5,147 matches
-
Konstantin Konstantinovici Rokosovski (în ) (n. 21 decembrie 1896 - d. 3 august 1968) a fost un mareșal rus, de origine poloneză, unul dintre principalii comandanți militari sovietici din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Rokosovski s-a născut în Varșovia, pe atunci parte a Imperiului Rus după numirea tatălui său în funcția de inspector al Căilor
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
după ce seniorul de război chinez Zhang Xueliang a încercat să preia controlul complet asupra ccăilor ferate din Manciuria. Acesta s-a întâmplat la începutul anilor 1930 când viața lui Rokosovski s-a împletit cu a lui Gheorghi Jukov (mai târziu mareșal al Uniunii Sovietice), atunci când Rokosovski a fost comandant la Samara, Divizia a 7-a Cavalerie iar Jukov era comandant de brigadă sub comanda lui. Citind comentariile lui Rokosovski despre Jukov într-un raport oficial privind caracterul său ne putem da
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
bine instruit. Lider militar cu vastă experiență." Rokosovski a fost printre primii comandanți care au înțeles potențialul atacului cu tancuri. El a fost un susținător timpuriu pentru crearea unui nucleu puternic de blindate pentru Armata Roșie, astfel cum a susținut Mareșalul Mihail Tuhacevski, în teoria sa despre "operațiunile în adâncime". Rokosovski a avut funcții de conducere până în anul 1937, când a fost implicat în Marea Epurare a lui Iosif Stalin și acuzat că a fost spion polonez. Asocierea lui cu metodele
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
sa despre "operațiunile în adâncime". Rokosovski a avut funcții de conducere până în anul 1937, când a fost implicat în Marea Epurare a lui Iosif Stalin și acuzat că a fost spion polonez. Asocierea lui cu metodele neortodoxe de comandă ale mareșalului Tuhacevski poate să fi fost cauza reală a conflictului său cu ofițerii mai tradiționali, cum ar fi Semion Budionnîi, care a favorizat în continuare tacticile de cavalerie, și al cărui dezacorduri cu Tuhacevski au declanșat Marea Epurare din Armatai Roșie
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
bătăliei de la Białystok-Minsk. Cu o forță limitată de 90 de tancuri și două regimente de pușcași, patru regimente de artilerie și elemente ale Diviziei 38 Pușcași, el este creditat cu îngreunarea avansării diviziilor a 7-a și a 20-a mareșalului Fedor von Bock la Vyazma și să permită multor soldați sovietici să scape din încercuire În septembrie 1941 Stalin l-a numit personal pe Rokosovski la comanda Armatei a 16-lea, care a fost primul grup armata sovietică compus în
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
din partea grupului de blindate al lui Erich Hoepner. Rokosovski a cerut superiorului său imediat, Jukov, să permită retragerea Armatei a 16-a într-o poziție mai avantajoasă. Jukov a refuzat categoric. Rokosovski trecut peste Jukov, și a vorbit direct cu mareșalul Boris Șapoșnikov, acum șef al Statului Major General în locul lui Jukov. Revizuind situația, Șapoșnikov a ordonat imediat o retragere. Jukov a reacționat imediat. El a revocat ordinul superiorului său și i-a ordonat lui Rokosovski să-și mențină poziția. Imediat
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
sfârșitul lunii septembrie 1942 în timpul punerii în aplicare a Operației Uranus, el a fost numit la conducerea Frontului Don, cu scopul de a distruge trupele încercuite în Stalingrad și apoi de a recuceri orașul (operațiunea Koltso). El a acceptat predarea mareșalului Paulus, șeful Armatei a șasea în 31 ianuarie 1943. Rokosovski a fost decorat cu Ordinul Suvorov în 28 ianuarie 1943. În 28 aprilie 1943, a fost promovat la rangul de general de armată și a participat cu frontul său redenumit
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
Vasili Ivanovici Ciuikov (în ) (n. 12 februarie 1900 - d. 18 martie 1982) a fost un mareșal rus, dintre principalii comandanți militari sovietic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ciuikov s-a născut într-o familie de țărani în regiunea Tula, la sud de Moscova ca cel de-al optulea copil din doisprezece copii, al
Vasili Ciuikov () [Corola-website/Science/311045_a_312374]
-
parte la Operațiunea Vistula-Oder și Bătălia de la Berlin. A fost comandantul trupelor sovietice din Germania, mai târziu s-a mutat la comanda trupelor din regiunea militară Kiev. În martie 1955, prin decretul Președintelui Sovietului Suprem al URSS, a fost numit mareșal al Uniunii Sovietice. Este singurul general sovietic îngropat nu la Moscova, ci în Stalingrad.
Vasili Ciuikov () [Corola-website/Science/311045_a_312374]
-
Michael Göring este ușor de identificat ca fiind profesorului său, Carl Schmitt. Personajul din roman face referiri la idei pe care Schmitt le prezintă în lucrările sale, de exemplu la Leviathanul lui Hobbes. Astfel, identificarea personajului, de către Adrian Anghelescu, cu mareșalul Hermann Göring este greșită. Fărcășanu îl prezintă pe Schmitt ca fiind tipul perfect al oportunistului, prin teoriile pe care le prezintă; în același timp, el exprimă pe de o parte amărăciunea că oportunismul său nu a fost apreciat (Schmitt fusese
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
fost semnat armistițiul din 1918 a fost adus din muzeul în care era găzduit și a fost plasat exact în același punct ca în urmă cu 22 de ani. Hitler s-a așezat pe același loc ocupat în 1918 de mareșalul Ferdinand Foch. După ce a ascultat citirea preambulului, Hitler a părăsit vagonul într-un gest disprețuitor și a lăsat negocierile pe seama șefului OKWpului, generalul Wilhelm Keitel. După cum afirma William Shirer în cartea sa "Rise and Fall of the Third Reich", condițiile
Armistițiul de la Compiègne (1940) () [Corola-website/Science/311864_a_313193]
-
la Berlin ca trofee de război. Monumentul Alsaciei și Lorenei (care înfățișa un vultur geman străpuns de o sabie) a fost distrus ca și orice altă urmă care să amintească de complexul memorial din pădurea Compiègne, cu excepția notabilă a statuii mareșalului Foch. Vagonul de cale ferată avea să fie distrus în 1945 de militari SS la Crawinkel în Turingia. După victoria Aliaților în război, prizonieri de război germani au lucrat la refacerea sitului istoric din pădurea Compiègne. Placa memorială a fost
Armistițiul de la Compiègne (1940) () [Corola-website/Science/311864_a_313193]
-
de Hauteclocque (n. 22 noiembrie 1902 - d. 28 noiembrie 1947), a fost un general francez din timpul celui de-al doilea război mondial, care a fost avansat postum la gradul de Mareșal al Franței în 1952. El s-a născut ca Philippe François Marie, conte de Hauteclocque, dar și-a schimbat numele în 1945 pentru a încorpora pseudonimul din timpul când a luptat în rezistența franceză Jacques-. În Franța este cunoscut de
Philippe Leclerc () [Corola-website/Science/311860_a_313189]
-
va fi o unealtă nefolositoare dacă nu se rezolvă problema naționalismului”. Generalul Leclerc a fost înlocuit cu Jean-Etienne Valluy. Leclerc a murit în 1947 într-un accident de avion lângă Colomb-Béchar, Algeria. Generalul a fost avansat postmortem la gradul de Mareșal al Franței în 1952. 12 soldați (după unele surse doar 11) voluntari francezi din Divizia a 33-a SS Grenadieri "Charlemagne", care luptaseră pe frontul de est, au fost la început spitalizați, după care au fost transferați într-un lagăr
Philippe Leclerc () [Corola-website/Science/311860_a_313189]
-
dar au fost arestați de soldații de sub comanda lui Leclerc. Leclerc i-a declarat „trădători” și a ordonat să fie executați. Trupurile celor împușcați au fost lăsate zăcând la locul execuției și au fost îngropate de soldații americani. În cinstea mareșalului Leclerc, unul dintre modelele tancurilor folosite de armata franceză a primit numele său. În cartierul Petit-Montrouge din arondismentul al XIV-lea al Parisului a fost edificat un monument în cinstea lui Leclerc. În Paris, două stăzi poartă numele lui Leclerc
Philippe Leclerc () [Corola-website/Science/311860_a_313189]
-
timpur cărora soldații erau cei mai vulnerabili. Spijinul artileriei navale nu viza doar instalațiile de pe coastă, ci erau destinat și distrugerii concentrărilor de trupe din adâncimea teritoriului inamic, care ar fi încercat să de îndrepte spre plaje. În rapoartele sale, mareșalul Gerd von Rundstedt nota că: Chiar mai înainte de declanșarea invaziei, generalul Eisenhower a transmis mesajul său istoric către toți membrii Forței Aliate Expediționare: Succesul debarcărilor aeropurtate depindeau de stabilirea unor poziții fortificate sigure de la care să fie extinse capetele de
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
(n. 29 iunie 1950, orașul Comarnic, județul Prahova - d. 5 octombrie 2008, Sinaia) a fost un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu" (2001-2004, a fost ultimul comandant al Armatei 1 și Reprezentant Militar al României la NATO și Uniunea Europeana. s-a născut la data de 29 iunie 1950, în orașul Comarnic (județul Prahova). După absolvirea, în anul 1969 (ca șef
Cornel Paraniac () [Corola-website/Science/311902_a_313231]
-
1 s-a transformat în Comandamentul Corpului 1 Armată Teritorial, a rămas la conducerea acestuia. În perioada 15 ianuarie 2001 - 1 decembrie 2004, generalul-maior (cu 2 stele) dr. Cornel Paraniac a îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu" (noua denumire a Armatei a II-a), din Buzău. A fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 3 stele) la 15 octombrie 2004 . La data de 1 decembrie 2004, generalul Paraniac a fost numit în funcția de Reprezentant
Cornel Paraniac () [Corola-website/Science/311902_a_313231]
-
vârsta de 16 ani, capacitățile sale de analiză au fost remarcate de D'Alembert și Clairaut, și, în curând, a devenit elev al lui D'Alembert. În anul 1786, a luat-o în căsătorie pe "Sophie de Grouchy", sora viitorului mareșal "de Grouchy", el însuși cumnat al lui "de Cabanis". Din 1765 până în 1774, s-a concentrat îndeosebi în domeniul științelor. În anul 1756, el și-a publicat prima lucrare de matematică, întitulată "Essai sur le calcul intégral", care a fost
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
al Direcției Operații din SMG. A fost înaintat la 1 decembrie 2004 la gradul de general-maior (cu 2 stele) . La data de 12 decembrie 2007, generalul-maior Mircea Savu a fost numit în funcția de comandant al Corpului 4 Armată Teritorial "Mareșal Constantin Prezan” din Cluj (fosta Armată a IV-a). Ca recunoaștere a activității desfășurate la cele două misiuni ale Națiunilor Unite, i-au fost acordate Medalia de Merit a ONU „În serviciul păcii” pentru operația UNOSOM II și Medalia ONU
Mircea Savu () [Corola-website/Science/311947_a_313276]
-
(n. 5 aprilie 1954) este un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu" din Buzău (fosta Armata a 2-a) (2006-2008). s-a născut la data de 5 aprilie 1954. După absolvirea Liceului Militar unde studiase în perioada 1969 - 1973, a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi, arma Infanterie (1973-1976
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
de general-maior (cu 2 stele) la 9 iulie 2004 și general-locotenent (cu 3 stele) la 15 februarie 2006 . La data de 3 noiembrie 2006, generalul-locotenent dr. Florian Pinta a fost numit în funcția de comandant al Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu" (fosta Armata a II-a), dislocata în Buzău. El a fost trecut în rezervă la cerere la data de 30 aprilie 2008 . Generalul Pinta este căsătorit și are un copil.
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
(n. 20 aprilie 1890- sat Tirioi com. Samarinești jud. Gorj - d. 14 aprilie 1974) A fost un general român, care a luptat în al doilea război mondial. Conducător al bătăliei de la Stalingrad, fiind unul din cei patru generali al mareșalului Antonescu care au condus bătălia. 25 august - 24 septembrie 1944 este luat prizonier de Armata Roșie. Înaltul comandament sovietic a interzis categoric orice discuție cu reprezentanții armatei române. Având acceptul lui Stalin, generalul Malinovski a ordonat comandamentelor și trupelor să
Alexandru Saidac () [Corola-website/Science/311956_a_313285]
-
(n. 29 Decembrie 1890 - d. ?) a fost un general român, care a luptat în al Doilea Război Mondial. 1941 - Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 Dorobanți Infanterie „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski" Botoșani, în cadrul Diviziei 7 Infanterie. 1942 - 1943 - General de divizie - Șeful Statului Major al Corpului 6 Infanterie. 1943 - 1944 Inspector al Corpului VI Armată. 1944 - Inspector al Mobilizării Industriale. 23 august 1944 - 5 septembrie 1944 - comandantul diviziei 20
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
pentru voi și pentru părinții voștri și pentru neam. Fiți demni de precursorii voștri și luptați cu tot avântul căci în vinele voastre curge sângele urmaților lui Traian și Decebal”. Decorații: Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 dorobanți „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski": Decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. a III-a prin DR 517/ 9.03.1944.
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]