4,910 matches
-
unuia dintre puținele ziare pe care le citeau ei alături de Dracula și Fenomene... Întâmplarea făcea că un coleg al meu de la facultate lucrase la revista aceea și avea groaznice mustrări de conștiință, pentru că inventa tot felul de drăcii despre femei măritate cu extratereștri și exorcizări eficiente pe care oamenii le luau de bune. Și de aici încurcături în lanț. Oameni care trăiau urât, foarte urât, ăsta e cuvântul, chiar dacă îmi vine greu să spun ceva de rău despre ei, pentru că trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
persecuțiilor rasiale, sau În tovărășie discretă la comerțul de benzină cu taică-său, generalul Ion Manolescu, preșe dintele Caselor Naționale și Îndrumă torul viitoarelor generații de români prin cartea sa intitulată (țineți-vă râsul!) Omul de nădejde! Generalul Manolescu Își măritase fata frumoasă cu unul din rechinii cei mari cu nume cosmopolit, furnizor de armament străin și gazdă primitoare a nemților În vila lui măreață de la Breaza, fieful familiei Manolescu și sediul câtorva afaceri cul turale ale acesteia. Vă Închipuiți hazul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca o Înfrângere, ca cea mai mare și definitivă Înfrângere... Dar ce să mai zic de această usturătoare invectivă pe care mi-a zvârlit-o deunăzi În obraz cea mai de pe urmă eroină, supărată foc că nici nu s-a măritat cu mine și nici n-am făcut-o să moară de dragul meu: „Toată viața ta a fost o farsă, o mare farsă; afară de cartea pe care o scrii acum, care nu-i deloc o farsă.“ [...] Cât privește succesele, mult mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oțet, rețetă pe care mă mir că nu o mai repetă astăzi, după patruzeci de ani de servitute do mes tică, și, poate, mai cu succes. Iar pe femeile celelalte - care m-au iubit, sărmanele, și mi s-au sacrificat măritându-se, din disperare sau bune conve niențe sociale, cu vreun imbecil sau prost-crescut care le-a dăruit, În toate formele legale, cu boale lumești, le torturează cu gelozii retrospective și Își sug Înaintea lor la masă măselele cariate - nu le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-ar părea că vițiul, luxuria, impudicitatea le aparțin În propriu, constituțional și de când lumea, se confundă cu ființa lor până la o enormă, candidă și quasi-divină inconștiență. Asta o vedem zilnic În ușurința cu care se depravează femeile când se mărită fără pic de dragoste, intră În culcușul unui soț pe care Îl detestă de la Început, Îi suferă apropierea și cusururile nocturne, Îi Însușesc secrețiile conjugale În măruntaiele lor delicate, dar care duc totuși la tăvăleală - avantaj incomparabil pentru aranjamentele vieții
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plictiseala unei lungi practici sexuale ajunse un exercițiu obiș nuit, numai bun ca să le treacă de urât amândurora. Însă „tăti cul“ lor, când Îl găsesc, nu este nici urât, nici detestat sau socotit de prisos, niciodată. Pe fata prietenului șerban, măritată de câțiva ani și Încă foarte tânără și azi, după doi copii, am văzut-o sărutând, aproa pe amoroasă, mâinile lui taică-său, cochet și frumușel la 58 de ani ai săi, ca unui amant. Mitzura Arghezi se gângurește toată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adipoase, ca de elefant; Lina Magazia, proprietăreasă cuminte peste drum de Liceul Lazăr, colț cu strada Silfidelor (nu: Siflidelor, cum ar spune Caragiale); Mița Biciclista, fostă mai târziu nevastă a bunului meu coleg premiant de onoare la Sf. Sava, azi măritată cu un general și având 83 de ani, dar părând numai de 50 și locuind În casele ei din fața Bisericii Amzei, cadou de 120 000 de lei aur al unui adorator, iar la Înce putul Începuturilor ei fată de spălătoreasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a virilităților mele, dar cu un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și boli peste tot, infracțiuni de tot soiul, amintirea jafului sistematic la care s-au dedat trupele de ocupație și, mai ales, mulți, mulți bărbați și flăcăi morți pe front. Țara era plină de orfani, bătrâni, văduve și fete de măritat. Exista Însă pretutindeni bucuria Înfăptuirii marelui ideal național: unirea românilor Într-o singură țară, România Mare. De aici speranța și angajarea tuturor Într-o grandioasă operă de construcție și reconstrucție echivalentă unei revoluții. Constantin D. Beldie se Întoarce la rosturile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Asistența a izbucnit În hohote de râs. A doua zi știa tot orașul. Într-o zi, când l-am Întâlnit, Beldie m-a Întrebat: Cum, mă, ai spus tu asta? Da, e grozavă, de antologie! Lisette Verea nu s-a măritat cu Stroe Lupescu. A emigrat În SUA și acolo s-a măritat cu fiul lui Chesterfield, mare fabri cant de țigări și ciorapi de mătase. N-a mai avut nevoie de Stroe Lupescu!“ Ecourile unei lumi de altădată, În care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
orașul. Într-o zi, când l-am Întâlnit, Beldie m-a Întrebat: Cum, mă, ai spus tu asta? Da, e grozavă, de antologie! Lisette Verea nu s-a măritat cu Stroe Lupescu. A emigrat În SUA și acolo s-a măritat cu fiul lui Chesterfield, mare fabri cant de țigări și ciorapi de mătase. N-a mai avut nevoie de Stroe Lupescu!“ Ecourile unei lumi de altădată, În care Constantin Beldie aprecia o vorbă de duh... Leon Kalustian era În acei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajuns, a fost redactată În următorii termeni: „Dragă prietene! Cum de ai plecat și ți-ai lăsat patria singură?“ Dina, una din surorile lui Dumitru, la care acesta ținea foarte mult, a fost la fel de originală ca și frații ei. Se măritase cu Ion Trufășilă, căruia nepoții Îi ziceau „Moșicu“. La Dina trăgeau ru dele din București atunci când veneau pe la Stroești; aici poposeau Lucreția și Mircea Florian, Costică și Euge nia, Pompiliu cu soția și fata lor etc. Adina P. Georgescu, fata
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puști este Mircea, asta și fiindcă tatăl său este muncitor, la Atelierele mecanice de la CFR, să fii ceferist, ei da, asta înseamnă ceva în zilele noastre!) Mama, în schimb, este casnică. Fusese o fată foarte frumoasă, terminase liceul și o măritaseră părinții cu un tânăr profesor, cu viitorul meu tată. La început au locuit în București, apoi s-au mutat în capitala județului, pe atunci existau județe, să fie mai aproape de satul lor natal, iar de aici au ajuns în micul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fetele urâțele și le oferă o prăjitură din cavalerism. Iar unii chiar se însoară cu ele, dacă prăjitura e proaspătă. „Nu trebuie să te superi că te refuz − mi-a spus bibliotecara cu pulover verde-violaceu tricotat în casă −, dar mă mărit.“ Mai mult ușurat decât mirat, am întrebat-o cu cine. „Cum cu cine − mi-a răspuns ea mai mult mirată decât ușurată −, cu un cititor, bineînțeles. De unii mi-e milă, că-s tineri și stau toată ziua în bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu un cititor, bineînțeles. De unii mi-e milă, că-s tineri și stau toată ziua în bibliotecă, în loc să iasă cu fetele. Aici am băieți pe alese, nu ca la depozitul unde am lucrat înainte. Păcat că nu mă pot mărita decât cu unul.“ Iubirea de căței De o bună bucată de vreme, mă opresc și discut liber despre iubire cu tot felul de necunoscuți. Ei își plimbă cățeii lor, eu pe ai mei. E vorba, prin urmare, despre dragostea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu sentimente filiale. La început, fiindcă bătrânei i se spunea „mămica noastră bună“, n-am știut ce să cred: le era mamă, le era bunică? Eu fusesem învățat să separ iubirea de interes. În cartierul meu, despre femeile care se măritau din interes se vorbea cu un dispreț care suporta puține corecții în timp, indiferent cum evoluau căsniciile lor. Un gen de dispreț care la mama conținea și un discret procent de îndoială. Dacă totuși se putea și așa? Mama însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
creării Orchestrei Cinematografiei, concurs la care reușise, s-a întors din nou la București și s-a mutat într-o cameră de pe strada Spătarului, în plin centru al Bucureștilor, pe care o subînchiria doamna Popovici, născută contesă de Roma și măritată cu fostul soț al Vioricăi Dragalina - prietena Augustei (ce mică e lumea!). Sâmbătă, 29 mai 1952 Seara, precedat de Navarra și de Aranjuez, precum și de un amic - militar în termen -, Mihai își făcu intrarea la Saragossa, capitala Aragónului. și, pentru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la Brașov, deoarece acolo există magazie de bagaje. La șapte și jumătate dimineața eram de-acum la Satulung și ne-am instalat în aceeași cameră în care am stat pe vremuri, la țața Chivuța. Bătrânul a murit. Fetele s-au măritat la oraș. Așa că locuiește singură. La ora nouă eram din nou la Brașov (acum circulă și autobuzul care ne aduce până în poarta casei). La Brașov am luat micul dejun la restaurantul vegetarian. Mă simt excelent. Ziua e minunată. Astăzi ne
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
când tovarășiisăi de șah s-au prăpădit toți, rând pe rând, a început să joace duminicile cărți, ca să nu rămână fără societate. Apoi, norocul i-a surâs din nou. Ca totdeauna, o vizita o dată la câteva săptămâni pe sora lui, măritată cu un bărbat din satul învecinat. La una dintre aceste vizite a dat acolo peste unpartener de șah „serios“, cum ne-a spus el. De-atunci, în fiecare miercuri pleca cu trenul în satul vecin să joace șah. Deseori mă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
care au debutat cu o bursă de master și termină ca asistenți. Lidia, în ciuda faptului că vine dintr-o familie românească veche și foarte bogată și nu are probleme financiare, (tatăl este patronul unei mari firme de informatică) s-a măritat cu un helvet urât ca o gulie din Obor, ca ultimă soluție. Ce se întâmplă oare cu aceștia oameni? Cum de au reușit să ia decizia supremă, să spună eu de aici nu mai plec? Cât de mult îi invidiez
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
românizate au fost națio nalizate de comuniști. Mama a murit de inimă, tata nu mai dispunea de nici un fel de venit. A avut loc stabilizarea și a pierdut și bruma de bani pe care-o mai avea. Eu eram proaspăt măritată la București și lo cuiam într-un apartament la comun cu încă două familii, cu o singură baie, la care se făcea coadă dimineața, și o singură bucătărie. Foștii proprietari ai apar ta mentului, reduși acum la o singură cameră
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe care-o poreclise „Năista“, pentru că era o adeptă ferventă a lui Nae Ionescu. Am început să sufăr cumplit, sfâșietor. Până la urmă, mi-a scris, în virtutea corespondenței dintre noi, o scrisoare lungă, pe care am păstrat-o până când m am măritat. M-a asigurat că eu voi rămâne pentru totdeauna marea lui dragoste și că o să mă păstreze toată viața în suflet bla, bla, bla. Iar pe urmă venea o frază pe care n-am s o uit câte zile-oi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
venit aseară mama...»“. „A venit aseară mama/ din sătucu-i de departe/ ca să-l vadă pe feciorul/ astăzi om cu multă carte.“ Și pe urmă se animau cu „A zis mama ca mi-o da/ văleleu, văleleu/ zestre când m-oi mărita/ văleleu văleleu...“ Ce mai chițcăială! Rodicuța s-ar fi măritat și mâine, mamă-sa o bătea la cap, taică-său îi aducea toți ofițerii neînsurați din cazarmă, ca să-i prezinte. Gabriel nu era iubirea vieții sale, o lega doar fluturatul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
departe/ ca să-l vadă pe feciorul/ astăzi om cu multă carte.“ Și pe urmă se animau cu „A zis mama ca mi-o da/ văleleu, văleleu/ zestre când m-oi mărita/ văleleu văleleu...“ Ce mai chițcăială! Rodicuța s-ar fi măritat și mâine, mamă-sa o bătea la cap, taică-său îi aducea toți ofițerii neînsurați din cazarmă, ca să-i prezinte. Gabriel nu era iubirea vieții sale, o lega doar fluturatul acela al mâinii ca o zbatere de aripi și căutătura
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-ți place, că el nu e artist, ar trebui să zdrăngăne două butoaie ca să-ți fie pe plac. Băiat bun, locotenent, are viitor... Dar la cine îmi răcesc eu gura de pomană?... Fie-ta-i cu mintea pe coclauri, Mario...“ „Măritat, atâta vor de la mine... Ca să ajung ca femeile astea amărâte, să nu știu cum să alerg după mâncare pentru copii ori după un bărbat bețiv, să-l culeg de prin crâșme sau chiar mai rău...“ Brrr... gândul fugar îi înnegură mintea. Se
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]