4,186 matches
-
explozia introducerii de reguli fiscale pe soldul bugetar, cheltuieli, venituri sau pe datoria publică. Instituțional, multe țări au adoptat Legi ale Responsabilității Fiscale și au favorizat crearea de Consilii Fiscale, instituții independente care să asigure calitatea prognozelor legate de variabilele macroeconomice fiscale și bugetare, să monitorizeze execuțiile bugetare și să promoveze respectarea constrângerilor prevăzute în regulile fiscale. În acest capitol, după definirea regulilor fiscale aduc în discuție argumente pro și contra introducerii de reguli fiscale, pe baza unei analize comparative a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale în acest moment în România este potrivită, mai ales în perspectiva creșterii credibilității atingerii țintelor programului de ajustare fiscală și a reducerii datoriei publice către nivelul sustenabil. Anii 2013-2015 sunt ani dificili din punctul de vedere al asigurării stabilității macroeconomice, fiind dominați de menținerea/creșterea incertitudinii pe piețele financiare internaționale, volatilitate ridicată privind costurile de finanțare și rezolvarea trade off-ului dificil între consolidarea fiscală și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
investitorii retrăgându-și capitalurile speculative din țările emergente într-o perioadă scurtă de timp”. (Socol și Soviani, 2010) Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au condus, contrar postulatelor teoriei macroeconomice, la crearea de spațiu fiscal în perioadele de decalaj recesionist și epuizarea acestuia în perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
europene în care România operează ca semnatar al Compactului Fiscal. Criza datoriilor suverane din Zona Euro a impus modificarea procedurilor instituționale și tehnice de monitorizare, supraveghere și control în ceea ce România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare privește respectarea echilibrelor macroeconomice. România s-a raliat imediat la algoritmii propuși de Uniunea Europeană pentru reducerea impactului negativ al crizei și pentru prevenirea altor evenimente de acest tip în viitor. Astfel, în Memorandumul privind Aprobarea listei de măsuri pe care România și le va
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creșterii economice viitoare. Riscul apariției unei contabilități bugetare „creative”. Regula analizată poate încuraja inovarea unor operațiuni de tip off budget care să învingă regula, dar să conducă la creșterea nesustenabilă a datoriei publice Sursa: propuneri proprii pe baza analizei situației macroeconomice a României și pe baza informațiilor despre aplicarea regulilor fiscale în lume cuprinse în FMI (2009). Tabelul 4.4 Avantaje și dezavantaje ale regulii fiscale (maxim 40% pondere a datoriei publice în PIB) Avantaje Dezavantaje Sustenabilitate ridicată a datoriei publice
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2009) arată că Regula fiscală bazată pe țintirea soldului bugetar structural (completată cu un mecanism de corecție a deviațiilor anterioare față de ținte specifice stabilite) asigură o marjă de manevră ridicată în cazul apariției șocurilor Chiar și în condițiile unui mediu macroeconomic volatil (boom and bust) regula fiscală bazată pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a principalelor agregate macroeconomice (PIB, consum, ocupare etc.) decât regula fiscală bazată pe deficit bugetar efectiv Regula fiscală bazată pe soldul bugetar structural permite analiza
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
anterioare față de ținte specifice stabilite) asigură o marjă de manevră ridicată în cazul apariției șocurilor Chiar și în condițiile unui mediu macroeconomic volatil (boom and bust) regula fiscală bazată pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a principalelor agregate macroeconomice (PIB, consum, ocupare etc.) decât regula fiscală bazată pe deficit bugetar efectiv Regula fiscală bazată pe soldul bugetar structural permite analiza exactă a eficienței politicii fiscale ca stabilizator macroeconomic Mixul cu regulile privind cheltuielile prevăzute în Legea responsabilității fiscale este
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a principalelor agregate macroeconomice (PIB, consum, ocupare etc.) decât regula fiscală bazată pe deficit bugetar efectiv Regula fiscală bazată pe soldul bugetar structural permite analiza exactă a eficienței politicii fiscale ca stabilizator macroeconomic Mixul cu regulile privind cheltuielile prevăzute în Legea responsabilității fiscale este consistent și cu atingerea unui anumit nivel dorit al mărimii sectorului guvernamental în România Sistemul de reguli propus asigură echitatea intergenerațională Se vor reduce stimulentele privind luarea unor decizii
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Legea responsabilității fiscale este consistent și cu atingerea unui anumit nivel dorit al mărimii sectorului guvernamental în România Sistemul de reguli propus asigură echitatea intergenerațională Se vor reduce stimulentele privind luarea unor decizii discreționare de politici fiscal-bugetare Se atenuează volatilitatea macroeconomică determinată de ciclurile electorale Crește sustenabilitatea finanțelor publice, indicată relevant de evoluția soldului bugetar structural Se reduc efectele negative ale politicilor fiscale discreționare asupra îndeplinirii țintelor politicii monetare Se reduce riscul ca România să devină pasager clandestin odată cu aderarea la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care etapele de atingere a țintei finale pot fi recalibrate astfel încât să se țină cont de deviațiile din trecut față de ținta finală) - soluția permite modificarea vitezei de convergență către țintă în funcție de performanțele trecute Sursa: propuneri proprii pe baza analizei situației macroeconomice a României și pe baza informațiilor despre aplicarea regulilor fiscale în lume cuprinse în FMI (2009). Implementarea regulilor prevăzute în Compactului Fiscal în România. Avantaje, dezavantaje, riscuri În cadrul Consiliului European din 24-25 martie 2011, România a anunțat că se alătură
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să ne angajăm că vom converge către ținta de deficit structural într-un termen foarte scurt, ci numai după ce vom fi finalizat ajustarea fiscală, reformele în sănătate, situația companiilor de stat, arieratele etc. Al patrulea risc este legat de implicațiile macroeconomice ciudate ale formulării de la pct. a) din regula fiscală. În macroeconomie, riscul se numește fundamentalismul bugetelor echilibrate. Să ne gândim că datoria publică crește cu împrumuturile făcute în fiecare an pentru finanțarea deficitului. Dacă România va avea buget echilibrat în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
orientării fiscale din proiectele de planuri bugetare și, dacă este necesar, va România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare adopta un aviz privind aceste planuri. Riscul apare practic în măsura în care funcționarii Comisiei Europene vor primi niște documente și vor analiza corelațiile macroeconomice cuprinse în acestea. Ne putem confrunta cu situații de asimetrie informațională, în care să apară piedici de la investiții mai mari, ajutoare de stat mai mari, garanții mai mari etc., sau ni se pot face recomandări privind vânzarea unor companii strategice
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România, presupune o serie de precondiții. Pentru ca o regulă/un sistem de reguli fiscale să devină operațional trebuie asigurat un management adecvat al finanțelor publice, care să cuprindă: date disponibile exacte privind agregatele bugetare; capacitate rezonabilă a Direcției de Analiză Macroeconomică și Politici Financiare din Ministerul Finanțelor de a face prognoze privind agregatele macroeconomice; capacitate a Ministerului Finanțelor Publice de a produce rapoarte în timpul anului și la sfârșit de an, pentru a se putea lua în timp util măsurile corective necesare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale să devină operațional trebuie asigurat un management adecvat al finanțelor publice, care să cuprindă: date disponibile exacte privind agregatele bugetare; capacitate rezonabilă a Direcției de Analiză Macroeconomică și Politici Financiare din Ministerul Finanțelor de a face prognoze privind agregatele macroeconomice; capacitate a Ministerului Finanțelor Publice de a produce rapoarte în timpul anului și la sfârșit de an, pentru a se putea lua în timp util măsurile corective necesare; calendar anunțat ex ante pentru publicarea datelor privind evoluția agregatelor bugetare; capacitate ridicată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și interpretare, România va trebui aibă reprezentanți în grupurile de lucru de la Comisia Europeană, grupuri care estimează PIB potențial și coeficienții de senzitivitate. În prezent, în România, PIB potențial a fost/este estimat de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția de Analiză Macroeconomică, Banca Națională a Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România României - Divizia Fiscală, Comisia Națională de Prognoză, diverse grupuri de cercetători de la Institutul Național de Prognoză și Academia de Studii Economice din București, dar și de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Comisia Națională de Prognoză. Propunerea prevede crearea Grupului de lucru pentru fundamentarea, implementarea și monitorizarea aplicării regulii fiscale prevăzute în Compactul Fiscal. Să numim acest organism FiscalCompactGrup. Instituția va fi formată din cinci reprezentanți, câte unul de la Direcția de Analiză Macroeconomică a Ministerului de Finanțe, Divizia Fiscală din BNR, un reprezentant al Comisiei Naționale de Prognoză, un reprezentant din Institutul Național de Prognoză și un reprezentant al Academiei de Studii Economice din București. FiscalCompactGrup se va afla în subordinea primului ministru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Economice din București. FiscalCompactGrup se va afla în subordinea primului ministru și va avea întâlniri periodice pentru omogenizarea poziției României în fața reprezentanților CE. Ancora metodologiei de estimare a PIB potențial va fi stabilită la Ministerul Finanțelor Publice - Direcția de Analiză Macroeconomică. Se va reface echipa de modelare macroeconomică, disipată prin detașarea în posturi executive la Comisia Europeană. Soldul bugetar structural va fi estimat în paralel de către Divizia Fiscală din Banca Națională a României. Soldul bugetar structural va fi estimat în paralel de Institutul Național
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în subordinea primului ministru și va avea întâlniri periodice pentru omogenizarea poziției României în fața reprezentanților CE. Ancora metodologiei de estimare a PIB potențial va fi stabilită la Ministerul Finanțelor Publice - Direcția de Analiză Macroeconomică. Se va reface echipa de modelare macroeconomică, disipată prin detașarea în posturi executive la Comisia Europeană. Soldul bugetar structural va fi estimat în paralel de către Divizia Fiscală din Banca Națională a României. Soldul bugetar structural va fi estimat în paralel de Institutul Național de Prognoză. FiscalCompactGrup se va întâlni periodic
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ținta de atins pentru 2014 este de maxim 0,7% din PIB pe deficitul bugetar structural. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În esență, consider că adoptarea sistemului de reguli fiscale propus aduce un plus de disciplină fiscală, predictibilitate macroeconomică, reducerea volatilității macroeconomice determinate de ciclurile electorale și, de ce nu, câștiguri reale de bunăstare pe termen mediu și lung. Este evident că Germania (care are o astfel de regulă încă din 2009, o țintă de maximum 0,35% din PIB
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pentru 2014 este de maxim 0,7% din PIB pe deficitul bugetar structural. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În esență, consider că adoptarea sistemului de reguli fiscale propus aduce un plus de disciplină fiscală, predictibilitate macroeconomică, reducerea volatilității macroeconomice determinate de ciclurile electorale și, de ce nu, câștiguri reale de bunăstare pe termen mediu și lung. Este evident că Germania (care are o astfel de regulă încă din 2009, o țintă de maximum 0,35% din PIB pe deficitul structural
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și sold bugetar structural la nivel echilibrat) și-a impus punctul de vedere în cadrul negocierilor privind Compactul Fiscal, plecând de la nevoia de a-și reduce pierderile determinate de comportamentul de tip pasager clandestin al țărilor UE neglijente la capitolul stabilitate macroeconomică. În cadrul dezbaterilor legate de implementarea regulii fiscale, paleta argumentelor împotriva regulii fiscale stabilite are o foarte mică legătură cu câștigurile/pierderile macroeconomice determinate de implementarea ei. Sunt invocate cuprinderea sau nu a regulii în Constituție, faptul că regula ne condamnă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a-și reduce pierderile determinate de comportamentul de tip pasager clandestin al țărilor UE neglijente la capitolul stabilitate macroeconomică. În cadrul dezbaterilor legate de implementarea regulii fiscale, paleta argumentelor împotriva regulii fiscale stabilite are o foarte mică legătură cu câștigurile/pierderile macroeconomice determinate de implementarea ei. Sunt invocate cuprinderea sau nu a regulii în Constituție, faptul că regula ne condamnă la subdezvoltare, că nu se mai pot face investiții ș.a.m.d Mitul 1. Despre cuprinderea regulii fiscale în Constituție. Studiile legate
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de includerea regulii fiscale în Constituție. Exact în țările cu stabilitate politică redusă, deîndată ce s-a introdus regula fiscală în Constituție, ea va trebui să poată fi și modificată, în cazul în care, de exemplu, peste șase ani mediul macroeconomic se schimbă. Or, pentru a modifica Constituția trebuie să existe o largă majoritate. În situația noastră este clar că gradul ridicat de oportunism politic s-ar putea să acționeze atunci și regula să înceapă să lucreze împotriva interesului național. Mitul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
4.6. Însă cu toate că trebuie avute în vedere riscurile viitoare la adresa sustenabilității finanțelor publice românești, România este obligată să continue și să finalizeze procesul de ajustare fiscală. Altfel, s-ar putea manifesta o serie de riscuri ce ar afecta stabilitatea macroeconomică dificil câștigată în ultimii ani. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Cel mai mare risc îl reprezintă reversarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Practic, nefinalizarea ajustării fiscale ar aduce costuri majore. Primul risc este cel legat de căderea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unui proces la care s-a angajat față de creditorii internaționali, investitori, populație etc. Al doilea risc l-ar reprezenta activarea scenariului negru pentru România. Un efect de cauzalitate cumulativă, grupând șocuri/incertitudini externe și/sau șocuri interne va deteriora mediul macroeconomic va crește neîncrederea investitorilor de pe piețele financiare în România vom fi „downgradați” de agențiile de rating va exploda CDS (credit default swap) vom intra în default parțial - determinat de imposibilitatea accesului pe piețele externe + deprecierea masivă a leului criză de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]