4,245 matches
-
mijloace de transport, mașini, utilaje și echipamente), energie electrică, termică, gaze și apă; se constată că în agricultură, în anii 2010-2011, ponderea ISD a cunoscut niveluri relativ ridicate (peste 32% din totalul investițiilor) datorită creșterii atractivității sectorului ca urmare a liberalizării circulației terenurilor agricole începând cu anul 2014; într-o serie de alte sectoare se constată variații mari ale ISD de la un an la altul, în general în sectoarele cel mai puternic afectate de criza economică; cele mai mici ponderi s-
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
prețului petrolului impusă de Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a amenințat să conducă la subminarea regimurilor, bine proiectate, de bunăstare socială, implementate În națiunile vest europene. Revoluția economică Thatcher-Reagan din anii ’80, cu accent pe dereglementarea intreprinderilor guvernamentale și liberalizarea crescândă a comerțului mondial, a condus la noi presiuni asupra națiunilor membre ale Comunității Europene. O integrare sporită era singura modalitate pentru ca țările membre să rămână pe linia de plutire În vremuri dificile. Actul Unic European (Single European Act - SEA
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În ce măsură trebuie să ne bazăm pe guvern când vine vorba despre securitatea socială a cetățeniilor săi. Primul ministru Margaret Thatcher - În Marea Britanie - și președintele Ronald Reagan - În Statele Unite ale Americii - au condus o rebeliune politică Împotriva guvernelor mari, predicând valoarea liberalizării industriei și privatizării serviciilor guvernamentale. Ideea era să se disperseze o porțiune cât de mare posibil a activității guvernamentale În arena comercială și În sectorul nelucrativ, unde se presupunea că piața și societatea civilă vor furniza metode mai eficiente și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impus un echilibru de forțe similar după Înfrângerea lui Napoleon. Teoria liberală clasică a relațiilor externe oferă o alternativă la viziunea hobbesiană. Ea pornește de la ideea iluministă că propriul interes material este promovat cel mai bine de piețele libere și liberalizarea schimburilor atât În interior, cât și În exterior. Teoreticienii liberali nu erau după cum arată ideea lui Hobbes potrivit căreia războiul este condiția naturală a umanității. Ei preferau să creadă că interesul propriu rațional este motorul principal, iar eficiența economică este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
FMI, Băncii Mondiale, NATO etc., În capitolul 11.) Odată cu colapsul Imperiului Sovietic spre sfârșitul anilor ’80, guvernul american și-a adâncit angajamentul pentru o politică externă liberală. Atât președintele George Bush, cât și președintele Bill Clinton, au militat pentru o liberalizare sporită a comerțului, În speranța creării, În sfârșit, a unei piețe capitaliste globale, dominată de puterea economică a Americii. Angajamentul Americii la o politică externă multilaterală, bazată pe alianțe, a suferit o schimbare bruscă odată cu alegerea președintelui George W. Bush
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
privesc cu prea mult ușurință la atacurile aduse Marii Uniri, caracterului său istoric legitim, caracterului plebiscitar al hotărârilor adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Începând cu anii 60, tot mai mulți istorici din România au depășit - în condițiile relativei liberalizări - poziția dogmatică, întorcându-se la opera marilor înaintași, aducând noi argumente, nuanțând unele chestiuni, bazându-se pe rezultatele descoperirilor arheologice, ale investigațiilor din arhivele din țară și străinătate etc. Căderea comunismului și desființarea U.R.S.S.-ului au impulsionat aceste cercetări
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dacă statul nu ar introduce anumite restricții În acest sens. Pe de altă parte, se constată că la finele deceniului 7 și Începutul anilor '80 din secolul anterior, conceptele de bază ale politicilor economico-financiare În țările dezvoltate au devenit, Însă, liberalizarea sau dereglementarea (eliminarea instituțiilor și măsurilor administrative din sectoarele În care piața poate funcționa eficient) și privatizarea. Ia naștere, astfel, o nouă doctrină economică de orientare neoliberală, 53 Filip Gh., Onofrei M., op. cit., p. 136 55 intitulată monetarism, care vizează
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
constat În: reducerea medie de ansamblu a taxelor vamale de import cu 40%, În decursul unei perioade de cinci ani; În cazul produselor industriale, diminuarea taxelor vamale mai mari de 25%; reducerea cu circa o treime a taxelor vamale și liberalizarea graduală, Într-o perioadă de tranziție de zece ani, pentru produse textile și Îmbrăcăminte. Prin 117 reducerile aplicate de țările dezvoltate la produsele industriale nivelul mediu al taxelor vamale de import trebuia să scadă de la 6,4% la 4%107
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economice dintre țările care au optat pentru această variantă de impunere, referindu-ne În primul rând la statele membre ale Uniunii Europene, Înainte de 1 ianuarie 2007. În acest sens, se invocă faptul că, prin eliminarea distorsiunilor fiscale, s-a asigurat liberalizarea circulației bunurilor și serviciilor economice și s-a realizat un prim pas pe drumul integrării pieței românești În macropiața europeană. În același cadru, aplicarea principiului destinației a permis generalizarea impozitării importurilor și exonerarea completă a exporturilor și a făcut posibilă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
factori puteau compromite scopul urmărit. Dintre aceștia se considerau a avea un impact major negativ ritmul alarmant de creștere a deficitului de cont curent, „găurile” bugetare create prin introducerea cotei unice de impozitare, creșterea cheltuielilor publice, politica salarială Încă imprudentă, liberalizarea contului curent de capital, restructurarea ineficientă, creșterea cheltuielilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO, creșterea exponențială a creditelor de consum. Totuși, realitățile confirmă În mică măsură asemenea previziuni, atestând chiar un anumit succes al inițiatorilor. Aprofundarea analizei impactului asupra fenomenelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impunere cu scopul captării unei ponderi mai mari 422 din baza mondială de impozitare 254, iar concurența dintre autoritățile fiscale naționale s-a accentuat pe măsură ce procesul de creare a piețelor regionale și globale a prins contur. În mod deosebit, Însă, liberalizarea circulației capitalurilor pune În evidență și necesitatea armonizării impozitelor pe veniturile din profit, dobânzi, dividende și câștiguri din capital, cu atât mai mult cu cât, În condițiile extinderii Uniunii Economice și Monetare, se impune eliminarea distorsiunilor generate de diferențierile existente
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
proces de globalizare s-a aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul dezbaterilor economice, ecologice, sociale, politice, culturale, etc., manifestându-se În toate domeniile vieții colectivităților umane. Una dintre interpretările date globalizării se referă la liberalizarea economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene care conduc la dislocarea sistemului național, al cărui infrastructură este axată pe națiune, iar motorul Întregului proces devine capitalul investițional internațional Împreună cu societățile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
interni și cei externi, este posibil să se găsească soluția cea mai potrivită, atât sub aspectul economic, cât și sub cel social. În acest context, globalizarea economică presupune 256 Bari I., Globalizarea economiei, Ed. Economică, București, 2004, p. 14 425 liberalizarea schimburilor internaționale, eliminarea barierelor legislative și economice naționale și se manifestă ca proces la scara Întregii economii mondiale și la nivelul tuturor formelor de manifestare și componentelor activității economice 257, având o multitudine de implicații cu conotații pozitive, dar și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În acest sens, că rolul său de regulator s-a transformat mai degrabă Într-unul manipulator, dat fiind faptul că multe din aspectele ce intrau sub autoritatea statului au devenit preocupări internaționale. Astfel, dreptul de copyright, sistemul evitării dublei impuneri, liberalizarea fluxurilor comerciale și financiare sunt În mare parte reglementate la nivel 428 internațional, statului revenindu-i sarcina de a implementa reglementările internaționale și de a manipula În așa fel Încât transpunerea În plan național să ofere maximum de avantaje. Din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
să activeze În forme instituționalizate, ci a oferit o infrastructură culturală (89). Critica violentă a stalinismului În URSS Începând cu 1956, frânată Însă de la Început de reacția represivă față de efectele centrifuge ale Revoluției maghiare, a inițiat totuși un proces de liberalizare internă a sistemului socialist. Acest proces a fost mai accentuat În România pe fondul afirmării politice de detașare de Uniunea Sovietică. Încă de la Începutul anilor ’60 În România a Început un proces de deschidere politică și ideologică. Sociologia era Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sociologie. H.H. Stahl a fost chemat pentru a avea un rol crucial În reconstruirea Învățământului sociologic al Universității București. Dincolo de rațiunile politico-ideologice, În reabilitarea sociologiei s-au pus speranțele tuturor segmentelor social-politice pentru modernizarea/reforma societății românești. În contextul liberalizării, sociologii, nou-acceptați și chiar susținuți politic și administrativ, au Încercat să contribuie la reforma și modernizarea societății românești, locale și sectoriale. Sociologia a primit de la Început un suport pozitiv deosebit și din partea colectivității, În așteptarea ei de a contribui la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anual În medie 70,2 lucrări, marea majoritate cu profil sociologic, față de 23,6 În perioada anterioară. Crucială pentru relansarea sociologiei a fost reluarea cercetărilor sociologice empirice. Încă În perioada grea a anilor ’50, devenind foarte activi În perioada de liberalizare a anilor ’60-’70, supraviețuitorii Școlii sociologice de la București au lansat ambițioase programe de cercetare. Aceste echipe au constituit adevărate școli pentru tinerii sociologi. Un merit special al vechii generații a fost de a promova legitimitatea sociologiei ca știință, a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bruscă a conducerii de partid. În acest an Ceaușescu lansează ceea ce s-a numit „revoluția culturală”. Dincolo de formulările șocante, În substanța sa, revoluția culturală era inevitabilă. În forme mai lipsite de stridențe, ea s-a petrecut În toate țările comuniste. Liberalizarea lansată inițial se Înscrisese, inevitabil, pe drumul unei reforme profunde a sistemului - eventual, al schimbării sale. „Comunismul cu față umană” din Cehoslovacia a fost vârful procesului de reformă, fiind Înăbușit cu tancurile de către forțele conservatoare. Procesul de reformă din România
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opteze pentru o teorie sau alta. O asemenea poziție am formulat-o În 1968 Într-un articol care pare să fi avut o mare influență În acea perioadă: „Marxismul și sociologia”. O asemenea poziție era, probabil, un vârf, ultimul, al liberalizării. Desigur, un asemenea punct de vedere a fost de natură a irita ideologic regimul, dar, cu siguranță, ar fi putut, probabil, contribui la eliberarea ideologică a sociologiei, care, oricum, era În proces de marginalizare. Dificultatea de a Încadra sociologia În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exterioară ideologiei, tolerată Într-o oarecare măsură. Al doilea argument: strategia „valorificării sociologiei occidentale” Ipoteza 4: Strategia „valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al constituirii paradigmei sociologiei românești postbelice. În contextul liberalizării și mai ales al distanțării de Uniunea Sovietică, s-a produs o deschidere spre cultura și știința occidentale, cu efecte importante asupra sociologiei românești. S-a pornit de la opțiunea ideologică că sociologia noastră este marxistă și românească, ce, spre deosebire de sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și proiect personal de utilizare a sociologiei În lupta sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă a fost Însă rapid Înlocuită. Proiectul de angajare a sociologiei În programul dogmatic de construcție a societății comuniste a eșuat În contextul procesului de liberalizare a anilor ’60 și de orientare pragmatică a sociologiei. Acest proces de schimbare a fost inițiat În mod special de către generația antebelică, ea Însăși de orientare occidentală și urmată cu entuziasm de noua generație de sociologi. În plus, noua tematică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cele ale inclusivismului cu specific european și sunt interesați să identifice maniera în care populismul afectează calitatea democrațiilor, fie că vorbim despre cele consolidate, fie că le avem în vedere pe cele încă situate în planul tranziției ce urmeză liberalizării. În spațiul românesc, acest volum completeaz[ galeria restrânsă a preocupărilor orientate în direcția analizelor dedicate populismului, oferind o nouă perspectivă de abordare. Comunitatea de științe sociale și politice din România postcomunistă, articulată pe parcursul ultimului sfert de veac, a fost interesată
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care populismul a fost atașat din punct de vedere istoric (Dornbusch și Edwards 1991). Deoarece noi lideri cu tendințe populiste și-au făcut totuși apariția în anii 1990, savanții au dezbătut dacă și cum ar putea fi populismul reconciliat cu liberalizarea pieței (vezi Roberts 1995 și Weyland 1996 și 2001 pentru o trecere în revistă a acestor dezbateri conceptuale). Ascensiunea meteorică a lui Chávez a trecut dincolo de aceste dezbateri, demonstrând fără nicio urmă de îndoială că formele de populism mai tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu se bucura de luxul de a avea, asemenea Venezuelei, o comoară neașteptată precum veniturile din petrol, care ofereau, prin bogăția lor, libertate politică. Totuși, "virajul spre stânga" a reflectat în mod evident o uzură a consensului tehnocratic privitor la liberalizarea pieței, care a predominat în America Latină începând din anii 1980, și a pus pe agenda politică a regiunii căutarea de alternative la frontul neoliberal și la politica de centru (Lewitsky și Roberts, 2011; Weyland et al. 2010). După ascensiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care a apărut - mai precis, cel al crizei profunde a regimului democratic venezuelean, al prăbușirii unui sistem de partid care l-a susținut și al unei puternice reacții negative a populației față de o serie de încercări eșuate și zadarnice de liberalizare a unei economii bazate pe redevențele încasate de la companii petroliere controlate de stat. În vreme ce majoritatea țărilor latino-americane au experimentat tranziții spre democrație în anii 1980, regimul democratic venezuelean funcționa din 1958, și până la începutul anilor 1990 a fost considerat de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]