6,649 matches
-
ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială care vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic); stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat; stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației acestuia; formarea motivării pentru învățare, înțeleasă ca o activitate socială. Tema dezvoltată în prezenta lucrare nu este doar o preocupare de etapă; aceasta m-a preocupat pe parcursul mai multor ani de practică didactică deoarece este o problematică complexă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
aceleași legi generează atât creația individuală cât și cea de grup; 5. fenomenele emoționale și iraționale sunt mai importante decât cele intelectuale și raționale; 6. sinectica promovează un anumit gen de metafore în stare să genereze analogii și să declanșeze intuiții; 7. sinectica recomandă inventatorului și contexte metodologice și, provizoriu, o anumită lege sau sistem de legi; 8. la sfârșit se face o selecție a ideilor, materializarea ideii noi și originale revenind specialistului în problema căutată. Aplicabilitatea sinecticii: - domeniul tehnico științific
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
național-fizice a mărimilor cu care se operează. II.3.3. Învățarea observațional-experimentală Fizica fiind știință a naturii, obiectul de învățământ corespunzător va trebui predat, pe cât posibil experimental, astfel ca elevii să aibă contact direct cu fenomenele studiate, respectând și principiul intuiției. În consecință, învățarea observațional-experimentală va fi unul din principalele tipuri de învățare a fizicii. Experiențele demonstrative ale profesorului și elevilor, lucrările de laborator, observarea directă a unor fenomene din natură, materialele didactice (planșe, grafice, machete, dispozitive, filme) problemele de fizică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cu celelalte elemente; d) cunoștințele acumulate să se împartă în timp, astfel încât elementele noi să fie introduse atunci când cele vechi sunt încă proaspete; e) să se repete aceste îmbinări până când se consolidează în memorie. Se observă că acestea sunt principiile intuiției, accesibilității, temeiniciei, sistematizării, succesiunii logice, trecerii de la parte la întreg, de la cunoscut la necunoscut, de la ușor la greu, principii formulate de J.A. Comenius și recunoscute, fără schimbări prea mari, ca principii didactice (universal valabile pentru instruire). Concepția expusă duce
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și trebuințele elevilor. Dintr-un obiect pasiv de influențare, elevul devine un subiect activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice a elevului. Dar, cu toate părțile sale bune, modelul bazat pe behaviorism, adică pe reducerea întregii comportări a omului, inclusiv a învățării, la formarea de reflexe prin folosirea întăririlor, a pedepselor și recompenselor, prin încercare și eroare are și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a sufoca cu elemente miraculoase excesive tonul relatării. Astfel, avem un izvor documentar semnificativ și în același timp hagiografic, bogat în evenimente pastorale, în contextul jubileului lui Bonifaciu al VIII-lea, și fondat, pe de o parte, pe fidelitatea față de intuiția lui Francisc, iar pe de altă parte, pe evoluția instituțională a Ordinului în sânul Bisericii. Aici este prezentată traducerea textului integral al diplomei, din recenta ediție diplomatică îngrijită de Stefano Brufani după varianta originală, care mai prezintă încă sigiliul de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ori-care dintre cuvintele care alcătuiesc vocabularul unei limbi. Prin urmare, cu-vintele sunt pure convenții, semne digitale, coduri care trebuie învățate de vorbitorii unei limbi, pentru a se putea face înțeleși. Limbajul analogic se referă la perceperea globală a relațiilor, la intuiție, la perceperea întregului, (recunoașterea lui pornind de la parte). Limbajul analogic este reprezentat de asemănare, de asociere, de analogie și este atribuit emisferei drepte a creierului uman. Văzându-și părinții făcând diferite lucruri, copilul va reuși să dobândească, prin învățare, va
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
departe de a reprezenta o certitudine înainte de 28 ianuarie. Exista chiar riscul unei mișcări de sens contrar, căci decidenții acestor partide nu aveau experiența unor asemenea alianțe, în vreme ce societatea în ansamblu era mai degrabă atrasă de formule de asociere liberă: intuiția lui Ion Iliescu în legătură cu succesul unor asocieri flexibile, fără structuri rigide de partid, era cel puțin la fel de corectă ca și intuiția opoziției în legătură cu caracterul manipulator și duplicitar al acestor propuneri ale FSN, care urmărea de fapt să-și subordoneze orice
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu aveau experiența unor asemenea alianțe, în vreme ce societatea în ansamblu era mai degrabă atrasă de formule de asociere liberă: intuiția lui Ion Iliescu în legătură cu succesul unor asocieri flexibile, fără structuri rigide de partid, era cel puțin la fel de corectă ca și intuiția opoziției în legătură cu caracterul manipulator și duplicitar al acestor propuneri ale FSN, care urmărea de fapt să-și subordoneze orice forță politică doar pentru a o împiedica să devină contestatară. Or, decizia FSN de a folosi forța "detașamentelor proletare", după exemplul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nivel organizațional. Managementul proiectelor este suita de metode și tehnici pe care cel care conduce proiectul o folosește pentru a îndeplini obiectivul proiectului. Nu există rețetă a succesului proiectului, reușita este îmbinarea a 70% pricepere, pasiune, disciplină, muncă iar 30% intuiție și fler. Managementul proiectelor este un proces dinamic, cu orientare spre obiective, spre schimbare, spre control, spre perfecționare și multidisciplinaritate. Este suma proceselor: de definire, de planificare și organizare, de control-monitorizaree și de finalizare cu rezultate bune. Proiectul are obiective
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
eficientizare a controlului, prin descurajarea unor compartimente de a supraestima nevoile proprii de finanțare. Rolul planificării financiare derivă din avantajele pe care aceasta le generează asupra organizației : oferă sens de orientare direcțiilor viitoare prin planul financiar și astfel se evită intuiția și deciziile riscante. focalizarea atenției pe obiective și rezultate bănești astfel că cei implicați se axează asupra rezultatelor anticipate. creează liantul muncii în echipă, prin intercondiționarea activităților cu bugetarea lor. ajută la însușirea într-un grad ridicat a unor situații
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
mobilul pur psihologic al interesului pentru teatru și film45. Mai mult, curiozitatea mereu vie față de resorturile ascunse ale pasiunilor omenești l-a determinat pe teoreticianul mutației valorilor estetice să caute de la bun început niște mijloace eficiente de investigație psihică, iar intuiția i-a îndreptat pașii spre arta dramatică, unde sufletul încetează de a mai fi obiectul abstract al analizei pentru a prinde viață în forma obiectivată a dialogului dramatic, și unde sentimentele capătă (pe scenă) chip concret, devenind, într-un cuvânt
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
categoria melodramaticului, criticul-scriitor nu a compus, totuși, nicio melodramă.) Aceeași distincție necesară dintre "melodramă" (specie istoricizată) și melodramatic (categorie tipologică) o întâlnim la majoritatea cercetătorilor serioși ai fenomenului la care ne referim. Eric Bentley 71, de pildă, confirmă peste timp intuiția lui Lovinescu, atunci când consideră melodrama, în ultim resort, drept expresia concentrată a impulsului spre dramatizare, adică un tip etern al teatrului, i.e. reprezentare autentică a vieții în sine. Plecând de la aceleași premise, Peter Brooks insistă cu precădere asupra modernității genului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
eu bine pe Gică. E un suflet nobil, un om drept, cuminte și sănătos, mai ales sănătos în toată puterea cuvântului". Prin urmare, cheia reușitei în căsnicie pare să fie sănătatea bărbatului și inocența femeii, lucru confirmat nu doar de intuiția Anei, ci și de binecuvântarea primită de Gică de la părintele sinucigaș cu câteva zile înaintea evenimentului fatal ("M-a sărutat pe frunte și mi-a spus să fiu bun și iertător. Mi-a spus să te iubesc, Marie!"). Evident, intelectualii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
constituindu-se dintr-o serie de fragmente ce reiterează fiecare în parte, prin variațiuni succesive 167, această "situație-tip", cu personaje "înghețate" în posturi hieratice, de natura "icoanei". 4.1.2. În luminile rampei. De la Oedip la Boubouroche Dovedind o intuiție artistică sigură, după secvența retrospectivă Lovinescu alternează iar planurile, contrapunctic, și în capitolul al treilea poartă pașii eroului său trezit din visare chiar într-o sală de teatru spațiu de două ori privilegiat, pentru că: 1. oferă spectatorului posibilitatea evaziunii din
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
evenimente consumate deja). Din păcate, interpretarea criticului ieșean nu evidențiază aproape deloc conexiunile dintre literatura lui Lovinescu și concepția sa teoretică, conexiuni care ar fi justificat în chip necesar opțiunea pentru formalismul estetic (de origine ritualică) al teatrului antic. Câteva intuiții sunt totuși bune, de-ar fi să menționăm doar afirmația că în Lulù discursul constituie deopotrivă "cadrul, punctul de plecare al intrigii și comentatorul evenimentelor"185. Ca atare, Andrei va "citi" realitatea exclusiv "prin cuvintele care au falsificat-o" (întâi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
masculin, la care se conformează doar Lulù, pe când Mab, neînduplecată, voise să joace, ea, rolul bărbatului (am văzut cu ce consecințe). În altă ordine de idei, prozatorul sugerează că, pentru a pătrunde în sufletul partenerilor, femeilor le este suficientă privirea, intuiția. Reciproca nu este însă valabilă: lipsit de intuiție, și de aceea incapabil să "citească" imagini și să descifreze, prin limbajul trupului, sufletul iubitei, "impresionistul" Andrei recurge la un alt tip de lectură, mult mai "rațional", favorizând raportarea indirectă la realitate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Mab, neînduplecată, voise să joace, ea, rolul bărbatului (am văzut cu ce consecințe). În altă ordine de idei, prozatorul sugerează că, pentru a pătrunde în sufletul partenerilor, femeilor le este suficientă privirea, intuiția. Reciproca nu este însă valabilă: lipsit de intuiție, și de aceea incapabil să "citească" imagini și să descifreze, prin limbajul trupului, sufletul iubitei, "impresionistul" Andrei recurge la un alt tip de lectură, mult mai "rațional", favorizând raportarea indirectă la realitate, în oglinda cuvântului. Din teama de a nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încercat să intervină asupra pieselor, să le „îndrepte”, ar fi ajuns la rezultate neplăcute. Este o ipoteză. Cu Alecsandri, însă, lucrurile se schimbă. A fost nu numai un culegător de epocă îndepărtată, dar și un poet deosebit de înzestrat, cu bună intuiție, care, în anumite momente și numai în anumite momente, nu s-a deosebit de marii săi înaintași, anonimii. Pe această cale a reușit să salveze frumoasa „baladă” Miorița. Altfel, ar fi rămas un cîntec păstoresc oarecare, asemenea multora din colecțiile folclorice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
atunci cînd obiectul supus cunoașterii aparține aceleiași sfere de gîndire. Situația, se știe, se schimbă în cazul oralității. Aici limbajul nu iese din natură și se întemeiază pe un proces tipic de simbolizare, cunoaște o serie întreagă de „trepte”, de la intuiția difuză și mobilă la semnul fix, de la preconcept la concept-imagine. De altfel, culturile prealfabete nu se află la același nivel de „maturizare”; în consecință, nu trebuie nivelate prin aplicarea unei categorii unice de concepte, funcții, comportamente. Cercetătorul are de ales
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unui corp. Din acest motiv a trebuit să facă abstracție de efectul gravitației folosind un plan înclinat cu pantă lină pentru a micșora viteza de coborâre a bilei. Fizicianul italian nu dispunea de un aparat matematic care să permită reprezentarea intuițiilor sale, de aceea din perspectiva cunoștințelor actuale, este uimitor pasul pe care Galilei îl face formulând legea inerției și legea căderii libere a corpurilor doar cu ajutorul geometriei și al limbajului obișnuit. Galileo s-a gândit că, dacă ar putea înțelege
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
într-un "joc" științific, în care experimentatorul are cunoașterea și capacitatea de a controla desfășurarea evenimentelor) nu deplorabilul fapt că ar fi condiționați să se supună oricui, oriunde și oricând. Conform teoriei discutate, care găsește, de altfel, sprijin în alte intuiții anterioare (E. Goffman), precum și în alte modele de interpretare mai recente 45, pentru realizarea unei comunicări eficiente (sau influențe) este nevoie că actorii implicați să împărtășească sensul emergent în situația respectivă de comunicare. Sensul se negociază (nu poate fi impus
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Comunicarea în societatea informațională Caracteristici ale societății informaționale Există mai multe modalități de a descrie conținutul acestei sintagme, atât de ușor de acceptat, parcă impunându-se de la sine, dar atât de greu de explicat, imediat ce încercam să trecem dincolo de suprafață intuiției imediate. Cel mai dificil, dar și cel mai important, este să detectăm interferențele dintre starea comunicaționala de fapt a epocii noastre, în care cantitatea informațiilor vehiculate crește exponențial, de la an la an, și structurile sociale pe care le vizează aceste
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
derivă direct din teoria dezvoltată de Moscovici acum aproape 50 de ani: studiul gîndirii sociale. Pot fi citați Michel-Louis Rouquette 7, Christian Guimelli 8, Catherine Garnier 9 sau Jean-Bruno Renard 10. Contribuția acestor cercetători este aceea de a fi extrapolat intuițiile lui Serge Moscovici și ale lui Emile Durkheim (ca și pe acelea ale istoricilor din Școala Analelor) asupra caracterului articulat și ierarhic al opiniilor și mentalităților colective. Ei își propun să clasifice opiniile și atitudinile în cadrul unui sistem sociocognitiv (reprezentările
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
atribuire? Aceasta trimite la "elaborarea, prin inferență, a anumitor elemente din universul cognitiv, plecînd de la observarea de către subiect a evenimentelor și comportamentelor care se derulează în lumea sa" (ibid., p. 190). Emiterea unei judecăți sau inferența unei calități, a unei intuiții privitoare la starea unui individ sau la cauza unui eveniment plecînd de la informații diferite reprezintă, într-un astfel de cadru teoretic, un fenomen de studiu în sine. Individul caută astfel factorii unui eveniment, adică "o structură permanentă, dar nu direct
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]