4,285 matches
-
Munților Macin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta proterozoica. În nord-estul Munților Macin se află Depresiunea Tăiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței. În cuprinsul depresiunii Tăiței superioare apar întinse glacisuri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi și pășuni. În general, Munții Măcinului se prezintă
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuată și îndelungată, a scos la suprafață granițele din corpurile locolitice de adâncime. În timpul transgresiunii triasice ei formau o insulă. Liniile structurale generale, în special sistemul de fălii inverse cu direcții NV-SE ale Munților Macin se relflectă în relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci și prin orientarea culmilor munots-deluroase, ci și prin direcția văilor principale, cum sunt Luncavița, Taița, Lozova etc. Acești munți, cu înălțime redusă și aspect de dealuri (așa cum arată
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
nord sau Dobrogea hercinico-chimerică este situată între cele două mari dislocații transversale Galați-Tulcea și Peceneaga-Camena, care reprezintă latura nordică a horstului dobrogean. În cuprinsul Dobrogei de nord, se disting din punct de vedere geologic trei zone:zona hercinica a Munții Macin, zona triasica a Tulcei și zona Bazinului Babadag. Sub raport geomorfologic, au fost separate aceleași unități, cu deosebirea că în zona triasica au fost distinse două regiuni:Dealurile Niculițeluiui și Dealurile Tulcei. Podișul Dobrogei de nord se află în partea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
altidinale deți de amplitudine relativ redusă, au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se reflectă pregnant în stuructura covorului vegetal. Zona de stepa se desfășoară pe un areal întins în dealurile Tulcei și mai restrâns la poalele Munților Macin și în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Berna. Aceste comunități și specii nu se găsesc în cadrul altor parcuri sau arii protejate din Europa sau împrejurimi. Fără acest parc, protejarea biodiversității internaționale ar fi incompletă. Valoarea internațională a biodiversității ecosistemelor din Munții Măcinului este incontestabila. Lista faunei Munților Macin include în jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximativ 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate în anul 2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile (incluzând specii rare, incluse în anexele Directivei Habitate
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
apivorus, Neophron percnopterus, etc), și 40 de specii de mamifere( incluzând specii adaptate la stepa că Spermophilus citellus - inclusă în Anexa ÎI a Directivei Habitate și Convenția de la Berna, Vormela peregusna, Caniș aureus etc). Pentru păsările răpitoare din România Munții Macin reprezintă cea mai importantă zona de cuibărit, fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare. O parte din insectele găsite în Munții Macin sunt noi pentru știința, iar speciile Calimorpha quadripunctaria și Morimus funereus sunt incluse în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Convenția de la Berna, Vormela peregusna, Caniș aureus etc). Pentru păsările răpitoare din România Munții Macin reprezintă cea mai importantă zona de cuibărit, fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare. O parte din insectele găsite în Munții Macin sunt noi pentru știința, iar speciile Calimorpha quadripunctaria și Morimus funereus sunt incluse în Anexa a II-a Directivei Habitate și în Convenția de la Berna. Principalele tipuri de habitate prezente în Munții Măcinului sunt: pajiștile pietroase, calcaroase sau bazofile cu
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ortodoxă din oraș, Mănăstirea Cocos, înființată în 1833 prima biserică ortodoxă ridicată în Dobrogea și recunoscută de statul Otoman în 1841 și Mănăstirea Celic-Dere, întemeiata în 1841 de călugării români și ruși. Un alt oraș dobrogean cu istorie îndelungată este Macin. Descoperirile arheologice aduc dovezi din sec. IV-III î.e.n., iar numele anticului Arrubium este legat de trecerea pe aici a celților. Pentru turiști, un interes aparte îl reprezintă ruinele cetății, hanul vechi construit la sfarsitul sec.XVI, geamia din sec.XVIII
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de Nord cu Bucureștiul, în primul caz cu bacul spre Brăila, în al doilea pe podul Vadu Oii-Giurgeni; șoseauaTulcea-Babadag-Constanța, aeroportul Tulcea (Cataloi), gară fluviala și feroviară prin Tulcea, prin care turiștii tranzitează spre Delta, hotelurile din Tulcea (3), Babadag (1), Macin (1), hoteluri plutitoare de lux și bacuri plutitoare; cabane turistice și campingurile de la Babadag și Murighiol; podgoriile Sarica-Niculițel, Tulcea-Somova, Babadag cu peisajul caracteristic. La începutul anului 2000 din cele circa 200 locuri de cazare existente în Podișul Dobrogei de Nord
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ce domină lacul Razim și adăpostește o vegetație specifică stepei păstrată pe masivele calcaroase N- Dobrogene. Această vegetație e derivată din unități de tipul Stipo (ucrainiacae) și Festucetum (valesiacae), Stipetum capillate și din unități ale aiaantei Pimpinello-Thymion. Aria protejată Munții Macin este situată într-una dintre cele mai remarcabile regiuni naturale ale Europei, si poate fi considerată ca fiind o componentă cheie a moștenirii naturale a României și a întregii lumi. Bogăția biodiversității sale, mărimea să și amplasarea, dau acesteia posibilitatea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
posibilitatea de a deveni una dintre cele mai importante arii protejate din regiune. În orice caz, planurile pentru statutul ariei protejate trebuie să fie în concordanță cu necesitățile și așteptările comunității locale care nu poate fi separată de natură Munților Macin. Prezenta acestora, interesul și activitățile lor au o legătură importantă și un potențial impact asupra succesului și susținerii oricărei arii protejate sau admnistrate, din regiune. România are una dintre pădurile temperate cele mai importante din punct de vedere biologic din
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
interesul și activitățile lor au o legătură importantă și un potențial impact asupra succesului și susținerii oricărei arii protejate sau admnistrate, din regiune. România are una dintre pădurile temperate cele mai importante din punct de vedere biologic din lume. Munții Macin sunt unii dintre cei mai vechi munți din România. Unicitatea lor este rezultatul combinației dintre caracterul geologic intrinsec și specificitatea și locația lor biogeografica. Acești munți prezintă ecosisteme caracteristice pentru stepa ponto-balcanică, păduri sub-mediteraneene și balcanice, împreună cu un număr mare
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
precum și a valorii internaționale conferite în special prin prezența numeroaselor specii amenințate cu dispariția, s-a materializat prin constituirea Parcului Național Munții Măcinului, în suprafață totală de 11.321 ha, incluzând două lanțuri muntoase principale: Pricopan-Megina ( în capătul nord-vestic) și Macin ( în partea centrală și sud-estică) separate prin depresiunea Greci. Tipurile de roci dominante sunt granițele, porfirele, argilă cu caolin, cuarțul și recent depozitatele straturi de loess. Din suprafața totală a parcului, 11.291 ha aparțin Administrației Naționale a Pădurilor, din
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ha aparțin Administrației Naționale a Pădurilor, din care 10.160 ha sunt păduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stâncoase și 61 ha sunt alocate administrației, restul de 30 ha fiind pășune comunala ce aparține Consiliului Local Macin. Masivul muntos al Măcinului, având înălțimi maxime cu puțin peste 450 m, afișează o siluetă impozanta, iar piscurile se ridică brusc în apropierea Dunării, situate la aproximativ 20 m altitudine. De reținut că diferența de nivel dintre Lunca Dunării și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
reținut că diferența de nivel dintre Lunca Dunării și lanțul principal este de 450 m, deci destul de mare iar creasta stâncoasa a Culmii Pricopanului reproduce la o scară mai mică, semeția caracteristică a crestelor Carpaților meridionali (munții Făgăraș). Între orașul Macin și localitatea Greci , pe un fost braț al Dunării, există două lacuri mici și sărate - Lacul Sărat și Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,lângă care funcționează popasul turistic Culmea Pricopanului. seele marcate sau de pe drumuri, sunt formate din
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ale naturii), precum și de elemente ale potențialului turistic antropic (monumente istorice și de arhitectură,obiective culturale și de artă populară). Potențialul turistic natural este reprezentată prin următoarele obiective: Dotările turistice lipsesc pe munte, iar cele existente, sunt localizate în orașul Macin sau pe șoseaua națională de la poalele munților. În orașul Macin există un hotel modern, iar pe șoseaua națională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
istorice și de arhitectură,obiective culturale și de artă populară). Potențialul turistic natural este reprezentată prin următoarele obiective: Dotările turistice lipsesc pe munte, iar cele existente, sunt localizate în orașul Macin sau pe șoseaua națională de la poalele munților. În orașul Macin există un hotel modern, iar pe șoseaua națională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
șoseaua națională de la poalele munților. În orașul Macin există un hotel modern, iar pe șoseaua națională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul Grecilor la 10 km de Macin. Pe valea Luncavița (Cetățuia) în locul numit "La Scapeți" funcționează localul turistic Valea Fagilor. În afara limitei, la 9 km de localitatea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
iar pe șoseaua națională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul Grecilor la 10 km de Macin. Pe valea Luncavița (Cetățuia) în locul numit "La Scapeți" funcționează localul turistic Valea Fagilor. În afara limitei, la 9 km de localitatea Nifon se află mănăstirea Cocos, monument de arhitectură, așezat într-un cadru
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul Grecilor la 10 km de Macin. Pe valea Luncavița (Cetățuia) în locul numit "La Scapeți" funcționează localul turistic Valea Fagilor. În afara limitei, la 9 km de localitatea Nifon se află mănăstirea Cocos, monument de arhitectură, așezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Parcul reprezintă un punct deosebit de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cafelei s-ar afla într-o regiune a Etiopiei numită Koffe și apoi introdusă în lumea arabă prin Egipt și Yemen, unde începe să se cultive în scopuri comerciale. În trecut cafeaua era considerată aliment și nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea și prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor. Începând cu anul 1000, renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafea în chip de medicament. Boabele
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
de producere al cafelei instant în anul 1938. Începând cu anii 50’ cafeaua solubilă a devenit ușor, dar sigur, un produs mult căutat de iubitorii de cafea. În procesul de obținere a cafelei solubile are loc o infuzie a cafelei măcinate cu apă fierbinte, ulterior aplicându-se un proces de extracție a apei prin uscare. Aceasta se poate face prin înghețare sau pulverizare în jet de aer fierbinte. Tehnologia prin înghețare numită și liofilizare sau sublimare (engleză: freeze drying), constă în
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
sângele; pe urmă se amestecă lichidul cu sânge, după care febra va apărea". În secolul III î.e.n., în China și India se practica o metodă de variolizare, folosindu-se un fel de liofilizat primitiv: se luau cruste de la bolnavi, se măcinau, și pulberea obținută se administra celor sănătoși prin insuflație nazală. În Tibet, variolizarea se practica prin scarificare cu un mănunchi de ace înmuiate în lichidul pustulos. Metoda s-a răspândit în Asia. În 1718, lady Mary Wortley Montague, soția ambasadorului
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
în America de Sud. Este inclusă drept componentă în prafurile comercializate pentru frăgezirea cărnii. Enzima din papaya este de asemenea comercializată sub formă de tablete ca un remediu pentru probleme digestive. Semințele negre sunt comestibile și au un gust iute. Uneori, sunt măcinate și înlocuiesc piperul negru.
Papaya () [Corola-website/Science/301480_a_302809]
-
climatul cu potențialul sau caloric deosebit de avantajos, mai putin componentă să hidrica care rămâne deficitară sub aspect natural dar nu dificil remediabila antropic. Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarică-Niculițel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul acestora se află 9 centre viticole (Macin, Niculițel, Tulcea, Valea Nucarilor, Babadag, Istria, Cernavoda, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, inca 5 centre viticole independente (Dăeni, Hârșova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni). Sub aspect social-economic, rețeaua internă de căi ferate și rutiere, conectată la cea națională, asigură circulația și consumul
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]