5,980 matches
-
unui „intrus”: copil, el asista la deportarea familiei din Basarabia, tatăl e trimis la Canal, fiul exclus din facultate, silit la reprofesionalizare (șofer), si, după mai multe aventuri dramatice, ucis. Însă realitatea e serios concurata de umbra ei onirica ce invadează decorul, modifica perspectiva spațială și temporală, iar viața personajelor are consistentă suprarealista din tablourile lui Marc Chagall. Că în poemele lui Leonid Dimov, plonjonul oniric e favorizat de spațiile închise: frizeria devine un neașteptat circ fatasmagoric; cancelaria liceului, un laborator
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
revolut - intervine intertextualitatea ludica. Scrierea este parodia onirica a unui „romanț” și a temei romantice a metempsihozei, structurată, destul de sacadat, după tehnică dicteului automat (sau a lui „le cadavre exquis”). Destine diferite sunt întrețesute după coordonate simbolice, planul „prezentului” e invadat de cel al trecutului mult îndepărtat, românul urmând atât partitura onirica, cât și pe cea muzicală (teme, pasaje reluate incantatoriu). Deși e vorba de două personaje, Margareta Veliceanu și logodnicul ei, acestea au umbre metempsihotice, ce sunt adevărații protagoniști ai
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
și expresivitatea unor situații, e alterată de edulcorarea umanitarist-sentimentală. Cunoscând din interior mediile sociale zugrăvite, T. ar fi putut deveni un romancier de seamă al perioadei interbelice, dacă unele procedee și, mai cu seamă, ticuri gazetărești nu i-ar fi invadat proza. SCRIERI: Domnul Traian Traianescu-Laocoon, București, 1907; În cetatea idealului, București, 1920; ed. pref. Sergiu Pavel Dan, București, 1972; Sub flamura roșie, București, 1926; Robul, București, 1936. Traduceri: Lope de Vega, Castiliana, București, [1942]; Victorien Sardou, Fedora, București, [1944]. Repere
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
aceasta să apară chiar și în comportamentele politicii internaționale. Potrivit lui Vagts, originile conceptului se regăsesc în epoca Renașterii, când statele italiene reprezentau un imbold pentru politica expansionistă a regilor francezi. În cele din urmă, în 1494, Carol al VIII-lea invadează Italia, declanșând astfel lupta pentru hegemonia europeană în termeni strict politici și strategici și dând imboldul formării Ligii de la Veneția (1495). De asemenea, esența acestui mecanism al relațiilor internaționale rămâne una fundamental neschimbată de-a lungul secolelor. Schimbările minore pe
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
În sat c-au apărut comuniștii ruși și au tăiat țâțele la femei și-au Împlântat baioneta În pântecele copiilor... Asta a fost imaginea care m-a stăpânit tot timpu’: ăștia sunt rușii comuniști, ăștia sunt sovieticii care ne-au invadat țara. Și, cercetând istoria, știm că În 1940 rușii sunt a zecea oară În România ca invadatori, și În 1944 a fost a unșpea invazie rusească... Deci i-am privit cu ochi..., nu suspicioși, ci cu ochi dușmănoși. Aceștia sunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rubricii sale (scrisori semnate de Aron Pumnul, C.A. Rosetti, Ion Bălăceanu, D. Petrino, datate între 1865 și 1877). Incursiunea într-un trecut ce fusese și al ti nereții sale îi trezește, desigur, amintiri nostalgice care, începând din 1921, vor invada din ce în ce mai mult coloanele rubricii sale săptămânale. El se va referi, ignorând cro nologia, la lumea presei bucureștene din anii 1880, la duelurile de la sfârși tul secolului, la statuile din București, la viața universitară și începuturile mișcării social democrate, la Războiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spion al poliției. Bineînțeles că poliția avea cel puțin un spion printre noi, căci era sigur că poliția avusese cunoștință de întrunirea noastră. La un moment dat cineva vine să ne anunțe că poliția mișună primprejurul casei și că va invada înăuntru. Cum în toate mulțimile sunt și destui fricoși, aceștia sfătuiră să ne retragem cât mai repede. Grigorie Serurie a înțeles din atitudini și din discuții că nu e nimic serios, de aceea ne-a sfătuit să lăsăm în local
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să atragă rezbelul înlăuntrul țării. 338 bucureștii de altădată 30. „Știri de prin ziare“, ROM., an. XXI, 11, 12 aprilie 1877, p. 323. Ca urmare a unor astfel de informații („Primim din toate părțile vești că turcii se pregătesc să invadeze România, să ocupe mai multe puncte pe teritoriul nostru, să ne distrugă căile ferate și să pună mâna chiar pe București, reședința guvernului“) Mihail Kogălniceanu a trimis, la 5/17 aprilie 1877 o notă agenților diplomatici români de la Viena, Paris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aprilie. Bateriile rusești de la Brăila au bombardat și scufundat În sfârșit vestea cea mare, împăratul Alexandru al II-lea sosește în București. Venirea țarului e precedată de o întreagă armată de polițiști și de spioni cari intră în țară și invadează Bucureștii. Aceștia se pun în legătură cu poliția noastră și iau toate măsurile pentru paza țarului și pentru supravegherea tuturor străinilor cari, sub diferite motive și pretexte, au venit în București.78 Prefectul de poliție C. Ciocârlan nu este judecat la înălțimea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
părere are soră-mea. Acum, cînd îmi analizez vorbele, regret că n-am formulat mai convingător amînarea. Mă apasă gîndul (pe care adineaori nu-l aveam) că moartea sa ar putea surveni în orice clipă. E o neliniște care mă invadează brusc de cîțiva ani, de la primul puseu al bolii, mai puternic dimineața și seara; neliniște pe care o port cu mine pe oriunde merg. M-a cuprins, de pildă, în mai multe rînduri, la Mare, pe plajă, cînd se făceau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
virgulă schimonosită. Cînd ridică (gest pe care îl face cu mare greutate) capul, i se vede fața îmbătrînită nemilos, grotescă. Are un ochi cuprins de albeață, iar celălalt îl ține pe jumătate închis. Galbenă spre negru, pielea feței îi este invadată ici-colo de peri lungi, țepoși. Din partea dreaptă a bărbiei, peste pliul broboadei saltă un neg cît o măslină. Lena a întîmpinat-o cu o bunăvoință exagerată, cerîndu-i, chiar înainte ca baba să apuce a mînca, să-i ghicească în palmă. „Madam
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în oraș. Te sufoci în troleibuz, nu alta!” Apoi, intelectualul nostru se precipită: „Pa, te pup mult de tot! Vreau să ajung barem cu 5 minute înainte de începerea serialului...” * Revenit acasă, adorm de fiecare dată tîrziu, mult după miezul nopții, invadat de tot felul de gînduri. Număr trenurile, mașinile, tresar la zgomotele străzii. Dimineața am genunchii moi, strîng anevoie pumnii, amețesc cînd mișc brusc capul. Deși s au împlinit două săptămîni de la operație, „pipăi” încă lucrurile. Cînd ies în oraș, ritmul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de un an și ceva încoace, am avut o dimineață cu stări și gînduri contradictorii: unele iuți, drăcești, absurde - „fiori de nebunie” -, altele, stimulate de voință - calme, pozitive, frumoase. Semn, probabil, de nevroză, anumite stupidități și vulgarități, auzite ici-colo, îmi invadează, cînd nici nu mă aștept, mintea, iar faptul că nu le pot alunga imediat mă irită, îmi produce o teribilă (citez iarăși din Bacovia) „enervare pe gînd”. Cum a apărut „rîia” asta? Mi-i imposibil s o ignor, însă orice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care sper să-i mai trăiesc. Ba chiar șaptesprezece și cîteva luni, căci speranța mea e (asta nu înseamnă că trebuie să rămînă acolo)să ajung barem la 60 de ani. Așa că ori de cîte ori am să fiu invadat de aiureli sinistre, am să-mi amintesc de acest angajament... unilateral! *Dificilă întrebare: în tren, un copilaș m-a întrebat: „Tu ești bătrîn?” Ce se vede și ce e realmente bătrîn în mine, acum, la patruzeci și trei de ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
d. Ilioaia. Nu mai Înțeleg nimic 478. Apoi timpul ales 1 N-brie e nepotrivit. La Flt. e timp urât atunci. Nu se poate reveni? Ar fi indicat 1-10 oct., când și școlile Încep; dar frigul și vremea rea nu invadează Încă. Te supăr cu multe, dragă d le Dimitriu. Cu toată prietenia și mulțumiri Îndatorate, V. Tempeanu 5 C.P. Buftea, 6 mai 1970 Dragă domnule Dimitriu, În „Ist. lit. germane” trimisă am adăogat un bilețel, prin care te rugam să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
schimbat și locul de muncă 703, aș avea rugămintea de a răspunde la arzătoarea problemă: unde și cum vă putem găsi În intervalul amintit, și dacă nu sunteți plecat. Promitem să nu vă agasăm cu banalități și nici să vă invadăm cu necuviința de a vă nesocoti timpul sau alte atribuții: totul În limita posibilităților. Dacă apreciați că răspunsul nu ar putea sosi În Cluj până prin 1-2 aug., atunci vă rog mult de tot, să-mi scrieți pe adresa unchiului meu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în plus, capătă cheltuielile de întreținere a acestor case. Vă mulțumim anticipat și vă dorim numai bine. Ascultătoarea numită Olga, Frankfurt, 6 noiembrie 1979, difuzată pe 9 decembrie 1979 Stimate domnule director, în 1968, când patria mea Cehoslovacia a fost invadată de Uniunea Sovietică, mă găseam în vacanță în România. În acele zile grele pentru noi, am cunoscut poporul român și am învățat să-l stimez. Între timp, mi-am găsit o nouă patrie în Republica Federală Germania. în ultimii ani
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Chiar pe cheiul Dâmboviței, de la Podul Izvor spre Operetă, se demolează furibund, zi și noapte. Oamenii sunt înghesuiți în garsoniere, nu au unde să și ducă mobilele, lucrurile din casă agonisite în timp, cărțile, tablourile, bolnavii, copiii. Zona a fost invadată de țigani din toată țara care curăță locul. Cu roabe și cărucioare improvizate, nefericiții aceștia izgoniți din casele lor cară, pe furiș, câte o bârnă întreagă, câte un pachet de parchet sau altceva, ce cred că le-ar putea fi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
șobolanilor transmițători a o serie de zoonoze. Un coleg din Sibiu îmi povestea că în centrul orașului există o clădire veche care nu poate fi demolată din cauza unei mari colonii de șobolani estimată la câteva sute de mii care ar invada orașul în cazul demolării. Starea igienico-sanitară a spitalelor lasă mult de dorit din cauza reducerii personalului auxiliar, a lipsei substanțelor dezinfectante și a detergenților. În ultimii ani se constată o reducere a fondurilor pentru medicamente, materiale medico-sanitare și alimente. în medie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și caută benzi video și casetofoane pe care sunt înregistrate aventurile micului și deșănțatului prinț, spre a le confisca și trage în țeapă pe cei care le dețin. Bucureștiul nostru, atât de frumos și ospitalier altădată, este un oraș murdar, invadat de șobolani și securiști, la fel de dezgustători și unii, și alții. Și ceea ce se petrece în capitala celui de al XIII lea congres se repetă la altă scară în toate orașele de provincie. Sunt prezenți la acest congres activiști și chiar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și ea Înainte de vreme”. „Fără prietenii mei - tinerii poeți germani din România -/ subiectivitatea și-ar mai fi supt și acum degetul/ În fața realității./ Ușor nătângă și Îngrozită de propria sa umbră,/ n-ar fi Înțeles niciodată de ce/ poezia a fost invadată de mirosul măcelăriilor și al sălilor de disecție”, scrisese Mariana Marin În poemul Fără ei, din ciclul „La Întretăierea drumurilor comerciale” (volumul Atelierele, publicat imediat după prăbușirea dictaturii, În 1991, la Editura Cartea Românească). Prieteni nu doar germani, aș zice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Theodorescu plecase împreună cu Boian la o altă gazdă în satul de graniță, Cuvin. Ultimele zile la Ofcea în dimineața zilei de 10 mai 1940 s-a auzit la radio începerea ofensivei germane, pe frontul de Vest; Belgia și Olanda fuseseră invadate și din comunicatele radio se semnalau pătrunderi adânci ale blindatelor germane pe toată întinderea frontului. În ziua de 10 mai se anunțaseră din vreme în țară mari manifestații și paradă militară cu ocazia împlinirii a 10 ani de domnie a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oportunitatea să mai obțină ceva din trupul României. Un război ungaro-român ar fi atras după sine o intervenție germană și ocuparea țării noastre de germani, iar Statul Român ar fi devenit un obiect de partaj între toți vecinii. Dacă germanii invadau România, nu li se putea refuza nici Rușilor dreptul să ia o parte din pradă, care ar fi fost Moldova până la Milcov. Berlinul nu putea tolera această evoluție primejdioasă, căci grânele și petrolul României erau esențiale pentru continuarea războiului. 4
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
creat o mișcare națională.... La noi, țară cu unitate etnic-geografico statală realizată și unde criza economică și spectrul foamei nu amenința poporul, de altfel destul de exploatat și nedreptățit, reacțiunea s-a ivit ca un protest împotriva primejdiei comunisto-bolșevice amenințând să invadeze în fiecare clipă... De aceea cei mai de seamă scriitori români din veacul XIX-lea au demascat această primejdie, iar Căpitanul și elementele luptătoare cari au dat naștere Mișcării Legionare, au pornit de la primcipiul de apărare și conservare de rasă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al goarnei. Apoi, deodată, au pornit în aceeași direcție de parcă le-ar fi făcut cineva un semn. Vraja s-a risipit și străzile răsunau de copite. Îmi imaginam șuvoaie de spumă ce răzbăteau la suprafață din rărunchii pământului, inundând aleile, invadând gardurile și înecând chiar turnul cu ceas. Dar nu a fost decât o iluzie a crepusculului. Când am deschis ochii, spuma dispăruse. Copitele erau doar copite obișnuite, iar orașul neschimbat. Animalele se scurgeau, asemenea unui râu, pe străzile pavate, întortocheate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]