14,092 matches
-
ordinul telegrafic 108332/945, am onoare a raporta: nu a sosit nici un delegat al domnului general Mihăescu; au fost recunoscute a fi ocupate (subl.ns.): Cazarma Regimentului 12 Dorobanți; Cazarma Regimentului 2 Roșiori; Cazarma Regimentului 30 Artilerie; Cazarma Spitalului Militar; localul Liceului de Fete (subl.ns.) și Localul Chrissoveloni din com. Ghidigeni”. Informarea colonelului nu putea fi completă și fără alte detalii: „Toate aceste localuri se repară și se amenajează. S’au dat pentru repararea cazărmilor lei 15 milioane, avans din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
raporta: nu a sosit nici un delegat al domnului general Mihăescu; au fost recunoscute a fi ocupate (subl.ns.): Cazarma Regimentului 12 Dorobanți; Cazarma Regimentului 2 Roșiori; Cazarma Regimentului 30 Artilerie; Cazarma Spitalului Militar; localul Liceului de Fete (subl.ns.) și Localul Chrissoveloni din com. Ghidigeni”. Informarea colonelului nu putea fi completă și fără alte detalii: „Toate aceste localuri se repară și se amenajează. S’au dat pentru repararea cazărmilor lei 15 milioane, avans din 120 de milioane cât este devizul (subl
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ns.): Cazarma Regimentului 12 Dorobanți; Cazarma Regimentului 2 Roșiori; Cazarma Regimentului 30 Artilerie; Cazarma Spitalului Militar; localul Liceului de Fete (subl.ns.) și Localul Chrissoveloni din com. Ghidigeni”. Informarea colonelului nu putea fi completă și fără alte detalii: „Toate aceste localuri se repară și se amenajează. S’au dat pentru repararea cazărmilor lei 15 milioane, avans din 120 de milioane cât este devizul (subl.ns.)”. Până la acea oră, Nicolaescu raporta sosirea a „numai” 200 de soldați ruși de pe frontul de vest
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de către unitățile militare sovietice și cu restituirea ulterioară a lor (subl.ns.)”. Dacă vor fi înțeles ceva băutorii de alcool metilic din armata sovietică, am aflat citind mii de file din dosarele de arhivă: niet!! o. „Am dat dispoziție (...) ca localurile școlilor să nu fie ocupate” Cine a stat să asculte ordinul acesta trimis de către generalul maior de gardă Ivan Vasilievici Vasiliev, șeful statului major al C.Al.C. de la București, tuturor ofițerilor din subordine de pe la județe sau provincii?! La Vaslui, fusese
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să nu fie ocupate” Cine a stat să asculte ordinul acesta trimis de către generalul maior de gardă Ivan Vasilievici Vasiliev, șeful statului major al C.Al.C. de la București, tuturor ofițerilor din subordine de pe la județe sau provincii?! La Vaslui, fusese ocupat localul Liceului ortodox de fete iar la Bârlad cel al Liceului de fete „Iorgu Radu”. Dar, iată ce conținut (parțial) avea această hârțoagă bună de dat soldățoilor ruși să se șteargă la nas cu ea: „Am dat instrucțiuni concrete împuterniciților noștri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
iar la Bârlad cel al Liceului de fete „Iorgu Radu”. Dar, iată ce conținut (parțial) avea această hârțoagă bună de dat soldățoilor ruși să se șteargă la nas cu ea: „Am dat instrucțiuni concrete împuterniciților noștri din județe ca toate localurile indispensabile pentru unitățile noastre militare (subl.ns.) să fie date de către autoritățile române și cu știrea împuterniciților noștri”. Vasiliev nu știa, sau se prefăcea că nu știe, că TOATE autoritățile române din teritoriu, atât militare cât și civile, erau la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cele mai multe ori cu grade militare mult mai mici decât ale ofițerilor noștri, dar încinși pe cap cu cârpa roșie de așa-ziși eliberatori. În continuare, iată ce fleacuri mai scrisese generalul: „Prin aceeași dispoziție se atrage atenția împuterniciților noștri că localurile aparatului Dvs. de Stat, acelea ale instituțiilor sociale și în special clădirile de școală, nu urmează să fie ocupate (subl.ns.)”. Pentru acest document fără nicio valoare practică își storsese creierii tov. general la data de 19 ianuarie 1945. O
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
hoțiilor rusești, Rodion Malinovski, cel care dispusese jefuirea depozitului Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad aflat în refugiu într-o comună din fostul județ Râmnicu Sărat, iar al doilea tot în calitatea cu care semnase și gluma de mai sus cu localurile de școală intangibile. Documentul fusese trimis de aceștia șefului CRPAA la data de 21 ianuarie 1945 și pentru a-i da un caracter de mare conspirativitate, i-au trântit în derâdere și apostila „secret”. Iată ce mistere conținea peticul de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mistere conținea peticul de hârtie tradus din rusă în română: „În executarea art.10 și 18 din Convenția de Armistițiu, veți asigura la sediul lor, împuterniciților C.Al.C. pentru provincii și județe: 1) Se vor pune la dispoziția lor localuri pentru serviciu și pentru locuință (deci, două locații diferite!, n.n.); li se va sigura întreținerea ce ține de Serviciul comunal (luminatul, încălzitul și întreținerea curățeniei în localuri), li se va asigura în mod continuu legătura telefonică precum și mijloace de transport
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Al.C. pentru provincii și județe: 1) Se vor pune la dispoziția lor localuri pentru serviciu și pentru locuință (deci, două locații diferite!, n.n.); li se va sigura întreținerea ce ține de Serviciul comunal (luminatul, încălzitul și întreținerea curățeniei în localuri), li se va asigura în mod continuu legătura telefonică precum și mijloace de transport”. Punctul al doilea fusese și mai și: „Cu începere de la data de 1 februarie 1945, împuterniciților, ajutoarelor acestora, interpreților și restului personalului, li se vor da în schimbul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a unui balcanic Chimiță, Pena poate fi un nume derivat de la cel al zeiței romane a săracilor și cerșetorilor Penia, Pomponel poate fi o replică decăzută în viciile perversiunii a celebrei dansatoare Rose Pompon din perioada de glorie a vestitului local parizian Bal-Mabille, Papura Jilava ascunde într-o nominalizare aproape denigratoare antipatia lui Mateiu față de Fanny Szeculics, aflată în grațiile curții regale și care a semnat cu pseudonimul Bucura Dumbravă romanele Haiducul și Pandurul. Prenumele plebeian Gore (Gorică) pare a viza
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sarcastic, mistificator" așa cum îl percepe exegeza călinesciană. În legătură cu altă categorie de personaje, Șt. Cazimir descoperă o relație de simbioză pe care o dezvăluie fără ezitare: "Caragiale poartă miticismul în sine și îl exorcizează prin personaje"; consumul cu amicii la un local ("Nu-i mult! Mezeluri și măsline, 3,15; băuturi -17,05; total 20,20") îl practică atît Nenea Iancu cît și Mitică, așa cum presupunea în Scriitori români și străini și criticul de la Viața românească: "Așa cum îl simțim din opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
of Chinese Affairs" (iulie 1989), p. 35. 9 Vezi studiile lui Mary Rankin, Elite Activism and Political Transformation in China, Stanford, 1986; Mark Elvin și G.W. Skinner (ed.), The Chinese Society Between Two Worlds, Stanford, 1974; și Susan Mann, Local Merchants and the Chinese Bureaucracy, 1750-1950, Stanford, 1987. 10 Wang Shaoguang, Some Reflections on Civil Society, Ershiyi Shiji, Hong-Kong, nr. 8 (dec. 1991), pp. 102-114. 11 Vezi diferitele analize ale lui X.L. Ding, Institutional Amphibiousness and the Transition from
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a III-a Republici și de practicile sale politice de zi cu zi. Nu se poate să nu ținem seama de rolul său deosebit în simbolistica liturgică a bisericii saintsimoniene: chiar înainte de inaugurarea "Templului" saintsimonian al lui Ménilmontant, în primul local din strada Monsigny, masa luată în comun era considerată, de discipolii părintelui Bazard și ai părintelui Enfantin, drept expresia semnificativă a solidarității lor mistice. De asemenea, în organizarea falansterului fourierist, număra} mare de festinuri trebuia să ilustreze și, în același
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
au dispărut aproape în totalitate sursele de gene autohtone, obligând amelioratorii de plante, să investigheze în alte zone ale lumii îndeosebi în țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia, America Centrală și de Sud, inclusiv și din România, material genetic local rezistent la condițiile vitrege de mediu. 2. Practicarea și extinderea turismului. În ultima vreme se constată o extindere fără precedent a turismului, ceea ce trebuie apreciat dar, în condițiile unei bune organizări, pentru a nu genera pagube în alte domenii ale
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de la această problem cu cele de mai sus. 4.9. Caracteristicile relațiilor sociale dintre olteni 4.9.1. Cum i-ați descrie pe olteni pornind de la felul în care se comportă unii cu alții la nivel social, pe stradă, în localuri publice etc.? Obiective: • Se caută formularea unor teorii ori concepții despre relațiile sociale în regiunea Oltenia, în Craiova, în special. • Care este atitudinea pe care oamenii o au față de ceilalți pe stradă, în instituții publice, în trafic? 4.9.2
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de calitatea cum s-ar fi întâmplat, și după ce mâncau pastramă, apoi, înaintea unui pahar de vin, stăteau toată noaptea, dacă crâșmarul le da voie. Când crâșmarul voia să închidă, ei plecau în altă parte a orașului, unde știau că localul stă deschis până la ziuă, și vorbeau, vorbeau, vorbeau, dar și beau. Ce vorbeau între ei? Nu știu; Eminescu și Creangă rar primeau câte un al treilea în intimitatea lor (...); îi uneau aceleași aspirații (...): Apoi amândoi plecau ca oamenii cei mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
solidaritate și interes În rezolvarea de probleme care afectează comunități locale și comunități mari. Aceasta implică o reflectare critică și creativă, o participare constructivă la viața comunității și la activități În comun, precum și luare de decizii la toate nivelurile, de la local, la nivel național și european, În special prin vot. Respectul total pentru drepturile omului, incluzând egalitatea drept bază pentru democrație, apreciere și Înțelegere a diferențelor dintre sisteme de valori ale diferitelor religii și grupări etnice, pune bazele unei atitudini pozitive
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
informatorul, exploratorul unui loc; c) scene-tip ca: sosirea mai devreme la o întîlnire, surpriza unui secret, vizita unui apartament, pătrunderea într-un loc necunoscut, plimbarea, pauza, momentul de destindere, privitul de la fereastră, urcatul pe un loc înalt, amenajarea unui local sau a unui decor etc.; d) motivații psihologice ca: distracția, pedanteria, curiozitatea, interesul, plăcerea estetică, volubilitatea, lipsa de ocupație, privirea mașinală, fascinația etc. Toate aceste teme reprezintă deci doar semne demarcative, mărci introductive ale descrierilor și constituie o tematică vidă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
4. Perspective ale politicilor privind parteneriatul școală-familie-comunitate / 141 3.4.1. Implicarea parentală / 142 3.4.2. Parteneriatul comunitar pentru educație / 148 3.4.3. Beneficii și obstacole ale parteneriatului școală-familie-comunitate / 153 Concluzii / 156 Capitolul 4. Școala, spațiul confruntării între local și global / 159 4.1. Calitatea educației pentru viitor / 159 4.1.1. Multiplicarea perspectivelor în educație / 160 4.1.2. Rolul școlii în viitor / 164 4.2. Considerații finale / 169 Anexe / 173 Bibliografie generală / 177 Abstract / 187 Résumé / 195
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ideea că noțiunea de identitate culturală nu se poate baza pe o concepție statică, încremenită într-o formulă de-a gata, ci este reflexul unui neîncetat proces dialectic între tradiție și noutate, între continuitate și ruptură, între mișcarea centripetă spre local/național și centrifugă spre universal. Calvin O. Schrag (The Self after Postmodernity,1997 apud. M. Malița, 1999 33) elaborează un model potrivit căruia subiectul este implicat în trei experiențe autoformative expunerea (discursul), acțiunea și comunitatea. Expunerea, primul laborator al construirii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
580), cum este cazul Irlandei sau al Greciei, și țări care manifestă o tendință de descentralizare sub forma deconcentrării (Franța, Portugalia). Un alt model este cel al descentralizării regionale, regiunea desemnând aici orice entitate intermediară între nivelul național și cel local (care are drept bază municipalitatea). În aceste țări, administrația regională a educației deține un rol important obligator, unic și exclusiv, ca în cazul Germaniei, sau o responsabilitate împărțită cu autoritatea centrală, cazul Spaniei. Cel de-al treilea model este cel
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
un sprijin în plus și când este cazul, pentru luarea unor decizii importante care afectează viața elevului și a familiei lui. Acest aspect este încă insuficient integrat în studiile, politicile și practicile de implicare. CAPITOLUL 4 Școala, spațiul confruntării între local și global Analizele întreprinse până în acest punct al lucrării ne relevă faptul că localizarea educației atât din punct de vedere referențial cât și decizional reprezintă în același timp o consecință a globalizării și o cerință pentru "umanizarea" acesteia. Drumul către
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
MEN, MEDIASOFT, 1999, Reforma învățământului și piața muncii Seminar, Sinaia 9-10 iulie 1999 2. *** Comisia Europeană, 1999, Agenda 2000. Puncte de vedere ale Comisiei Europene în legătură cu solicitarea României de aderare la Uniunea Europeană (draft) 3. *** Community Education. Practical guidelines for meeting local challenges, A center for the community, Charles Stewart Mott Foundation, Flint.Michigan 4. *** Declarația Universală a Drepturilor Omului, România, DPI/15, 1991 5. *** Defining Parent Involvement, 2001, http//www.nwrel.org/comm/ programs. html 6. *** European Commission, 1996, White Paper
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
framework. Addressing community capacity, National Network for Collaboration, http://www.cyfernet.mes.umn.edu 51. Arendt, H., 1994, Originile totalitarismului, Ed. Humanitas, București 52. Arnove, R.F., Torres, C.A., (Ed.), 2007, Comparative Education. The Dialectic of the Global and the Local, Rowman &Littlefield Publishers, Inc. 53. Astiz, F.M, Wiseman, A. W., Baker, D.P., 2002, Slouching towards Decentralization: Consequences of Globalization for Curricular Control in National Education Systems, Comparative Education Review, 46 (1), p.66-86 54. Attali, J., 2008, 300 decision
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]