6,409 matches
-
cu structura celorlalte, au rezultat următoarele: - Îmbunătățirea măsurii de adecvare a eșantionării Kaiser-Meyer-Olkin, aceasta înregistrând o valoare mult mai apropiată de 1, ceea ce înseamnă că noul set de date este mai potrivit pentru o analiză factorială. - Valorile coeficienților MSA din matricea anti-imagine sunt toate mai mari decât 0.583 ceea ce arată o bună potrivire a fiecărei variabile cu structura celorlalte. - Soluția factorială indică o grupare a variabilelor pe 2 componente principale (în loc de 5) care explică 67.396% din varianța totală. - A
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
clusteri cât mai omogeni posibil și cât mai diferențiați între ei. Pentru că volumul populației studiate a fost de 57 țări, s-au aplicat metodele de grupare ierarhică (Hierarchical Cluster Analysis). În urma prelucrării statistice a datelor, în SPSS, s-a obținut matricea proximităților, distanța dintre clustere, componența clusterelor și dendograma. Analiza valorilor din matricea proximităților obținută prin prelucrarea dateleor în SPSS a permis evidențierea unităților statistice între care există cele mai mici, respective cele mai mari diferențe. Cea mai mică valoare din
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
volumul populației studiate a fost de 57 țări, s-au aplicat metodele de grupare ierarhică (Hierarchical Cluster Analysis). În urma prelucrării statistice a datelor, în SPSS, s-a obținut matricea proximităților, distanța dintre clustere, componența clusterelor și dendograma. Analiza valorilor din matricea proximităților obținută prin prelucrarea dateleor în SPSS a permis evidențierea unităților statistice între care există cele mai mici, respective cele mai mari diferențe. Cea mai mică valoare din matricea proximităților este 0.333 și măsoară distanța dintre unitățile Argentina și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
proximităților, distanța dintre clustere, componența clusterelor și dendograma. Analiza valorilor din matricea proximităților obținută prin prelucrarea dateleor în SPSS a permis evidențierea unităților statistice între care există cele mai mici, respective cele mai mari diferențe. Cea mai mică valoare din matricea proximităților este 0.333 și măsoară distanța dintre unitățile Argentina și Brazilia, iar cea mai mare valoare este 207.433 care măsoară distanța dintre unitățile Finlada și Kârgâzstan. Aceasta arată că Argentina și Brazilia vor forma primul cluster, deoarece sunt
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
a distanței euclidiene dintre acestea este cea mai mică, respectiv unitățile 31 (Argentina) și 33 (Brazilia) sunt reunite într-un prim cluster. Valoarea distanței dintre acestea este de 0.333. Această valoare reprezintă distanța euclidiană care se regăsește și în matricea de proximitate. În a doua etapă a clasificării, clusterul 1, se reunește cu unitatea 12 (Islanda) pentru a forma un nou cluster. Valoarea din coloana Coeficienți de grupare arată distanța euclidiană dintre nivelul mediu al variabilelor calculate pentru unitățile din
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
funcții, ceea ce a aratat că acestea diferențiază clusterii între ei. Astfel, se respinge ipoteza de egalitate a mediilor grupului pentru cele trei funcții discriminant, afirmație evidentă și din faptul că valorile funcției Sig. sunt mai mici decât 005.0 . Coeficienții matricei de structură indică corelația dintre fiecare variabilă și funcția discriminant. Mărimea coeficienților indică puterea de discriminare a variabilei predictor. În cazul primei funcții cea mai mare putere de discriminare o avut-o variabila Scorul obținut de elevi la științe. Valorile
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
discriminant. Mărimea coeficienților indică puterea de discriminare a variabilei predictor. În cazul primei funcții cea mai mare putere de discriminare o avut-o variabila Scorul obținut de elevi la științe. Valorile negative ale coeficienților din Tabelul nr. 14 Coeficienți ai matricei de structură reflectă caracteristici de performanță ale tărilor opuse în raport cu cele pentru care se obțin coeficienți pozitivi. În studiul performanței elevilor la nivelul eșantionului PISA 2006, funcția discriminant clasifica 100% din totalul cazurilor. (tabelul nr.15) În urma clasificării s-au
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
dintre celulele stromale și celulele tumorale, cât și în inducerea rezistenței la terapie [73, 74]. În colangiocarcinom CAFs activați produc o serie de factori paracrini care promovează inițierea și progresia tumorală - proteine matriceale, factori de creștere, citokine și proteaze ale matricii extracelulare:periostina este o proteină matriceală a cărei expresie este crescută în cazul CAF comparativ cu fibroblaștii normali, această supraexpresie fiind corelată cu scurtarea supraviețuirii la pacienții cu CCA [68, 75];tenascina-C, o altă proteină matriceală ce promovează migrarea celulelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
supraexpresia proteinei WISP1 (WNT1inducible signaling pathway protein 1), evidențiată în 49% dintre cazurile de CCAi se corelează cu invazia tumorală intralimfatică și perineurală [79]. Matrix metaloproteinazele (MMP) MMP sunt o familie de endopeptidaze dependente de zinc, capabile să degradeze componentele matricii extracelulare (MEC). Ele intervin în remodelarea fiziologică a MEC, dar joacă un rol esențial și în situații patologice mai ales în procesele de creștere tumorală și metastazare. Cercetări recente au arătat că în tumorile maligne MMP sunt secretate în special
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
vasului, cu corespondență macroscopică organizată în 4 stadii (Pop D Popa, 1994), care includ, în succesiune: (1) dilatare, (2) hipertrofie moderată și severă, (3) atrofie, (4) scleroză periflebitică. Conform investigațiilor microscopice, transformările majore afectează, la nivelul intimei și al mediei, matricea extracelulară a țesutului conjunctiv și țesutul muscular neted. În mod cert, în vederea stabilirii corecte a diagnosticului și a stadiului bolii, la ora actuală elementele examenului clinic nu mai pot fi privite separat de noțiunile de morfologie. Cu toate acestea, deși
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
etalate pe lame tratate cu albumină. Pentru examenul histopatologic standard al sistemului venos superficial și al venelor perforante au fost utilizate, suplimentar colorației uzuale hematoxilină-eozină, colorații speciale (van Gieson, PAS - acid periodic-reactiv Schiff) cu scopul de a evidenția componenta conjunctivă (matrice extracelulară nefibrilară și fibrilară - colagen, elastină). Protocolul utilizat pentru colorații este prezentat în continuare: Colorația Hematoxilină-Eozină deparafinare, hidratare (benzen, toluen, xilol, alcool absolut, alcool 96%, alcool 70-80%, apă); spălare cu apă de robinet; hematoxilină Bohmer, 2-10 minute, funcție de maturarea acesteia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și mediei, uniformă de a lungul întregului fragment recoltat. La nivelul intimei, profilul pavimentos al celulelor endoteliale a fost înlocuit cu un profil cuboidal. Pentru fragmentele îngroșate, colorațiile speciale au permis identificarea țesutului conjunctiv, cu evidentă creștere a cantității de matrice extracelulară nefibrilară. Tunica medie a prezentat hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
extracelulară nefibrilară. Tunica medie a prezentat hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modern al etiopatogeniei bolii varicoase (Bergen, Pascarella, 2007). Structurile morfologice la nivelul cărora se instalează leziuni majore sunt tunica intimă și tunica medie. Modificările morfologice principale care caracterizează boala varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 1996), și nu numai pachetele varicoase (Mashiah et al., 1991). Cu toate acestea, lezarea endotelială nu este întotdeauna prezentă, unele studii demonstrând integritatea endoteliului atât în vene varicoase, cât și la nivelul venelor control (Khan et al., 2000). • Modificările matricei extracelulare fibrilare: colagen, elastină În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au prezentat o dezvoltare marcată a matricei extracelulare fibrilare atât la nivelul intimei, cât și la nivelul mediei. Pentru sublotul 1 - varice simple, dacă la nivel intimal fibrele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prezentă, unele studii demonstrând integritatea endoteliului atât în vene varicoase, cât și la nivelul venelor control (Khan et al., 2000). • Modificările matricei extracelulare fibrilare: colagen, elastină În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au prezentat o dezvoltare marcată a matricei extracelulare fibrilare atât la nivelul intimei, cât și la nivelul mediei. Pentru sublotul 1 - varice simple, dacă la nivel intimal fibrele de colagen au fost dispuse compact, în tunica medie aranjamentul lor a fost fascicular, printre celulele musculare netede, uneori
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la presiunea și perfuzia deficitară de la acest nivel sau
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
orientate asupra modificărilor tisulare, celulare și moleculare ale peretelui venos au condus, recent, la formularea teoriei etiopatogenice moderne, imun-inflamatorii, a bolii varicoase, care pune accent pe mecanismul de activare a leucocitelor, afectarea funcției fibroblastelor și transformările calitative și cantitative ale matricii extracelulare (Bergan, Pascarella, 2007, Bergan, 2007). În acest context, obiectivul studiului imunohistochimic a fost reprezentat de analiza expresiei moleculare a componentelor structurale matriceale și celulare din structura peretelui venos și a unor procese dezvoltate prin comunicare celulară și tisulară, urmărind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dezvoltarea bolii varicoase, varicele putând fi dezvoltate și în alt context patogenic (Elsharawy et al, 2007), sau prin posibilitatea existenței unor diferențe segmentare, deși cantitatea totală, absolută, este crescută (Travers et al., 1996). Laminina, moleculă glicoproteică de adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de interes a bolii varicoase (Kirsch et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), evaluarea profilului său contribuind la înțelegerea modificărilor structurale care pot fundamenta patogenia apariției și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul venelor perforante. Sub raportul localizării, laminina a fost prezentă nu numai în tunica intimă (cu distribuție continuă, în terioriul membranei bazale endoteliale), cât și în tunica medie (cu distribuție neomogenă, fie tapetând celulele musculare netede, fie dispersat în matricea extracelulară care a separat componenta musculară). Imaginile următoare ilustrează în mod sugestiv prezența diferitelor tipuri de colagen și a lamininei, la nivelul peretelui venos (fig. 129-137). 7.3.4. DISCUȚII • Profilul colagenic Colagenul joacă un rol cheie în elasticitatea tisulară
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
concentrația de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice venelor varicoase (Maurel et al., 1990, Waksman et al., 1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
oxidată. Colagenul de tip ΙΙ (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) se caracterizează morfologic prin fibrile fine, suple, aranjate izolat, fără a forma fibre groase sau mănunchiuri. Prezintă o mare adeziune față de proteoglicani și se găsește asociat cu cantități mai mari de matrice amorfă; conține o mai mare cantitate de lizină hidroxilată. Este compus din trei lanțuri α1 identice, având formula moleculară [α1(II)]3 (Perumal et al., 2008). Colagenul de tip ΙΙΙ (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) prezintă fibre mai subțiri (0,5-2
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fiind mai puțin hidroxilată, dar cu mai multe resturi glucidice. Prezintă, de asemenea, o adeziune ridicată la proteoglicani. Este constituit din trei lanțuri α1 identice, formula moleculară fiind [α1(III)]3 (Perumal et al., 2008). În toate vasele sanguine, proteinele matricei extracelulare determină proprietățile mecanice specifice, statusul normal fiind caracterizat printr-un echilibru între rigiditate și elasticitate. În timp ce conținutul în colagen este similar în artere cu cele de elastină (aproximativ 20% din greutatea uscată în aortă), venele - și în special vena
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
imunohistochimică a permis nu numai urmărirea localizării la nivelul tuturor celor 3 tunici, ci și aprecierea diferențelor de organizare: în manieră fasciculară, disecând structura musculară compactă a mediei, pentru colagenul tip I, și în manieră singulară, ca fibre izolate în matrice, fără caracterul anastomozant specific, pentru colagenul tip III. Cuantificarea semi cantitativă nu a relevat diferențe majore între segmentele recoltate, fapt care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]