5,675 matches
-
ai gândit? Urcăm în pod cu scara și ieșim pe acoperiș. Ce spui, mama? În felul acesta deszăpezim și hornul. Eram prinși ca într-o capcană. Chiar soluția propusă de Mircea avea numeroase carențe: stricarea acoperișului, și refacerea lui de către meșterul Tiron, bani cheltuiți... Și de unde? În timp ce se discuta pe marginea situației existente, am auzit în fața casei voci de oameni și zgomot de lopeți. Într-adevăr era primarul comunei însoțit de un grup de bărbați tineri veniți să dea o mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
strada numită "La voie royale" calea regală sau "Bulevardul victoriei deportaților". Aici, în acest perimetru, erau grupate toate instituțiile din sat: sfatul popular, miliția, școala, dispensarul și cooperativa de consum. Erau cele mai frumoase clădiri, acoperite cu tablă zincată, unde meșterii germani dar nu numai și-au valorificat în cel mai înalt grad măiestria în arta construcției. Vara, acoperișurile zincate reflectau lumina solară cu atâta strălucire, încât te orbeau. Tot vara, în fața fiecărei case râdeau grădinițele cu flori. Alte flori încântătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un moment dat, o voce de scapete rupe spațiul dintre două piese simfonice, pentru a anunța că într-un oraș din Transilvania va avea loc un festival de muzică medievală live, unde vor performa pentru public grupuri diverse din Europa; meșteri populari îi vor face pe vizitatori să descopere arta obiectelor handmade. După care se opri vocea, nu fără a mai spune că media partner al eventului este Radio România Cultural. Și mi se făcu o așa o greață după ce am
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
-ți pierzi, zelos, Vrând să ne prelucrezi cum se cuvine: Nu ne înșeli cu glasul tău mieros; Am învățat să te cunoaștem bine! O, wallstreet, e-n zadar! Nu te-osteni! Știm rânjetu-ți și ghiara-ți de hienă; Știm cât de meșter ești în coțcării; Nu ne-amăgești cu glasu-ți de sirenă! L-am auzit destul, când ne furau Baronii tăi, petrolul, altădată; Iar noi jucam așa cum ne cântau. Cântarea ta azi nu ne mai îmbată!“ („Radio Europa Liberă“, trad. de Lazăr
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
factor activizant al acestei dezvoltări. Arta noastră nu poate fi decât o artă activă, căci numai așa conținutul estetic și etic va atinge popularitatea pe care orice autor și-o dorește.“ (Luceafărul, 10 iulie 1971) NEGULESCU Mihai „Eroi, oșteni și meșteri, luptăm cu bărbăție, Partidului credință statornic am jurat; Spre comunista zare, slăvită Românie, Ne poartă Tricolorul eroic înălțat.“ („În veac de măreție“, Scînteia, 28 decembrie 1972) „Progresul comunist e vie rază Spre comunism chemându-ne în larg. Spre noi victorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vremi, dospit de decenii în spiritul acelei de neînfrânt conștiințe: partidul.“ (Steaua, 16 august 1973) „În stânca dură vom tăia un drum, Căci plăsmuirea minților abstractă Cu fiecare zi din calendar Prin noi devine țel și țelul faptă Fiind Partidul meșter făurar Al timpului ce vine și desparte Făgașuri străbătute printr-un istm Prin care vom răzbate mai departe Cu pasul îndrăzneț spre comunism.“ („Această țară sub cer mioritic“, Steaua, 5 februarie 1975) NIȚESCU Traian „Într-adevăr, nemaicunoscuta dezvoltare a patriei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cele două radiatoare mici care mai dezmorțesc aerul. Ca să ne ajute, Fodorii și Kety ne fac cadou câte o sobiță de tuci: una neagră, alta vopsită cu ceva argintiu. Fără să fac mofturi, în toamna lui ’87 îl chem pe meșterul Hansi de la Giarmata, care sparge cu sârg pereții în bibliotecă și dormitor până nimerește două găuri în horn și trage o mândrețe de burlane cotite, negre și lucioase prin casă. Așa ni se mai încălzesc sufletele și picioarele, mai ales
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
odată șansa să fie pus la temelia acestei temerare intreprinderi. Atunci am început a lua în serios buchia, ca pe o mistrie pe care ne-a pus-o în mână și ne-a învățat cum s-o ținem, ca un meșter zidar, dascălul satului pe mâna căruia am intrat și căruia îi vom purta caldă și respectuoasă amintire, întreg restul zilelor pe care ni le-a hărăzit încă, Bunul Dumnezeu. Suntem pe deplin conștienți că lucrarea noastră are încă multe pete
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
propriu zis pentru a se stoarce. - o moară de hărtie (care a ars la 1864) așezată la confluența râului Bâlea cu Laita. - în preajma morii de hârtie avea trei livezi cu pomi fructiferi, două în folosința curții și una în folosința meșterului angajat la fabricarea hârtiei. Din registrele prefectului Beseney în care s-a ținut evidența cheltuielilor cu întreținerea și a veniturilor acestei manufacturi, rezultă că în anii 1793 - 1799 moara a adus un venit mediu de 350 florini și 69 de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din Săsăuși, terminată în 1824, în spiritul iconografiei bisericii ortodoxe. Pe piciorul Sfintei mese de deasupra Sfântului altar se găsește scris anul 1818. Biserica este zidită din piatră și cărămidă, iar lații dela acoperiș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grafice încrestate pe niște bețigașe de lemn de alun sau de brad ce se numeau răboaje. Chiar Octavian Goga, poetul nostru de la Rășinari într-una din cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul lui de crestături Se uită-atât de trist la noi! Mă duce mintea-n alte vremi, Cu slova binecuvântată....... Pentru realizarea unui asemenea computer, se lua un bețigaș lătăreț și se cresta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
niciodată cu ochi buni așezarea în mijlocul lor a străinilor de neam, chestiune pe care nu odată au făcut-o simțită, a impus ca românii să se izoleze și să-și facă aproape toate lucrurile necesare casei și gospodăriei numai prin meșterii satului, care învățau și practicau toate meșteșugurile necesare vieții de zi cu zi. Dintru început, meșteșugul cel mai frecvent a fost prelucrarea lemnului, absolut necesar construcției adăpostului în care trebuia să se protejeze pe el, familia lui, animalele care îi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și și-au construit case trainice, cresc vite, în special porci și cai, ba unii au învățat meseria de șofer și au lucrat destul de bine la stat în timpul comunismului. Lemnul, anumite esențe mai dense a fost folosit cândva de unii meșteri ai satului și pentru producția de cărbune necesar, fie la încălzirea locuințelor la vreme de iarnă, la bucătării pentru gătitul hranei, fie în atelierele de fierărie, pe vatra cu foale pentru CÂRȚIȘOARA • Monografie 213 modelarea fierului prin forjarea rudimentară, dar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mori ce au măcinat cândva în Cârțișoara. În Streza a fost de bază, mulți ani tot moara grofului. Ca și cea din Oprea, în 1918 devine proprietatea comunei. La această moară după anul 1900 au fost cunoscuți ca morari, buni meșteri în meseria lor Roman Folea din 1900 până în 1905, urmat aproximativ în ordine de Onu lui Noche, Matei Șari, Dumitru Paștea, Ioan Stoica, Gheorghe Murășean din Arpașu de Sus, Andrei Leow din Cârța, Gheorghe Mitea și Costea din Olteț. Din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unde mergeau cu carele, cale de peste 20 de kilometri. după cum în perioada 1940-1952 mai rezolvau această problemă aci mai aproape, în Arpașil de Sus. Treieratul păioaselor, a fost una din operațiile agricole ce impunea rezolvarea unor probleme destul de complexe pentru meșter, ca și morăritul. Înainte vreme extragerea bobului cerealei din spic se făcea prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung, altul mai scurt, legate între ele cu o sfoară rezistentă, de regulă din cânepă bine răsucită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
deși destul de aspre uneori, despre Iași și despre Moldova, spunea în memoriile sale: Înfrumusețindu-se prin stabilirea în el a atâtor boieri (care la acea epocă își părăsiseră locuințele de țară), Iașul se umple tot mai mult de negustorime și de meșteri străini; în același timp el se și îmbogățește, adaptându-se treptat unei vieți de lux ruinător..." Și tot în anii aceia, mareșalul principe de Lignes, venit în Moldova cu armatele ruse, ne înfățișează un Iași nou și plin de frumuseți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
rază de mântuire a păcatelor sale, trăind cu speranța zilei de mâine care poate va fi mai bună cu ajutorul lui Dumnezeu. Acea stare de spirit ce se formează între lucrarea creată de artist și sufletul omului este starea pe care meșterul iconar o redă cu ajutorul pensulei sau al dălților descărcând acea energie din interiorul său redând-o în lucrări, purificând-o pentru a fi un obiect de cult religios. Munca pe care o depui pentru realizarea unei icoane este mai puțin
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
zborul lor, vrăjindu-te pe moment că ai putea avea aripi să li te alături. La ora 8 pe strada Unirii în plin centru al orașului manifestările de deschidere a primului Festival Internațional dedicat Dunării la care erau invitați artiști, meșteri populari, ansambluri folclorice, grupuri de dansatori din toate țările ce erau traversate de Dunăre, era în toi. Ajuns cu aproape o oră mai devreme cum ne ceruseră organizatorii, pentru a ne pregăti fiecare standul de prezentare pe strada principală din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Astfel am avut ocazia să cunosc din Constanța pe Gabriela Barbu ce se ocupa cu prelucrări vegetale, din Galați pe familia Mocanu, meșteri olari alături de Ștefanica Crișan o creatoare de păpuși artizanale. Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al straielor populare, al portului tradițional și un tânăr meșter olar, Ștefan Trușcă ce era foarte mândru de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al straielor populare, al portului tradițional și un tânăr meșter olar, Ștefan Trușcă ce era foarte mândru de realizările sale artistice. Pe vapor în Deltă, 2003 Județul Teleorman era reprezentat de pictorița Violeta Gabriela Păunescu ce era însoțită de cele două fiice Mădălina și Ioana, ce realizau diferite păpuși artizanale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
să atingă fericirea, cînd inima mea vrea să ia parte la taina lumii? Nu la zei mă gîndesc dorind ca trupul acestei femei frumoase sculptat de mine să fie viu. Urmăresc 6 răsplată mult mai simplă și mai măreață. Dragostea...) Meșterul Manole ne-a spus și el cu o voce dureroasă că fără sacrificii nu există creație. Ana e mai mult decît femeia iubită de meșter, e dreptul lui de a iubi la care renunță În numele creației. Pygmalion Își sacrifică arta
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de mine să fie viu. Urmăresc 6 răsplată mult mai simplă și mai măreață. Dragostea...) Meșterul Manole ne-a spus și el cu o voce dureroasă că fără sacrificii nu există creație. Ana e mai mult decît femeia iubită de meșter, e dreptul lui de a iubi la care renunță În numele creației. Pygmalion Își sacrifică arta În schimbul iubirii. În locul unei statui eterne, el vrea să obțină un trup muritor pe care-l va iubi. În felul acesta, ducîndu-și pînă la ultimele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Bălașa. La Iași a abordat două teme: aceea a cunoașterii, a tinereții, a spiritului universitar liber, dezinvolt și, în același timp, a ales să gloseze pe tema marilor mituri ale culturii românești. Așa s-au născut miturile etnogenezei românești, mitul Meșterului Manole, al Mioriței, mitul eminescian. Tot aici, la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, una dintre marile lui lucrări, poate capodopera absolută a lui Sabin Bălașa, Galaxia Iubirii, este tot o sugestie pe care i-a oferit-o poetul Mihai
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în 1936 în Anuarul Liceului „George Coșbuc“ din Năsăud. A compus versuri ce i-au fost publicate în revistele „Vatra“, „Solia“ și „Curierul elevilor năsăudeni“. A colaborat cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul“, „Curentul literar“, „Universul literar“, „Claviaturi“, „Albatros“, „Meșterul Manole“, „Pagini literare“, „Revista Fundațiilor Regale“, „Tribuna“, „Convorbiri literare“, „Răboj năsăudean“ (din 1939 a condus publicația). Din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, prof. dr. Alexandru Husar își reia activitatea publicistică, după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie i-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
chiar. Care este rolul colectivității muncitorești din care face parte Vasile-Puștiul din film ? Să vină să intervină. Și ce face ea ? Absolut nimic ! Sigur, familia îl sprijină, ca celulă de bază a societății, chiar dacă este o familie dezbinată, nereprezentativă ! Sigur, meșterul om cu părul alb, cum se cuvine îi ia apărarea. Sigur, maiorul de miliție poate prea corpolent pentru un om de acțiune, un om care are atâtea răspunderi ca apărător al ordinii ! îl simpatizează. Dar toate acestea n-au nici o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]