5,069 matches
-
acolo îngusta cale glorioasă de întoarcere acasă, mânat de-o necesitate pe care toreadorul nu face decât s-o slujească - atât de pasiv încât frizează inocența. Neclintit, depersonalizat, epurat de agitația pasiunilor, fraternizat funerar cu victima, marele stil iese la iveală în primirea finală a adevărului. La apogeu, arta își disimulează măiastru artificiul în înțepenirea asta impunătoare, recită Ondine cu ochii pierduți în gol. − Doamne, ce ți-au făcut legumele alea pe care atât le-ai grădinărit prin Centrul de asistență
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
argument suprem, fără recurs. Politețea, acea răceală distantă țiitoare de cald lumii, sfâșia geometric fumul din cort, îl cadastra ca pentru a împroprietări pe fiecare din cei prezenți cu un spațiu egal al străvizibilității emancipate de simțuri: ea dădea la iveală omul de dincolo chiar de propriile-i acte, dintr-o depărtare a dezirabilului social. Mai mult, se răspândea ea însăși ca un fum invizibil, ce învăluia contururile purtării constatabile spre a o face mai lesne confundabilă cu una de dorit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prin conlucrarea din acest menaj atenția este eliberată de o mare parte din posibilele ei preocupări întru investirea predilectă a altei părți, prin care ia naștere lumea ei. Abia fecundată de atenție o parte a realității își dă primitor la iveală regularități, legi, previzibilitate, sau fiabilitate, ce o atestă ca locuibilă. La limita dintre înțeles și faptic, paratrăsnetul impune o măsură omenească atotputerii de distrugere celeste, sau poate reprezintă doar simbolul eficace al autolimitării ei condescendente, ca o ramură de măslin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
răceala întâmpinării. Ce rost avea interogația susținută în fumăraia insuportabilă a cortului și frazeologia semiarticulată specifice lui? Nu e penibil să bănuiești aparența sărăcăcioasă că ar ascunde cine știe ce comori inestimabile și să faci atât tapaj pe chestia dării lor la iveală? Chiar dacă neputința sălășuiește doar într-un bordei, nu s-ar cuveni să fie mai degrabă lăsată în pace decât asaltată cu proiecte de împuternicire, salubrizare, mobilizare a unor așa-zise energii latente ale ei, autotransformare radicală - toate produse ale unui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor falsă, de fard, cu mâna deja bâjbâind prin armurăria secretă a sinelui. Punând-o jos, la nivelul zero al resurselor, o sonda cât era ea de "tare" când instrumentarul rutinier al tăriei zăcea paralizat de disfuncție, o dădea la iveală așa cum nici ea nu se cunoștea, punând-o să sară coarda cu propria-i limită. Și lui îi sticleau ochii în special când coarda trecea pe dedesubtul ei, lăsând-o în afara lumii obișnuințelor, în golful rond al alterității azurii, ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
marțială cu geometrie variabilă, și capabilă să fluidizeze stazele în care devenirea socială se împotmolea, îl asalta mobilizator din ramele lucrărilor cu afecte fraterne, ce-l branșau la o amplă dinamică de ansamblu, transoceanică. Rostul artei de a da la iveală chiar și adevăruri mai deficitare în frumusețe se împlinea cumva și prin mijlocirea lui. Mesajul fotografiilor se disimula în mediul social al privitorului - în cazul de față, în buzunarul fostului proprietar vienez al SAAB-ului. Nu găsise Rică acolo, așteptându
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aer fusese instigată la o lupta intestină între cele două jumătăți ale ei. Săracă în piatră, lumea lui nordică înălțase un labirint de diguri din pământ întărit cu nuiele pentru a drena mai întâi uscatul, dându-l astfel născător la iveală dintr-o confuzie amniotică și punând elementul lichid la respect îndărătul întăriturilor. Pe vremea când Ian abia învățase să meargă de-a lungul digurilor străjuite de plopi, locuia cu-ai săi în Ouderkerk; numai maică-sa, dusă cu treburi pe la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dacă e să nu punem la socoteală și "ce vrei, mă?"-urile mârâite printre dinți rutinier și provocator. Dar a spune cine ești și ce vrei te pierde, într-un fel, odată cu reverberațiile vocii ce le exprimă, te dă la iveală altora în felul reprezentării și riscă să se înșurubeze tenace și anapoda în mintea lor, printre roiuri nedetectabile de gărgăuni. Intri atunci ca într-un stup zumzăitor care-ți bruiază propriile gânduri și, pierdut rău de tine, ajungi să te
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care văzuseră statuia spuneau că nu semăna cu Taurus decât privită dintr-o parte, iar că, rotindu-te în jurul ei, ai fi descoperit la un moment dat - cumva în felul unei semnături glyptografice - silueta meșterului atenian ce-o dăduse la iveală. Exista și o teorie mai sofisticată, care făcea legătura între apariția unuia sau altuia dintre cei doi bărbați și lumina răsfrântă de marmura sculpturii: pe Taurus l-ar fi avantajat cea diurnă, iar pe Dedal numai cea tainică, nocturnă. Nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înconjura cu o lubricitate somptuară, de curte regală, acordându-i locul privilegiat. Anticipat cu câteva mii bune de ani, în felul de-a face dragoste al celor doi avu loc prima mare repetiție a goticului pentru darea lui ulterioară la iveală din Evul Mediu european. Cu mâinile încă umede de trupul ei, și șiroind de elanuri de aceeași proveniență, încetul cu încetul Dedal se puse și pe lucrul în folosul obștii cretane ce-l găzduia. Ca mai-mare peste lucrători, democratica lui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de fântânar e absolut indispensabilă. Așa că, ajuns după multe ocolișuri la stâlpii bunăstării erotice a femeilor cretane, îi pofti îndatoritor pe recruți la un chef dansant. Asta constituia proba echilibrului hidraulic, în care afinitatea omului cu vortex-ul devenirii iese la iveală pentru ochiul avizat. Nu-i reținu decât pe cei care-o aveau, ca și el, în sânge - care, adică, odată puși pe dans, nu se mai opreau cu una, cu două, învârtiți parcă pe traiectoriile lor cârlionțate de însăși desfășurarea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
era simțul ascuțit al curgerii, în virtutea căruia își lăsau privirea să alunece în gol, dincolo de agitația fără noimă a prezentului, înspre punctul ei de fugă - ochiul fix și neclipitor al turbionului. Odată treziți din benchetuiala menită să le dea la iveală adevărul profund al felului de-a fi, Dedal le vorbi, în sfârșit, celor selectați în specificații vag tehnice: - Treaba mea nu a fost decât să vă adun laolaltă, scoțându-vă din rosturile vieții pe care vi le-ați săpat singuri
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
locului; spuneau că trupurile sunt fântâni și că zvâcnirile lor ar fi fost în stare să scoată din pământ liniile-i de forță elementară întrerupte de suprafețele colțuroase, dându-le drumul mai departe prin medierea mâinilor abile. Alții scoaseră la iveală stranii instrumente de detectat microturbulența locală, care, credeau ei, și-ar fi putut ordona forțele dispersate în jurul unei perechi de mâini bune conducătoare. Astfel apăru, în semiobscuritatea cavernei, firul de păianjen cu fulg, rotitor ca o morișcă de măcinat neclintirea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tot opera prin lume? Și cam ce făcea el cu agoniseala asta? ar mai fi dorit Rică să afle. Că doar nu și-o fi perfecționat metodele doar de amorul artei disparițiilor... De ce nu ieșea el deloc pe scenă, la iveală, să-l aplaude lumea așa cum merita? Judecătorii din Roma subliniaseră că faptele trebuie asumate; cum de rămânea atunci anonimă tocmai culmea măiestriei? De ce s-ar ține în umbră cei cu adevărat tari? Fie cârmită de-o mână expertă pusă pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
căutat și cu mult mai adânc ca el. Numai cu astronomia stătea prost: lumina foșgăia anarhic prin ea, în derivă și fără graba-i etalon; nu lupta cu bezna, ci doar abandonul îi spăla mănosul nisip aurifer, dându-l la iveală. Nu venise vremea ca Rică să considere umbletul însuși, cotrobăitul hai-hui prin întuneric, drept moneda cea mai liberă să se rostogolească și, ca atare, cea mai forte; cu atât mai puțin era el copt îndeajuns pentru a face distincția între
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ei. − He-he-he! E ca și cum ai zice: nu mai pune întrebarea nepotrivită dacă nu vrei să afli răspunsul nedorit. Exact logica de struț a ideologiei, insinuată acum în principiul de selecție a întrebărilor "incorecte". Stingeți lumina, ca să nu mai dea la iveală monștri! A bănui de rea credință anumite bănuieli îmi pare o apucătură de inchizitor paranoic. Și totuși, se învârtește, dragă Ian - vorbesc de ruleta întâmplării, de marele vortex arhimedic, de tărâmul cel mai neașezat al disoluției, de realitatea ce sfidează
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acelui băiat fără legendă și osândă măreață; dar, în definitiv, de ce s-ar asemăna oamenii cu ei înșiși mai mult decât cu alții -, iar despre spectre, ce să mai vorbim...? Se îmbrățișară prelung, ca să-și acopere o goliciune dată la iveală excesiv, până la carnea vie. Dar, în primul rând, se strânseră la piept pentru a scăpa de transparența incontinentă dintre ei; în prezența ei, orice părea posibil. Printre ezitări, Rică își conduse apoi partenera până la reședința Heliopolis unde ea locuia, îngăimând
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ceva la afacerea asta? Ba, tocmai, îi ieșise... față! Ștersese discret urmele capabile să ateste proveniența gestului făcut - deci, se ștersese de el, ce mai! Așa-i cu lustrul: de ce-l dai, de-aia ți se dă mai abitir la iveală; îl dai luând și-l iei dând. Pe blonda fără nume o prinsese cu mâna în buzunarul lui cel mai secret, și nu ca să-i șparlească ceva, ci ca să-i îndese pe șest o imensă bancnotă de încredere în sine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
zdrențe și autocomplezență. În orice caz, când în final se întretăie cu Ondine pe una din aleile ce duceau la plajă, apariția sa fu întâmpinată cu o bunăvoință nu lipsită de interes, așa cum gesturile vioaie de răspuns dădură clar la iveală. Cu șapte degete ridicate laolaltă și-apoi arătătorul dreptei bătând ușor încheietura mâinii stângi, el îi sugeră o întâlnire la ora șapte. Restaurantul L'Horizon aflat la doi pași fu desemnat și cu degetul arătător, și cu ochii, și cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
hotărâ chiar că soluția cea mai firească ar fi fost să înștiințeze autoritățile. Dar, la drept vorbind, dincolo de instinctul de apărare a confortului său, nu simțea nici o tragere de inimă pentru o asemenea manevră birocratică. Ceva i se dădea la iveală și de înțeles în primul rând lui personal, și nu-i venea să-și întoarcă privirea în lături cu un simplu și plictisit "nu mă privește". De fapt, neputința de a primi daruri îl privea în modul cel mai personal
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și suprafața unui lichid perturbată de picături în cădere are deja o uzanță venerabilă. Ian știa că, pe înserat, Ondine obișnuia să facă o lungă plimbare cu bicicleta prin zonă, dar știința asta adânc scufundată n-ar fi ieșit la iveală decât dacă vreun răscolitor de suflete și-ar fi permis, pentru un motiv oarecare, să plonjeze întrebător într-acolo. Cât despre Ian însuși, nu mai știa că știe; memoria sa selectivă nu-i restituise din trecutul complex decât senzația plăcută
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor - cu alte cuvinte, că nu mai e de făcut nimic efectiv în stare să schimbe cursul evenimentelor. Cu o pletoră cursivă de forfoteli, al căror izvor suntem, ne spălăm pe mâini de suspiciunea putinței spre a ne da la iveală, în toată masiva-i mizerie, propria neputință. Beckettianul "nu mai e nimic de făcut" reprezintă în esență o constatare eliberatoare: prin ea, sărăcia extremă în posibilități se desprinde șovăitor de labirintul acțiunii. Povestea cu nomazii își găsi și ea, desigur
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Spania și de lipsa de consistență a autorității sale în Germania, țelurile împăratului apar dintr-o dată foarte clare. Amenințată, Europa națiunilor va reacționa de îndată împotriva intențiilor unitariste ale lui Carol Quintul. Punctele slabe ale sistemului său ies imediat la iveală. Dacă Spania este bine ținută în mînă, în schimb, prinții germani îi demonstrează repede împăratului că puterea lui ține de bunăvoința lor. Cînd Carol îl cheamă pe Luther pentru a-i condamna erezia, el reușește cu greutate să obțină de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vine pericolul: confruntat cu fastul nemaipomenit al lui François I și cu umilința prefăcută a lui Carol Quintul, Henric al VIII-lea crede la început că Franța este aceea care amenință stabilitatea continentului. Odată ambițiile lui Carol Quintul date la iveală, Anglia adoptă față de Habsburgi o atitudine cu atît mai ostilă cu cît problema religioasă adaugă noi motivații. S-a văzut că Henric al VIII-lea, catolic intransigent, salutat de suveranul pontif cu titlul de "apărător al credinței", a fost obligat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
debanseze de Elizabeta susținînd drepturile la coroană ale verișoarei sale, Maria Stuart. Eșecul acestui complot nu face decît să-i unească pe englezi în jurul suveranei lor. Aceasta nu mai are nici o ezitare cînd asasinarea lui Wilhelm de Orania scoate la iveală amploarea și pericolul proiectelor europene ale lui Filip al II-lea. Elizabeta îl trimite pe favoritul ei, Robert Dudley, împreună cu vreo 6 000 de oameni, în ajutorul răsculaților din Țările de Jos. În același timp, ea se arată neîndurătoare în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]