18,601 matches
-
mă incita cu glasul și personalitatea acestui artist și om al pământului Bacăului, muncit greu într-o durată milenară, dar iubit și apărat cu vrednicie, păstrat curat și roditor. „Ai greși să nu scrii despre Nelu Huțu”, mi-a zis maestrul. „Este un mare și neuitat cântăreț de folclor moldovenesc. A glăsuit culminant cântecul românesc, a fost un om care într-o viață a ușurat munca aprigă a sătenilor truditori ai ogorului, mângâindu-i cu melosul popular în care a combinat
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
și pe firul melosului folcloric moldovenesc întins de creatorii și interpreții lui. Sunt câțiva artiști asupra cărora m-am oprit pe cărăruile pe care i-am urmat ani de zile ca să îi cunosc sau cercetez, și pe care a stăruit maestrul Benonme Sinulescu să nu-i pierd din vedere. Pe majoritatea i-am integrat în scrierile mele, pe unii din păcate, neavând suficientă cunoaștere despre ei, nu. Acestora, ca și altora, le vor fi în viitor primitoare filele unei noi ediții
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
cărții mele „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”. Mai sunt și alte diverse motive pentru care am renunțat la zugrăvirea portretelor în cuvinte ale câtorva artiști, cum este cazul regretabil al interpretei Raveca Săndulescu, pentru care a insistat, de asemenea, maestrul Benone Sinulescu, spunându-mi despre ea că este „o uluitor de sensibilă doinitoare a Banatului și Ardealului”. „Am apreciat-o”, a adăugat maestrul „atât ca artist cât și ca om, a cântat uneori în același spectacol cu mine, ne-am
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
ale câtorva artiști, cum este cazul regretabil al interpretei Raveca Săndulescu, pentru care a insistat, de asemenea, maestrul Benone Sinulescu, spunându-mi despre ea că este „o uluitor de sensibilă doinitoare a Banatului și Ardealului”. „Am apreciat-o”, a adăugat maestrul „atât ca artist cât și ca om, a cântat uneori în același spectacol cu mine, ne-am întâlnit la televiziune deseori, o ascultam atent, eram fascinat, mă fermeca, îmi dădea hrană sufletească, îmi crea o fericire când o ascultam!” Aceste
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
ce îl privește pe Nelu Huțu, materialele ce pot furniza date biografice, în afară de cântecele sale, sunt nu insuficiente, ci aproape lipsă. Prezentul text despre el s-a alcătuit pe suportul ascultării tulburătoarelor sale cântece și al amintirilor afective depănate de maestrul Benone Sinulescu. O vie aducere aminte o călăuzesc versurile cântecului de mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare: Mândrulițo cu mărgele Spune-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
aglomerație?..cu toți trecătorii?.. Atunci mi-a venit ideea să-l aduc la dimensiunile sale cosmice și am exclamat: jos pălăria și obiectivul fotografic în fața gigantului! Bacovia trebuia privit numai dintr-un punct de vedere admirativ. Am îngenuncheat șoptind: ave maestre! Și...l-am fotografiat. Așa am realizat imaginea sa de uriaș, pe care am intitulat-o chiar așa: „Gigantul”. Ulterior, peste ani, am aflat o poveste cu statuia lui din Bacău. Imediat după moarte, soția sa a comandat unui sculptor
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
lumea artelor, a interpreților instrumentiști, unde măsura aplicării este dată de măiestria lor evidentă, palpabilă. Că se folosește, de multe ori necontrolat, este o altă treabă, ceva ca și cu ,,maestre”, acordat prea ușor, uneori chiar la sugestia voalată a ,,maeștrilor” în cauză. Când virtutea vizează latura morală a individului și este însușită de un imoral sau chiar atribuită, nu rareori, unor indivizi lipsiți de onestitate, termenii Onoare, Virtute, își pierd sensul consfințit în dicționare și libertatea de a circula în
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
colonel, apoi magistrat militar, președintele Tribunalului Militar din Iași, și din 1945 șeful Cenzurii Presei în București, a fost tatăl lui Sorin Ullea. E ilustrativ pentru acea epocă răspunsul dat de unul din frații lui Traian Ullea, generalul Octav Ullea, maestru de ceremonii al Casei regale atât în timpul regelui Carol II cât și al regelui Mihai: când a fost rugat de regele Carol să-i țină de urât doamnei Lupescu, refuzul generalului a fost categoric: „Majestate eu servesc o instituție nu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
10 martie 2017 ora 19 Concertul simfonic de vineri, 10 martie, va fi unul inedit, pentru că se desfășoară sub egida Festivalului Internațional de Chitară Timișoara, ediția a II-a. Aceasta înseamnă că vom avea un regal cu muzică pentru chitară. Maestrul Gheorghe Costin împreună cu soliștii- chitariștii Costin Soare și Marco Tamayo- ne propun următorul program: Jota Aragonesa de Mihail Ivanovici Glinka, Fantasia para un Gentilhombre și Concierto de Aranjuez de Joaquin Rodrigo, España-Rhapsody de Emmanuel Chabrier și La Boda de Luis
Festivalul International de Chitara Timisoara, 6-10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/92351_a_93643]
-
31 august, cât și la Sărbătoarea de duminică: „Am o deosebită plăcere să particip la această sărbătoare, care e un prilej deosebit de a fi împreună. Cernăuțiul cu atât mai mult e în sărbătoare, pentru că-l avem prezent printre noi pe maestrul Tudor Gheorghe. E o bucurie pentru Consulatul României la Cernăuți de a se reuni cu Dumneavoastră sub genericul limbii române. Alături de alte sărbători naționale, acum avem oficializată și Sărbătoarea Limbii Române - spațiul nostru comun de valori și simboluri naționale, ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
Nu-mi amintesc ce probleme au stat atunci pe ordinea de zi, dar țin bine minte apariția lui Tudor Gheorghe, mesajul cântecelor sale, marcate de iritarea că a fost nevoit să aștepte o zi întreagă după cortină. De data aceasta maestrul, în pofida așteptării, a apărut liniștit, emoționat doar de întâlnirea cu românii dornici de cuvântul său, de libertate și dreptate. A venit nu numai cu chitara, ci și cu o carte mare, de vreo 6 kilograme - „Istoria literaturii române de la origini
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
ne-a bucurat toată seara cu cântecele sale și tot în acea seară am discutat pe săturate cu marele cântăreț și nu m-am sfiit să vorbesc despre vestita lui perucă cu un „stagiu” de zeci de ani. Îi explic maestrului că a atins o vârstă respectabilă la care chelia îi înfrumusețează chipul și apoi și pielea de pe cap respiră mai bine, iar peruca, sunt convins, îi face probleme. Îi spun dumnealui părerea ca medic. Dumnealui se uită lung la mine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92363_a_93655]
-
mei mi-au fost alături și au făcut tot posibilul să fiu fericită. Mama, fără încetare, îmi este alături în activitatea de creație, fiind cel mai sever critic literar, cel mai sever critic de artă plastică și cel mai priceput maestru de meșteșuguri. Iată de ce acum le spun tuturor Sărut mâna! Vă mulțumesc. Alina Emilia Felicia Nicu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92388_a_93680]
-
cum era apelat de către mai noi toți, a reușit să descopere în fiecare dintre cei din redacție acel ceva, element ascuns de talent pe care individual îl țineam pe undeva și nu aveam curajul să-l punem în valoare. Capacitatea maestrului Ion MARIN de a ne împinge de la spate, ca pe niște copii răsfățați, poate uneori prea visători, a făcut din fiecare dintre noi adevărați profesioniști. Revenind la primii mei pași în presa importantă, nu pot să trec peste surpriza venită
Ion MARIN şi ”Ultima oră”- un atu cât pentru o carieră [Corola-blog/BlogPost/92392_a_93684]
-
Vineri 24 martie 2017 oră 19 Concertul simfonic de vineri, 24 martie, va fi unul extraordinar deoarece sală Capitol găzduiește manifestarea artistică a Orchestrei Române de Tineret, dirijata de maestrul Cristian Mandeal. Seară se anunță interesantă prin faptul că lucrările concertante vor avea ca soliști pe membrii unui cvartet de marinbe Wave. Cvartetul este format din Bogdan Băcanu, Christoph Sietzen, Emiko Uchiyuama și Vladimir Petrov. Prima lucrare din program este
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/92401_a_93693]
-
pentru societatea românească. Când Piața iese în stradă să se știe că Puterea are o primă cruce pe răboj” Și revine obsedanta întrebarea : cine-și mai dă osteneala să deschidă o carte a dramaturgului, la 165 de ani de la nașterea maestrului ? De ce „veșnica actualitate a lui Caragiale” redevine obsesia posterității ? Găsesc două răpunsuri cuprinzătoare. Viața ca reprezentare ,,contrafăcută” de limbajul mass-media, iată ce intuia la 1878, în inima unui târg din Valahia, Caragiale, el însuși eminamente un ,,om de presă” al
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
măcăiesc rațele... Ulița răsună de lălăiala câinilor... Pe lavițele dinaintea porților se adună vecinii seara la taifas, ca să-și mai ușureze sufletul de povara vieții. Mi-a fost dragă grădina copilăriei mele, în care tovarăș îmi era credinciosul Azorache, iar maestru de joacă Tănăsică; în care Mamaia ne depăna povestea zaverei turcești de la 1848, iar coana Lucsița ne înșira pricinele proceselor ce nu s-au stins decât odată cu viața ei; în care Maica Anuța bătea dudul pentru bucuria nepoților și ținea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
sepembrie două evenimente au avut loc în cenaclul nostru: lansarea volumuluiTroita din Rosoganu de Ion Burcin și un recital de muzică românească susținut de Grigore Lese. Despre volum au vorbit Theodor Damian, Napoleon Savescu, Mariana Terra, Otilia Montano și autorul. Maestrul Lese a fost introdus de poeta Doina Uricariu, directoarea ICR New York și de Theodor Damian. Vineri 1 noiembrie 2013 în cenaclu s-a lansat volumul Condamnarea (poezii) de Virgil Ciucă. Au vorbit Theodor Damian, Napoleon Savescu, Mariana Terra, Mircea Săndulescu
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
am înțeles cu toții cât de importantă este iubirea. Actorii entuziaști, sub privirea Danei Gîju, interpretă dar și organizatoarea spectacolului, au evoluat în scenete comice, au recitat poeme, au cântat, au dansat. Actrița Claudia Motea a urmărit, cu atenție de mare maestru, modul cum elevii ei respectă îndrumările primite. Momentele muzicale au fost susținute de Ana Coman și Ovidiu Zanfir la chitară și de Corina Vlad Diaconescu la pian. Domnul Andrei Reketeș a asigurat regia tehnică a spectacolului. Actrița Doina Ghițescu a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92526_a_93818]
-
sara!“ Astă seară, în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, am înțeles va avea loc un adevărat concert „In Memoriam“, e un gest extraordinar al organizatorilor care se vede nu l-au uitat. Doresc să închei cu lectura unui scurt poem dedicat maestrului după aceea seară mare când l-am colindat cu corul caransebeșenilor: Lui Ion Vidu Pe malul Timișului ce curge-ncet și lin stai ca o stâncă nimeni dintre cei care au fost și sunt nu te-ntrecură încă. Privesc la
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
colindat cu corul caransebeșenilor: Lui Ion Vidu Pe malul Timișului ce curge-ncet și lin stai ca o stâncă nimeni dintre cei care au fost și sunt nu te-ntrecură încă. Privesc la bronzul auriu tăcut și îți șoptesc încet „MAESTRE, TE SALUT!“ prof.univ.dr. Dumitru Jompan membru UZPR
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
atinge,/ Pe pajiștea din mine cadă brume!// Departele departe mă împinge,/ Tu, Cel din cer, din nevăzuta-Ți lume:/ În gând mă ia! Nu mă lăsa! Mă-nvinge!’’. Ucenicul Theo Răpan nu avea cum să nu se adreseze direct marelui maestru italian al sonetului, răsădit în românește de Gheorghe Asachi. În Sonetul CXXXVI, îl imploră astfel: ,,Messer Petrarca, îți sărut cerneala,/ Poet român, fac Ție plecăciune!/ Ating înfiorat plăpânde strune:/ Inima mea iubirii-i e vasala!// Orbirea-n trup ferice mă
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Dar, până atunci, cei care plătesc sunt miile de „Costan” și „Demeter” din zonele locuite de români și maghiari/secui. Dar nu din cauza solidarității, ca personajele din film, ci din cauza urii. NOTA ISPRAVNICULUI. Revista „Certitudinea” și prietenii ei îi urează maestrului Gheorghe Naghi „La mulți ani!” și împlinirea celui mai fierbinte vis al său: reabilitarea filmului „Doi bărbați pentru o moarte” și așezarea lui, în conștiința publicului, alături de celelalte capodopere ale sale, deja legendare: „Două lozuri”, „D-ale carnavalului”, „Telegrame” și
GHEORGHE NAGHI la 83 de ani: „Filmul meu, , este de o actualitate care mă sperie și pe mine” [Corola-blog/BlogPost/92763_a_94055]
-
o întâmplare în câteva rânduri, precum și rafinamentul de a-i conferi semnificații profunde. Căutările recente ale unor popândăi literari după formula romanului viitorului ar fi trebuit să înceapă cu studierea povestirilor scurte, firești, dar fascinante, ale lui Mihai Vișoiu, incontestabil maestru al geniului”. Mulțumită ajutorului, în ceea ce privește iscusința traducerii, dat de Robert Wileman, noii cititori vor afla nu scrierile unui Hemingway, London, Camus, Barbu ori Bellu, ci pe cele ale lui nea Mișu. Iertare că dau verdictul atât de categoric, dar afirm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
noastre, de vatra credinței și a identității naționale, Mihai Vișoiu are darul de a face pagina de ziar în care apare numele său, nu o dată incendiară” - este aprecierea făcută de Dinu Săraru. „Fratele” întru metafore al lui nea Mișu, și maestrul tuturor, Fănuș Neagu a declarat simplu și natural: „Pentru că s-a născut din stirpea ce ni l-a dăruit pe Panait Istrati și atâția geniali exaltați ai libertății, el continuă, iată, și după patruzeci de ani, să fie la fel de bogat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]