4,644 matches
-
împrejmuire temporară, urmând să aloce fonduri pentru construirea unui gard adecvat. În ianuarie 1850 Wilhelm Rach menționa nevoile de însămânțare de primăvară ale grădinii: 600 de trandafiri din soiul cultivat la Dulcești (ținutul Romanului), 200 de trandafiri franțuzești, 400 de lilieci, gherghine, garoafe turcești, și altele, în total 1508 exemplare. În 1851 s-a finalizat în incinta parcului o „florărie” (seră), cu scopul conservării florilor și pentru „osebite răsaduri”. Tot acum s-a construit în parc un carusel cu cai de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
plantarea de flori (o sumă importantă la acea vreme), ridicându-se în parc un "„bufet de cofetărie”" și un pavilion muzical. Grădinarul Wilhelm Rach a solicitat în plus 2.000 de butași de trandafir și 2.000 de arbuști de liliac. Totodată, aleile au fost îndreptate "„după un plan mai nou”", întemeindu-se și bulevardul sau "„gradina de copaci pe podișul Copoului”". De asemenea, "„drumul tuturor trăsurilor boierești ce se duc la vii vara”" a fost îndreptat, căci "„mai înainte împănau
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
(n. septembrie 1930 - d. august 1999) a fost un important dramaturg român contemporan. Opera dramatică Piesele sunt menționate în ordinea cronologică a premierelor absolute, ineditele, indiferent de data scrierii, fiind lăsate la urmă. UNEORI LILIACUL ÎNFLOREȘTE SPRE TOAMNĂ, Octombrie 3, 1976, Teatrul dramatic, Baia Mare "Gazetar, romancier, scenarist, a debutat în dramaturgie cu această piesă. În răstimpul scurs de la premieră, o altă piesă, al cărei coautor este, s-a reprezentat la Brașov: Nuntă cu dar, o
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
și Halévy. Nimeni nu se mai interesa acum de muzica lui, Parisul tocmai îl descoperea pe Bizet, publicul de operetă îl aclama la Viena pe Johann Strauß (fiul). Acesta din urmă devenise de curând cunoscut și la Paris iar opereta "Liliacul" a cucerit publicul la "Théâtre de la Renaissance", sub numele de "La Tzigane". La data de 21 aprilie 1876 Offenbach s-a îmbarcat la bordul vaporului "Canada", pentru a întreprinde conform contractului cu Lino Bacquero un turneu în America. În portul
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
denumită general ca și cuarț. Următorul pe listă e siliciul -prezent în 27.7% din scoarța planetei. Sursa principală de fosfor, folosit în îngrășăminte, este apatitul care se găsește în unele roci sedimentare și în acumulările de guano - fecale de lilieci și păsări. Scara Mohs a durității a fost gândită și inventată de mineralogul german Friedrich Mohs, care voia să aranjeze mineralele astfel încât acestea pot fi identificate mai ușor. Duritatea unui mineral este măsura rezistenței sale la zgâriere. Se stabilește zgâriind
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
limba română, limba engleză etc.) nu reprezintă doar niște conglomerate de expresii diferite ce ar reprezenta sisteme organizate pentru conținuturi universale. Prin conceptul de formă externă a limbii, Humboldt teoretizează diversitatea limbilor pornind de la planul expresiei. Ex.: germ. Fledermaus, rom. liliac, fr. chauve-souris (expresii diferite în limbi diferite) Humboldt afirmă că există în conținuturile fiecărei limbi o dimensiune particulară, istoric-specifică fiecărei limbi în parte (forma internă a limbii). Prin această afirmație, Humboldt se opune ideii că conținuturile cuvintelor ar fi aceleși
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
în special cea chinezească, dragonul reprezintă și norocul. Joseph Campbell, în "Puterea mitului", vedea în dragon un simbol al divinității și al transcedentalului, pentru că reprezenta unitatea dintre Cer și Pământ combinând șarpele (terestru) cu aripile unei păsări sau a unui liliac (celest).
Dragon () [Corola-website/Science/303891_a_305220]
-
câteva cuvinte din română ("bešika" „beșica, vezica”, "guša" „gușa” etc.). Influență limbii turce a început în secolul al XIV-lea, odată cu cucerirea otomană. Din această au rămas multe cuvinte, ca "baš" „chiar”, "sokak" „alee”, "ćorsokak" „fundătura”, "badava" „pe gratis”, "jorgovan" „liliac” (plantă), "kajsija" „caisa”, si de asemenea sufixe lexicale: "-luk" ("komšiluk" „vecinătate”), "-džija" ("kamiondžija" „șofer de camion”), "-ana" ("elektrana" „centrală electrică’). Alte limbi sursă relativ vechi sunt germană (cuvinte precum "kuhinja" „bucătărie”, "škoda" „pagubă”, "šnicla" „snițel”) și maghiară (de exemplu cuvântul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală (școala de învățători) din Bacău a debutat cu versuri în revista "Liliacul", editată împreună cu patru colegi. a urmat cursurile Școlii Normale din Bacău după care, în perioada 1941 - 1945, a studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași. A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa
Ernest Maftei () [Corola-website/Science/304280_a_305609]
-
pe 3 nivele. Intrarea principala este orientată spre N-NV, este lata de 9,5 m și înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuza până la circa 70m. Pe această porțiune pereții sunt înverziți de alge. În "Sală Liliecilor" săpata în brecie tectonica (foarte puține cazuri în peșterile din țară) se găsește o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior și cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament și cunoștințe de
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuza până la circa 70m. Pe această porțiune pereții sunt înverziți de alge. În "Sală Liliecilor" săpata în brecie tectonica (foarte puține cazuri în peșterile din țară) se găsește o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior și cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament și cunoștințe de TSA. Sălile principale s-au format la intersecția mai multor fălii. Primele cercetări cu caracter speologic au fost
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
anului și fusul orar. În sens strict astronomic, noaptea este timpul întunecimii complete, așadar scurgându-se între sfârșitul crepusculului astronomic (aproape 1⅛ h după apus) și începutul aurorei. Majoritatea animalelor dorm noaptea. Totuși, există specii de animale nocturne, precum bufnițe, lilieci sau molii, acestea nefiind active pe timpul zilei. Majoritatea statelor lumii au legi care controlează nivelul de zgomot și activitățile care pot fi făcute noaptea, așa-numită „liniște de noapte”.
Noapte () [Corola-website/Science/312618_a_313947]
-
Printre titlurile abordate frecvent se numără Giuseppe Verdi - Un ballo in maschera (Bal Mascat), Gaetano Donizetti - Lucia di Lamermoor, Georges Bizet - Carmen, Pietro Mascagni - Cavalleria Rusticana, Wolfgang Mozart - Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) și Johann Strauss - Die Fledermaus (Liliacul).
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
gigantea și Pachycereus pringlei. Toate sunt plante angiosperme care înseamnă că produc flori, majoritatea foarte frumoase și la fel ca spinii și ramurile, apar din "areole". Multe specii au florescența noaptea și sunt polenizate de animale nocturne ca fluturi și lilieci. ul, numit și fântâna deșertului, este unul dintre cele mai bune exemple de adaptare a viețuitoarelor la condițiile aspre ale mediului. Este planta specifică deșerturilor din Mexic și sudul S.U.A. La adăpostul învelișului cerat, presărat cu spini, cactusul depozitează în
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
factor important al echilibrului biologic, a fost stârpit. Una din cauzele principale a acestei degradări a constituit-o pășunatul. Vedeți, Agave, Creosote bush, Lechuguilla, Mesquite, Prickly pear, Sotol, Yucca, Grasses Printre speciile care inca sunt parte a ecosistemului se numără "liliacul fără coadă" (big free-tailed bat), "coiotul" (coyote), "vipera cu spate de diamant" (diamondback rattlesnake}, "șobolanul-cangur" (kangaroo rât), roadrunner, "liliacul vampir" (vampire bat), etc.
Deșertul Chihuahua () [Corola-website/Science/311846_a_313175]
-
Vedeți, Agave, Creosote bush, Lechuguilla, Mesquite, Prickly pear, Sotol, Yucca, Grasses Printre speciile care inca sunt parte a ecosistemului se numără "liliacul fără coadă" (big free-tailed bat), "coiotul" (coyote), "vipera cu spate de diamant" (diamondback rattlesnake}, "șobolanul-cangur" (kangaroo rât), roadrunner, "liliacul vampir" (vampire bat), etc.
Deșertul Chihuahua () [Corola-website/Science/311846_a_313175]
-
vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), căprioară ("Capreolud capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), șoarecele săritor de pădure ("Sicista betulina"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), cârtiță ("Talpa europaea"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"). În arealul parcului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), șoarecele săritor de pădure ("Sicista betulina"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), cârtiță ("Talpa europaea"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"). În arealul parcului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: acvila de stâncă
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
decât dacă este invitat de proprietar, desi după invitație poate intra și ieși de câte ori dorește. Deși vampirii din folclor au fost considerați mai activi noaptea, aceștia sunt foarte vulnerabili la lumina soarelui. Iar vorba cum că ei se transformă în lilieci este improbabilă după spusele mai multor persoane. Sursele de informare despre acest subiect s-au multiplicat în ultimii 5 ani din cauza curiozității multor persoane. Scriitorii au profitat de faptul că, în prezent, , în ultimii ani apărând pe piată destul de multe
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
Seria Nemuritor de O.G. Arion etc. În mod normal vampirii se pot transforma în animale de pradă precum lupi, lei, gheparzi etc sau chiar într-o formă mai bizară de vârcolac. Unii vampiri mai puternici se pot transforma în lilieci giganți, ceața verde, dragoni sau chiar grifoni. Majoritatea vor vâna sub formă de demoni cu aripi uriașe, coarne și trupuri zvelte, uneori roșii sau negre.
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
muzeul Antipa din București. Dintre speciile înrudite rinocerilor, este de reținut imensul Baluchiterium, considerat cu cei 5 m lungime și 4 înălțime, cel mai mare mamifer terestru ce a existat vreodată. Tabloul faunei Neozoice se completază cu rozătoare, specii de lilieci etc. și cu primatele (maimuțele) ce ne interesează în mod deosebit, căci din ele va lua naștere omul. Ele au apărut încă de la începutul Paleogenului cu forme primitive (lemuroide), dar la sfârșitul perioadei sunt deja prezente antropoidele, dintre care forma
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot mai rar se vede vidra. Din fauna mărunta amintim: ariciul, „sobolul” (cârtița), liliacul, șoarecele de câmp, „cloțanul”(șobolanul) și „cățălu pământului”(hârciogul). Păsări: Amfibii, reptile, pești și insecte:
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare. În 1905 a fost deschisă pentru vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
înalt punct său Puncak Jaya, care ajunge la o altitudine de 4884 m (16023 ft). Cu toate acestea, cele două teritorii prezintă o faună similară, cu marsupiale, inclusiv wallabies, possums, monotreme care depun oua, anteater cu spini sau echidna . În afara liliecilor și a două duzini de tipuri indigene de rozătoare, [9] nu exista soiuri indigene de mamifere placentare. Porci împreună cu mai multe specii de șobolani și strămoșul câinelui cântăreț de Noua Guinee au fost introduse de coloniști. Prezența omului pe insulă
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]