5,818 matches
-
Spitalul de Neurologie și Psihiatrie "Gheorghe Marinescu" din capitală" (L.H.L.). În 1971, se alătură mișcării Goma. Va intra din nou în moara anchetatorilor: "Dacă la Miliția din București-Drumul Taberei am văzut moartea cu ochii, în mîinile ofițerilor de Securitate și Miliție, la spitalul din Săpoca, județul Buzău, Secția 2, am văzut iadul de pe pămînt". Vasile Paraschiv a fost, este un erou, un om care a crezut că nu se poate trăi fără onoare. O victimă tragică a regimului Ceaușescu este Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Europei, Într-o marginalitate socială „Închisă” și stabilă. Și atunci, stimatul meu lector, ce mai rămâne din „paradisul tinereții”?!... Nu mult, nu foarte mult; un fizic și un metabolism normal, ascultător, câteva aventuri lirice sau erotice - toate În umbra unei miliții care veghează! - și pânda, pânda perpetuă, de zi și de noapte, o pândă aproape animalică, resuscitată brusc din straturile adânci ale paleo-genealogiilor umane. Am fost brusc aruncați Într-o pădure umană și În formele unor animaloide inferioare și „vinovate”, pradă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
plină aici. Poate prea plină. A ieșit prntre primii cu valizele în holul hotelului, dorind să se vadă plecat cât mai repede. VASILE GÂRNEȚ: În Gara Belarusă ne așteaptă o garnitură de tip sovietic, cu vagoane de clasa a doua, miliție pe peron... Călătorim patru în compartiment, înghesuiți în cușetele strâmte: eu, VITALIE CIOBANU, Nicolae Prelipceanu și Adrian Popescu. Aglomerarea aceasta a fost provocată și de zvonul - fals până la urmă - că nu ajung locurile pentru toți dacă ne instalăm câte două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
politică. Deși o găsesc exagerată, această apreciere înseamnă, trebuie să recunosc, foarte mult pentru mine. În ceea ce privește scriitorii contemporani consacrați acestui gen, i-aș menționa pe Alexandra Malinina și Daniil Korețki, foarte populari în Rusia. Ambii sunt foști ofițeri superiori în miliția sovietică și știu despre ce scriu. Am o atitudine de respect pentru scrisul lor. În lume sunt destui autori de succes: din Franța i-aș numi pe George Vellie și Paul-Loup Sulitzer, din America pe Tom Clancy și John Grisham
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fete ale lor, Lica, mică, urâtă, nemăritată, casieriță la un magazin de fierărie, și sora ei, șefă de cadre la Institutul de cultură fizică - șefii de cadre în anii cincizeci erau personajele cheie ale regimului! -, măritată cu Segall, căpitan de miliție la prefectură. Erau două generații distincte: bătrânii, molcomi ovrei din Dărăbani, mărunți comercianți, și tinerii, instrumentele tipice ale stalinismului, mutați abrupt în București din „lipsă de cadre”. „Tinerii” erau atât de lucizi de impostura și puterea lor, încât la moartea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
accepte „bunul-simț”. Noul „bun-simț”, învingător și gălăgios, și, într-adevăr, fapt uitat azi de mulți comentatori, în primul deceniu al „orânduirii comuniste”, șefi, ștabi de diferite niveluri, dar și mulți din masa muncitoare, în ciuda lipsurilor, a granițelor închise, a brutalității miliției, a cadrelor etc., erau convinși că se instala cu adevărat o nouă ordine istorică! Șefii, mai ales, de pe toate treptele ierarhiei comuniste, aveau o reală mândrie a „legitimității” regimului pe care-l slujeau, orgoliul și satisfacția că „patria și istoria
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, convocându-mă la dânsa în birou, mi-a comunicat că „totul e în regulă”, vor trebui făcute doar câteva „mici” modificări. Și anume... scena anchetei, foarte vie, e adevărat, nu ar avea de câștigat dacă... în locul unui colonel de miliție, am pune, nu-i așa, să zicem... un vecin un particular! Ce părere aveam, nu mi se părea că... scena va deveni și mai interesantă? - Nu cred, am răspuns eu, cu o față întunecată. Îmi pare rău, dar... colonelul rămâne
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
taberele lor, acești abandonați ai soartei fiind lăsați să fiarbă în suc propriu și interzicându-li-se să facă ceva pentru a-și câștiga existența. Fiecare comunitate își are nașul său în străinătate, rețeaua sa de întrajutorare, statutul său civil, milițiile și emblemele sale. Înainte de toate, ar trebui elucidate crimele din trecut, fără a perpetua totuși, dacă se poate, cultura războiului: este și dilema tribunalului internațional. A face dreptate face cât un război civil? Sau invers: pacea civilă trebuie cumpărată cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
supuși erau supervizate de israelieni. Vizitez celula numărul 7 (un metru lărgime și doi înălțime) unde Souha Bechara, o tânără comunistă libaneză, creștină ortodoxă, a stat închisă vreme de zece ani, pentru că a încercat să-l împuște pe șeful acestei miliții auxiliare, generalul Antoine Lahad. Avea douăzeci de ani atunci și, cu chipul ei modest și surâzător, este astăzi o adevărată eroină națională. Temnicerii și milițienii responsabili cu interogatoriile s-au refugiat în Israel, a cărui armată n-a uitat, atunci când
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
limbile atârnate. Holera, grozavă și înfiorătoare, începe să râdă hidos în preajma noastră. Azi pleacă la Dunăre ofițeri bolnavi: maiorul Mihăescu, sublocot. Chirculescu ș.a. Vremea e frumoasă și foarte caldă. Wolf și Cordelea. Vremea e frumoasă și foarte caldă. Formele la miliție, căci cum am trecut Dunărea a început meliția și formalismul. Slujba e lungă și viața-i scurtă. Înainte vreme, mă băiatule (zice un căpitan bătrân) slujba era așa, că-ți dădeau cei mari un butoi ș-o măslină, și-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oară Atlanticul, să văd de sus America Centrală și de Sud, să fac cunoștință cu spiritul unui continent la care visam de când terminasem liceul și, dezorientat, mă încălzisem la sugestia infantilă a prietenului și colegului meu George de a merge la miliție și a cere pașapoarte pentru Argentina, unde, cu mai bine de 30 de ani în urmă, unul dintre unchii săi, ofițer în garda regală, emigrase și de care familia lui nu mai știa nimic. În martie 1990, aveam să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aspru sancționate și poate cei mai buni dintre noi au plătit pentru toți cei ce au acceptat obediența. Mi-am amintit încercarea infantilă din 1955, când, proaspăt absolvent al Liceului "Andrei Șaguna", m-am dus, împreună cu un bun prieten, la miliția Capitalei să cerem un pașaport pentru Argentina. Am fost tratați de un ofițer, poate din generația lui Eliade, Cioran, Ionescu, cu îngăduință și sfaturi realiste că "fie pâinea cât de rea, tot mai bine în țara ta". Acum eram în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în decurs de două luni, la un detașament de zece mii (10.000) de oameni, al căror serviciu va consta în păstrarea depozitelor românești și a liniilor de cale ferată. Poliția în orașe și sate va fi încredințată, din acest moment, miliției locale formată din locuitorii țării. Pe măsură ce se va face evacuarea armatelor române, forțele militare ruse necesare pentru menținerea ordinei vor ocupa punctele evacuate. Comandamentul Militar Român renunță la orice imixtiune în viața internă și politică a Basarabiei. El nu poate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
alte categorii au părăsit localitatea. A treia zi, pe la prânz, o coloană de tancuri sovietice, venind dinspre Ceremuș, a străbătut localitatea noastră fără să se oprească. În următoarele zile, însă, a sosit în comună o unitate de infanterie sovietică, apoi miliția, activiști de partid și un ofițer N.K.V.D. La indicațiile sovietului local, tata a fost nevoit să redeschidă cârciuma, unde noile autorități obișnuiau să servească masa, și unde era promovată ideologia comunistă, despre munca în colectiv, colhoz, despre desființarea comerțului particular
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
În zona Podu Roșu, respectiv Aleea Rozelor nr. 24, etj. 2, apartament 12 la care a renunțat În favoarea mea fam. șef. lucrări dr. Vasile Sasu, ajunsă și ea la facultatea ieșeană după redistribuire. A urmat birocrația românească, inclusiv aprobarea de către Miliție a intrării În noul spațiu, a familiei mele: soția și fiica. În după masa aceleași zile, marți 9 martie 1964 ora 1400, am făcut primii pași la catedră, prezentat studenților de Prorectorul Institutului: prof. dr. ing. Gheorghe Timariu și șeful
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Marița defectă parcată În fața blocului. Milly nu i-a mai urmărit prezența. La Înapoierea din București și eu m-am dus direct la Facultate. În jurul orei 1000, Milly a observat lipsa mașinii și m-a anunțat. Am trimis-o la Miliția Municipală, iar eu am fugit la Miliția Județeană. Cum? Nu știți că vi s-a furat mașina? m-a Întrebat ofițerul de serviciu. Nu! i-am răspuns. Mergeți la marginea comunei Chicera, la cetățeanul ... unde a fost parcată de colegii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
i-a mai urmărit prezența. La Înapoierea din București și eu m-am dus direct la Facultate. În jurul orei 1000, Milly a observat lipsa mașinii și m-a anunțat. Am trimis-o la Miliția Municipală, iar eu am fugit la Miliția Județeană. Cum? Nu știți că vi s-a furat mașina? m-a Întrebat ofițerul de serviciu. Nu! i-am răspuns. Mergeți la marginea comunei Chicera, la cetățeanul ... unde a fost parcată de colegii de la Postul Tomești. Am fugit repede la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lui a alertat milițienii din Postul situat la marginea drumului. Imediat l-au urmărit cu o motocicletă și În pericol de a fi prins, hoțul a abandonat mașina Înfierbântată În pădurea de la marginea comunei, unde a fost găsită de lucrătorii Miliției și de unde a fost apoi transportată În cea mai apropiată curte gospodărească. A fost Începutul agoniei mașinii. Deși am dus-o la Auto-Service șiam predat-o unor salariați cunoscuți, repararea ei a durat peste o lună și a fost făcută
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
apelat la cunoștințe și numai cu ajutorul lor am reușit să mă Înapoiez În Iași. Marița n-a mai fost niciodată mașina invidiată de toți. Hoțul a fost prins În 1974 când mă găseam În Leipzig. Milly a fost invitată la Miliție. Mi se dădeau despăgubiri de nici 200 lei pentru că mașina furată era defectă. Pe noi ne costaseră reparațiile peste 5000 lei. Milly le-a mulțumit pentru investigații și le-a cedat lor suma oferită. Așa lucra atunci Miliția. Nu pot
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
invitată la Miliție. Mi se dădeau despăgubiri de nici 200 lei pentru că mașina furată era defectă. Pe noi ne costaseră reparațiile peste 5000 lei. Milly le-a mulțumit pentru investigații și le-a cedat lor suma oferită. Așa lucra atunci Miliția. Nu pot trece peste un accident rutier care putea avea consecințe grave. În vara anului 1977 veneam din Axente Sever spre Iași, pe ruta Mediaș -Târnăveni -Târgu Mureș. La ieșirea din Târnăveni mi-a ieșit În față din curtea CAP
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la ele și să mă acuze de indisciplină ori derivă profesională. Dacă aș fi asistat, mă acuzau că nu-mi țin orele. Ș.a.m.d. Tipul acesta de tracaserii le era recomandat, cum arată limpede "Cartea albă a Securității", de Miliția Gândirii, prin ofițerii responsabili cu bunul mers al Instituției Universitare: colonelul Wolf, colonelul Rotaru, maiorul Hău, căpitanul Gavrilă et alții eiusdem farinae putrescibilis. Scaraoțchi să-i cheptene pe toți... cu ragila. Ei apăsau pe pedala rectorală numită Viorel Barbu, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
A.: - Cam de pe ce dată ? G. M.: - Treisprezece, da. A fost... Nu-ți dădea voie prin Piața Unirii, grupuri mai mult de doi inși, nu aveai voie să stai gramadă, să stăm de vorbă, să ne întâlnim noi, trei, patru, Miliția ne și-mprăștia... I. A.: - Să-nțeleg că unii își dădeau seama că ceva nu este în regulă... G. M.: - Sigur că da, sigur că da ! I. A.: - Și la vremea respectivă, ați fost multumiți de căderea regimului comunist ? G.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
În anii 1831-1834, mișcările sociale creșteau în intensitate, pentru prima dată fiind trimise unități armate. Documentele semnalau mișcări și în zona Huși. O vie agitație în ținutul Fălciu a fost determinată, începând cu 1831, datorită formării armatei în Moldova, a „miliției” românești (numită „straja pământeană”): fiecare sat trebuia să dea un tânăr sau doi, însă țăranii refuzau să plece la armată. Fuga locuitorilor peste hotare, mai cu seamă în Rusia, devenise o deprindere pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a acentuat în anii 1840-1841. Unii locuitori erau izgoniți, deoarece încurajau răzvrătirea în sate sau amenințau viața proprietarilor. Răzeși, ale căror pământuri fuseseră luate de proprietari, s-au stabilit în târguri, dar au fost alungați. Pichetele de soldați din miliție, așezate la distanțe mari, nu puteau asigura un control permanent și eficace. De aceea, cel puțin în perioadele critice, paza era întărită cu mazili, obligați să facă cu schimbul, câte 15 zile de serviciu pe graniță și chiar cu locuitori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încheierea supusă de către Extraordinarul Sfat, pentru ridicarea de la Huși a dumisale agăi Anastase Panu, și arestuirea sa în cazarma din Galați, până la al doilea [!] poruncă. Departamentul, cu cinstea căzută, poftește Hătmănia a comandarisi spre acest sfârșit un vrednic ofițer din Miliție, cu convoiul trebuitor, poruncind, totodată, cele de cuviință și d-lui comandirului garnizonului din Galați”. În ordinul nr. 3.205 al Hătmăniei către Garnizoana Galați, erau menționate instrucțiuni pentru paza arestatului: „să nu îngăduiți a avea cea mai mică comunicație
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]