențiat un defect de acidifiere urinară și de eliminare a ionilor de hidrogen (prin proba de încărcare cu clorura
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evoluează spre formarea de chiști, ipoteză ce nu este confirmată de studiile necroptice. Se consideră că microhamartoamele biliare și chiștii hepatici din ADPKD sunt determinați genetic, dar dezvoltarea lor postnatală este condiționată de o serie de factori extrinseci și/sau intrinseci, care nu au nici o legătură cu gena PKD1. Analiza compoziției lichidului din chiști arată că este similară celei plasmatice, cu excepția conținutului în glucoză, care este constant scăzut. Lichidul mai conține IgA, cytokeratin 19 și alți markeri specifici epiteliului biliar. Epiteliul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Im este esențială deoarece condiționează mecanismele, aspect important pentru tipul de corecție chirurgicală (tabelul 23.1). Clasificarea comună etiologică împarte valvulopatia în Im ischemică și non-ischemică. În funcție de mecanism, ghidul european din 2012 separă Im în (12):Im organică (primară): leziune intrinsecă a valvelor care afectează cel puțin o compo - nentă a aparatului valvular;Im funcțională (secundară): valvele, cordajele sunt normale structural, iar Im rezultă din distorsiunea aparatului subvalvular, dilatare/remodelare/disfuncție ventriculară stângă sau boală coronariană (Im ischemică). Ghidul american din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
crescut (14). În această situație, tabloul clinic depinde de capacitatea de adaptare a VS pentru susținerea debitului cardiac. La vârstnic, adaptarea este condiționată de starea anterioară structurală și funcțională a VS, frecvent afectată de vârsta per se prin alterarea proprietăților intrinseci miocardice și prezența apoptozei, dar mai ales de coexis - tența HTA, a bolii cardiace ischemice (BCI), a diabetului zaharat (DZ) etc. Simptomatologia sugestivă pentru insuficiență cardiacă stângă poate fi mai puțin bine exprimată, deoarece vârstnicul își limitează efortul, sau poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
nu chiar și autoarea, unei înșelătorii de proporții. Cât se poate de semnificativ, în Creta, adică la el acasă, mitul Labirintului nici nu pomenește de Minotaur, care nu-i decât o bazaconie simplistă, de gust alexandrin, pentru a explica voracitatea intrinsecă a spațiului vital. − He-he! Am vrea noi să apară de undeva o bestie mugind, care să ne justifice teama, dar peste tot numai semeni panicați forfotind frenetic în căutarea ieșirii. Fiecare își zice că neapărat o parte din ceilalți trebuie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
imagine funcționând ca petic etanșeizant de avarie, ce-l făcea să se considere damnat - "eu sunt o țintă a loviturilor destinale". Peticul se menținea la locul lui prin presiunea relativ constantă a mediului, dacă e să nu socotim și adezivul intrinsec al identificării. În multe privințe, lumea lui Rică era o plută măturată de valuri și cu flotabilitatea compromisă, al cărei echipaj rămânea îndârjit la bord în primul rând de frica plonjonului în necunoscut, și în ciuda traiului de neinvidiat la care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]