KorAP: Find »[drukola/base=morfologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...164 165 166 ...180 >

4,496 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA, REMBARRNGA, REMBARUNGA) Limbă australiană înrudită cu DYIRBAL. Morfologie ergativă. RONCALAIS Dialect al BASCEI. RUTUL (RUTAL, RUTULY, RUTULTSY, CHAL, MYKHANIDY

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ramura de nord-est, vorbită în Daghestan și Azerbaidjan. Peste 20 000 de vorbitori. Dialecte: shina, borch, ixreko-muxrek. Prima utilizare a termenului "ergativ" (Dirr 1912) este cu referire la această limbă. SACAPULTEC Limbă din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. Limbă ergativă morfologic, având caracteristici sintactice ergative, influențate de modelul discursiv. Există două serii de prefixe prin care se realizează acordul verbal, o serie pentru A și O și alta, pentru S. Pentru un verb tranzitiv, prefixul ergativ precedă imediat verbul, iar prefixul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Pentru un verb tranzitiv, prefixul ergativ precedă imediat verbul, iar prefixul absolutiv precedă prefixul ergativ. SAMOANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Vorbită în Samoa, Noua Zeelandă, SUA. 370 000 de vorbitori. Limbă VSO, cu prepoziții. Partiție morfologică: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Într-o propoziție tranzitivă, A este marcat cu prepoziția ergativă, iar P este în absolutiv (marca zero). Dacă este folosit un verb de stare în locul unui verb de tip

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
iar A, înainte. SAWERU − Vezi YAWA. SELAYARESE (SELAYAR) Limbă austroneziană, malayo-polineziană, vorbită în Selayar, Sulawesi, Indonezia. Circa 100 000 de vorbitori. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. SHOKLENG Limbă braziliană din familia JÊ. Partiție morfologică acuzativ/er gativ, determinată de doi factori: propoziție principală vs propoziție subordonată și timp−aspect. În propozițiile principale, marcarea poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar în propozițiile subordonate, marcarea, realizată prin acord, este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sau grup de dialecte al limbii KURDE. SOULETIN Dialect al BASCEI, vorbit în Franța, reprezentând extremitatea estică a întinderii limbii basce. SUMERIANĂ Limbă moartă izolată, vorbită în sudul Mesopotamiei în mileniul IV î. Cr., prima limbă scrisă cunoscută (scriere cuneiformă). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la aspectul perfectiv și la alte moduri decât imperativul, numai pentru nume și pronumele la singular. Pronumele care nu sunt la singular au

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de nord, grupul hesperonesian. Vorbită în Filipine. 24 de milioane de vorbitori, ca limbă primă și 60 de milioane de vorbitori, ca limba a doua. Limbă ergativă care a păstrat construcția antipasivă, spre deosebire de alte limbi austroneziene. Are construcție aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza activă. După

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
interpretare, ergativitatea acestei limbi este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC ZOQUE) Limbă indigenă, din familia zoquean, cu aproximativ 400 de vorbitori, din regiunea Veracruz, Mexic. Mecanismul responsabil de acordul prin sufixe sau prin clitice este dependent de structura morfologică a verbului. Marcare morfologică și acord de tip ergativ. Acordul se face cu nominalul în ergativ, dar, în anumite condiții morfologice, și cu alte nominale. TIRIYÓ (TRIO) Limbă din familia CARIB(AN), vorbită în câteva state de la granița dintre Brazilia

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC ZOQUE) Limbă indigenă, din familia zoquean, cu aproximativ 400 de vorbitori, din regiunea Veracruz, Mexic. Mecanismul responsabil de acordul prin sufixe sau prin clitice este dependent de structura morfologică a verbului. Marcare morfologică și acord de tip ergativ. Acordul se face cu nominalul în ergativ, dar, în anumite condiții morfologice, și cu alte nominale. TIRIYÓ (TRIO) Limbă din familia CARIB(AN), vorbită în câteva state de la granița dintre Brazilia și Suriname. 2 000

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de vorbitori, din regiunea Veracruz, Mexic. Mecanismul responsabil de acordul prin sufixe sau prin clitice este dependent de structura morfologică a verbului. Marcare morfologică și acord de tip ergativ. Acordul se face cu nominalul în ergativ, dar, în anumite condiții morfologice, și cu alte nominale. TIRIYÓ (TRIO) Limbă din familia CARIB(AN), vorbită în câteva state de la granița dintre Brazilia și Suriname. 2 000 de vorbitori. TONGANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Limbă vorbită în arhipelagul Tonga (Pacificul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și O, cazul absolutiv. Predicatul se acordă cu argumentul în absolutiv, cu excepția verbelor care înseamnă 'a continua' și 'a începe'. TSIMSHIAN Limbă amerindiană vorbită SUA (Alaska) și Canada (Columbia britanică), aparținând grupului de limbi penutian. 10 000 de vorbitori. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: marcare ergativă în propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
coordonare, coreferențialitate, încorporare) confirmă faptul că agentul procesului biactanțial se comportă ca subiect; în discursul oral, formele biactanțiale cu morfologie ergativă sunt rare; pacientul primește cazul instrumental în construcțiile ergative (iar agentul, cazul ergativ). TUPI-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată. TUTU Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. TZELTAL − Vezi MAYAN. TZOTZIL Limbă indigenă din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 330 000 de vorbitori. Sistem

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte limitată a marcării de tip acuzativ. WALMATJARI Limbă înrudită cu WALPIRI. Limbă ergativă din punct de vedere morfologic. Nominalele din pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
WALMATJARI Limbă înrudită cu WALPIRI. Limbă ergativă din punct de vedere morfologic. Nominalele din pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume. În fiecare propoziție există un auxiliar, aflat, de obicei, pe locul al doilea. Sintaxă de tip acuzativ: pivot S/ A. Nu există antipasiv. WANGKUMARA Limbă aborigenă australiană din sud-estul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur vorbitor fluent. În 1994, trăiau 2 vorbitori. Limbă ergativă morfologic, cu trei mărci de caz ergativ, aflate în distribuție complementară (-ma vs -na, -nma), iar ultimele două, în variație liberă. Omiterea mărcii ergative determină defocalizarea agentului (așteptat, cu grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nume, cât și pentru pronume. Nu există pronume legate. Sintaxă ergativă. Există construcție antipasivă. YAM − Vezi JAM. YARAWARA − Vezi JARAWARA. YANYULA (YANYUWA, ANYULA) Limbă aborigenă vorbită în nordul Australiei. După ultimele cercetări, 7 vorbitori. Limbă aglutinantă. Dialecte diferite la nivel morfologic pentru bărbați și femei. Trecere de la sistemul ergativ (prezent sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YAWA (YAVA) Limbă izolată (înrudită cu SAWERU sau considerată, alături de aceasta, dialect al aceleiași limbi), care prezintă asemănări cu limbile papua. Este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
devine intranzitivă. Structura reflexivă, intranzitivă, diferă semantic de reflexivul din limbile occidentale: reflexivul arată că agentul acționează numai în mod voluntar asupra lui însuși. YIMAS Limbă polisintetică, papua, vorbită în Noua Guinee. 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă la nivel morfologic, nu și sintactic. Partiție ergativă complexă, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 dual au paradigmă de nominativ-acuzativ, cele de persoana 1 singular și plural și de persoana 2 au sistem tripartit (A, S, O sunt marcate diferit

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
intranzitiv este de obicei în absolutiv, satisfăcând EPP; atunci când EPP este satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ liberă a cuvintelor în propoziție. YUCATEC Limbă MAYAN, vorbită în Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
influențează relațiile sintactice: arabana, kalaw lagaw ya, ciukotă, gumbaynggir, diyari, gahuku, warlpiri. 25 Situația din limba dyirbal, în pofida diferențelor genetice și structurale foarte mari, ridică un semn de întrebare asupra naturii și a caracteristicilor cazului acuzativ din limba română, marcat morfologic numai pentru pronumele personale de persoanele 1 și 2. Situația este asemănătoare și în engleză: Comrie (1973: 239) observă că distincția nominativ−acuzativ (mai bine zis, distincția nominativ vs caz obiectiv, care înglobează valorile acuzativului și ale dativului) e marcată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
52 De fapt, după cum precizează, autorul reia o idee exprimată anterior, în 1978. 53 Spre deosebire de studiul din 1979, în cartea din 1994 (în mod paradoxal, Ergativity a apărut în același an cu L'actance), Dixon adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

ocupă cu funcționarea acestor organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată că acestă știință este Într-o foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea adăuga că ,,orice organ implică o funcțiune și orice caracter morfologic corespunde unui caracter fiziologic” (p. 162). Dar, chiar când s-ar Îngădui acest pleonasm științific, căci prea multă bogăție nu strică, nu se pot Închide ochii asupra unei treceri cu vederea foarte grave pe care o Înfățișează manualul, trecere cu

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
consacrat epistemologiei sociale. Capitolul al doilea este eterogen, demarează cu o epistemologie a localului („localul ca lume”), continuă cu o analiză teoretică a tradiției, pornind de la eseul tematic din 1945 semnat de George Marica, și se Încheie cu o introducere morfologică În regiunea Apusenilor. Primele două conțin formulări teoretico-metodologice, iar ultimul reprezintă o analiză empirică. În capitolul al treilea aflăm, prin aproximări succesive, nu prin definiții de gen proxim și diferență specifică ce sunt vecinătățile și comunitățile. Capitolul al treilea, unul

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

favorizante mai frecvent implicate în patogenia supurațiilor, identifică o vomică discretă sau fetiditatea pasageră a sputei și respirației, corelează tabloul actual cu tratamentul antibiotic „orb” deja aplicat [65, 106]. Examenul microscopic al sputei evidențiază o floră polimorfă, uneori cu aspecte morfologice ce sugerează germenii anaerobi: bacili gram negativi, fusiformi sau cu o colorație bipolară. Examenul bacteriologic al sputei pentru evidențierea bacteriilor anaerobe necesită metode adecvate de recoltare a sputei (prin aspirație bronhoscopică protejată sau spută spălată după metoda Mulder) care sunt

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]