4,567 matches
-
autorități sovietice - comitete revoluționare, unități de miliție populară și Gărzile Roșii. Numărul persoanelor răsculate s-a ridicat la 4.000-6.000 de persoane. Răsculații proveneau din etniile ucraineană, rusă, bulgară, găgăuză etc. Rebeliunea nu a fost susținută de țăranii români (moldoveni) din Basarabia și nici de germanii basarabeni. Comandantul român al postului de jandarmi din Achmanghit a reușit să fugă în satul Sărata, unde a strâns un grup de 40 de voluntari de etnie germană. În dimineața zilei de 16, voluntarii
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
prin care chema toți creștinii să se ridice împotriva otomanilor. În loc să înainteze direct spre Brăila, unde ar fi putut contracara atacul otoman și ar fi putut spera la ajutorul rusesc, el a rămas la Iași, unde a ordonat executarea unor moldoveni pro-otomani. În București, unde a ajuns la sfârșitul lunii aprilie, după câteva săptămâni întârziere, a considerat că nu se poate încrede în loialitatea pandurilor munteni. El nu a sprijinit revolta antiotomană a lui Tudor Vladimirescu pornită din Oltenia. Relațiile dintre
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Eschipolos (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, majoritatea români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 4 metri, în partea de vest a raionului Tatarbunar, pe malul vestic al Limanului Sasic. El se află la o distanță de 13 km sud de centrul raional Tatarbunar. Până în anul 1947 satul
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Eschipolos face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.232 locuitori, în proporții mari români (moldoveni) și ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Eschipolos era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), rusă (%) și bulgară (%). În perioada interbelică, populația românească era majoritară în acest sat. Deși proiectul "Ghidul școlilor românești de
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
Nerușai (în , în , transliterat Nerușai) este un sat reședință de comună în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, în proporții mari români (moldoveni) și ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 12 metri, în partea de vest a raionului Tatarbunar, la 4 km vest de Limanul Sasic. El se află la o distanță de 24 km sud-vest de centrul raional Tatarbunar. În
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Nerușai face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.993 locuitori, în proporții mari români (moldoveni) și ucraineni. Locuitorii satului Nerușai se ocupă în principal cu agricultura și cu zootehnia. În ferma colectivă de animale erau crescute în anii '60 ai secolului al XX-lea 1.600 vaci. În satul Nerușai a existat o icoană a
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
Borisăuca, de asemenea Borisovca, întâlnit și sub forma Borisauca (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 27 metri, în partea centrală a raionului Tatarbunar, pe malul de nord-vest al Limanului Sasic. El se află la o distanță de 5 km sud de centrul raional Tatarbunar și la 25 km
Borisăuca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318476_a_319805]
-
a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Borisovca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.803 locuitori, în proporții mari români (moldoveni) și ucraineni. Locuitorii satului Borisovca se ocupă în principal cu agricultura și viticultura. Se cultivă cereale și soiuri rare de struguri. Școala din satul Borisovca are limba română ca limbă de predare . În acest sat își desfășoară activitatea asociația culturală
Borisăuca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318476_a_319805]
-
Anadol, întâlnit și sub formele Anadolu și Dolînske (în ; în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 15 metri, la o distanță de 4 km de centrul raional Reni, în partea de vest a raionului Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Anadol (în ), în acel
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Anadol face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.705 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Biserica din satul Anadol a fost construită în secolul al XIX-lea. În anul 1938 a fost restaurat, fiind apoi sfințit de un impunător sobor
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
fiind redenumit Kotlovina ("bazin" sau "vale" în limba rusă). Localitatea Bulboaca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1752, populația fiind formată din moldoveni . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Bolboca face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.643 locuitori, preponderent găgăuzi. Pe lângă aceștia, mai există și comunități reduse numeric de bulgari și moldoveni (români). Localnicii vorbesc limba găgăuză, dar și limbile română, bulgară și rusă. În anul 1945 au fost înființate în sat două colhozuri - "Scânteia" și "Victoria". În august 1948, a fost inaugurat un al treilea colhoz - "28 iunie". În 1952, toate
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Satu-Nou, întâlnit și sub forma Novosilske (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 10 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de sud-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 36 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Satu-Nou face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.572 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Satu-Nou era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%) și bulgară (%).
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
Cartal, întâlnit și sub forma Orlovca (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 21 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, pe malul vestic al Lacului Cartal și pe malul nordic al Dunării, în partea de sud a raionului Reni. El se află la o
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Cartal face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.047 locuitori, preponderent moldoveni (români). În sat este o școală cu predarea în limba română și un ansamblu de dansuri populare - „Opincuța”. Locuitorii satului Cartal sunt în majoritate de religie ortodoxă. În anii '40 ai secolului al XX-lea, biserica din Cartal a fost
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
Frecăței, întâlnit și sub forma Limanske (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Frecăței (în ), în acel an el fiind redenumit Limanske. Localitatea Frecăței a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Populația era formată inițial din moldoveni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Frecăței face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.302 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Începând din anul 1996, preotul Nicolae Asargiu (originar din Anadol și cu studii la Chișinău) și enoriașii săi din Frecăței au aderat la Mitropolia Basarabiei
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
denumirea oficială de Caragacii-Vechi (în ), în acel an el fiind redenumit Nahîrne. Localitatea Caragacii-Vechi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Caragaci. Populația satului era formată inițial din moldoveni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
68% în așezări rurale (19.422 locuitori). Cele mai populate localități sunt orașul Reni - 20.761 locuitori și satele Satu-Nou - 3.572, Frecăței - 3.302 și Cartal - 3.047. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Reni erau majoritari în următoarele localități: Anadol, Barta, Cartal, Frecăței și Satu-Nou. În centrul raional Reni, populația de limbă română avea o pondere de 49% din totalul locuitorilor, fiind etnia cea mai importantă numeric din localitate. Ar mai
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
la lucrările seminarului criminologic pe care dumnealui îl conducea. Acest eveniment a fost decisiv în formarea mea de mai departe ca criminolog.”" După absolvire, este repartizat la serviciu în Ș.S.A.P. a M.A.I. al U.R.S.S., fiind unicul moldovean care s-a învrednicit de o asemenea apreciere. Aici își începe activitatea didactică în domeniul criminologiei, mai întîi ca lector cumulard, iar apoi ca lector titular la Catedra de criminologie și profilaxie a infracțiunilor. Întrucît era arhidificil a găsi literatură
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Bujor refuză de a susține teza de doctorat, dat fiind faptul că ignora existența criminologiei sovietico-socialiste. Acest fapt l-a ofensat profund pe conducătorul lui științific, care însă „mi-a iertat aceste declarații”. De fapt, Valeriu Bujor a fost primul moldovean care a făcut criminologie în cadrul Catedrei de criminologie și organizare a activității de profilaxie a infracțiunilor a Academiei Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S., cea mai prestigioasă instituție de învățămînt din sistemul afacerilor interne. Peste vreo cincisprezece ani, discipolul său
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
al Moldovei, era recunoscut de către Sfântul Scaun ca „Duce al Moldovei” printr-o scrisoare în care se adăuga că Moldova este parte a națiunii vlahe (române): "dux Moldavie partium seu nationis Wlachie". Cronicarul polonez Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]