4,726 matches
-
cererea de plecare în vizită ca turiști a teologilor: S.C., J.B.M., L.P., S.A., S.E., S.M., T.E.A., L.A. Lt. col. Ungvari Iosif Col. Oprea Florian” OASTEA DOMNULUI Pentru acest cult era dificilă procurarea materialelor cu caracter religios. De aceea, aceste materiale se multiplicau prin scriere de mână sau la mașina de scris. Și în aceste cazuri, tot informatorii din mediu aveau rolul cel mai important. Ei semnalau prezența acestor materiale, multiplicarea lor, ceea ce ducea la percheziții organizate de Miliție și la confiscarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cultelor și sectelor ori alte elemente din străinătate întreține relații, dacă primește materiale cu conținut mistico-religios din Canada, SUA sau alte state occidentale ori transmite unele date și informații în legătură cu libertățile și drepturile religioase din țara noastră. Dacă depozitează ori multiplică materiale de proveniență străine, preluarea și folosirea în interesul organelor noastre; documentarea activității sale ostile, prevenirea și lichidarea acesteia. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor sarcini vom întreprinde următoarele măsuri: dirijarea cu sarcini concrete pe lângă E.R. a inf „Onica Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
inert sau ca un rezultat, ci ca un proces colectiv de calificare (Capitolul 2); pe de alta, considerând că acest proces se desfășoară ca un lanț social care nu doar că valorizează în mod colectiv bunul respectiv, dar îi și multiplică efectele sociale (Capitolul 3). În loc să privească definirea lucrurilor ca pe o problemă de rezolvat, sociologia se angajează într-o muncă de descriere analitică a definiției înseși, în măsura în care ea mobilizează colective, trimite la cunoștințe, se referă la valori și pune în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1817-1894), specialist în istoria economică și contemporan cu Marx, ori de specialiști în istoria culturală, precum elvețianul Jacob Burkhardt (1818-1897), toți urmăreau să pună în lumină producțiile culturale prin relațiile cu alte sfere (politică, economică, religioasă), fără vreo excludere și multiplicând punctele de vedere. Weber a fost puternic influențat de materialism și de Școala istorică. Opera sa poate fi citită ca o tentativă de a amenda punctul de vedere materialist, demonstrând că și cultura, formele și bunurile simbolice (religioase) au o
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
anchetele infirmă existența grupurilor inițiale Rămâne o ultimă posibilitate, susținută de toți sociologii care estimează că practicile culturale se uniformizează traversând fără deosebire grupurile sociale. Cercul lui Louis Dirn a dezvoltat o vreme această reprezentare a socialului. Mendras, membru fondator, multiplică indiciile acesteia: școlarizarea de masă și televiziunea constituie forțe de omogenizare ale căror efecte sunt considerate superioare celor ale forțelor de diferențiere. Acestea slăbesc toate: culturile țărănești dispar, limbile regionale la fel, educația religioasă este marginalizată, cinematograful popular a dispărut
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
social fără activitatea profesională pe care o însoțește. Unii istorici de artă și sociologi ai culturii chiar s-au specializat în studiul mitului artistului (Kriz și Kurz, 1987; Heinich, 1991; Bénichou, 1973). Semnele de valorizare a imaginii artistului s-au multiplicat în istorie începând cu Renașterea. Astfel, introducerea semnăturii artistului în rapoartele de proprietate asupra operei marchează delimitarea statutului de artist. Prin lucrarea sa, acesta din urmă aparține clar forțelor sociale de producție din epoca sa, dar, prin semnătură (eventual prin
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Farchy, 1999, p. 46). Consumul se concentrează pe câteva titluri: din 380 de lungmetraje proiectate în Franța în 1994, 30 de filme au adunat jumătate din spectatori (Benhamou, 1994, p. 66, și 2002); editarea dezvoltă o economie bazată pe best-seller, multiplică lucrările la comandă și privilegiază imaginile în raport cu textele (Benhamou, 1996; Farchy, 1999). Birocratizarea Rutinizarea prin politică va fi expusă mai detaliat în capitolul următor. Putem să evocăm de pe acum formele ei când acestea se aplică artiștilor și profesioniștilor culturali: Menger
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Rutinizarea prin politică va fi expusă mai detaliat în capitolul următor. Putem să evocăm de pe acum formele ei când acestea se aplică artiștilor și profesioniștilor culturali: Menger a insistat în mod deosebit pe fenomenul de "socializare a riscului artistic": politicienii multiplică garanțiile artistice și încearcă să le fie alături artiștilor în marginalitatea lor socială. Ei le oferă oportunități materiale: case de creație, ateliere subvenționate parțial, ateliere-reședință, comenzi (Menger, 1983 și 1986; Lamy și Liot, 2002); crearea, dacă nu avantajoasă, măcar derogatorie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
câmpuri de acțiune. La început, legile descentralizării prevedeau limitarea lor la politica lecturii, a cărții, la gestionarea bibliotecilor departamentale de împrumut (bibliobuz și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC, le obligă să multiplice operațiunile contractuale și să-și fixeze "ținte" culturale specifice, neacoperite de stat. Astfel, identitatea regională se construiește prin protejarea patrimoniului istoric, etnografic, arhitectural, chiar artizanal și agricol, complet ignorat de administrațiile descentralizate. Intercomunalitatea Acest ultim nivel trebuie luat de acum
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și reducerea incertitudinilor privitoare la valoarea lor. Mass-media joacă un rol-cheie, deoarece permit dezvoltarea unei adevărate ubicuități, cu mare risipă de afișe publicitare, anunțuri și emisiuni promoționale. Spațiul public a devenit, în mare parte, un spațiu comercial (Habermas, 1962). Actorii multiplică strategiile de ocupare a spațiilor și a timpului: ei produc evenimente simultane, false coincidențe, acționând împreună. Toate aceste strategii concertate, jucate într-un mod spontan pentru a decupla eficacitatea lor practică, tind să reducă incertitudinea. Producerea valorii Această paradigmă are
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
apreciere estetică, încât disputele cronologice capătă un loc important în dezbaterile artistice" (Moulin, 1967, p. 78). • Când bunurile sunt produse industrial (cărți, informație, muzică înregistrată, cinema etc.), oferta se organizează astfel încât ele să poată păstra un caracter de raritate: fie multiplicând noutățile: hiturile, subiectele de presă corespund unei poziții de "monopol temporar" pe o piață încărcată; fie atașând fiecare operă unei personalități, obligatoriu unice. Este economia de tip star system (Benhamou, 2002). În acest spirit, dreptul de proprietate intelectuală înscrie ca
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un pluralism de valori și o multitudine de puncte de vedere? • Poziția cercetătorului: obiectivitate superioară sau normativitate comună? Există o ambivalență în poziția lui Bourdieu, care, pe de o parte, afirmă obiectivitatea și reflexivitatea cercetătorului și, pe de altă parte, multiplică luările de poziție, ba chiar și judecățile de valoare. În dialogul său cu Hans Haake (Pierre Bourdieu și Hans Haake, Libre-échange, Seuil, Paris, 1994), el denunță deschis dezvoltarea liberalismului cultural contemporan, mecenatul de firmă cu pretenția lui de a se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină (invitația, interesul, asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd, autentificînd sau negînd mesajul verbal" (G. Croussy, 1990: 119). În timpul unei discuții semnele nemărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, pumnul sau maxilarele strînse, surîsul sau căscatul sînt semne pe care nu le stăpînim, corpul nostru informînd fără știrea noastră. Cine are ochi să vadă și urechi să audă va constata
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe de altă parte. Ipoteza de bază a studiului actual al comunicării este plurimedialitatea oricărei interacțiuni și mutualitatea efectelor locuției și recepției. Limbajul non verbal nuanțează, consolidează, autentifică sau distorsionează mesajul verbal. În timpul unei dezbateri semnele ne-mărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, surîsul sau căscatul sînt semne pe care le stăpînim mai greu; corpul nostru se exprimă și fără știrea noastră:" Spațiul constituie fără îndoială o experiență fundamentală pentru subiect: întîlnirea cu celălalt
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Șansa de refondare a științei economice în raport cu celălalt operator de natură contextuală în care încape complexitatea, și anume spațiul, nu mai este de nimeni astăzi contestată. Este clar că Economia nu poate la nesfârșit să limiteze spațiul natural pentru a multiplica, sub semnul câștigului, spațiul artificial, mergând până la a stimula exercițiul câștigului din nimic în spațiul virtual. Virtualitatea, ca formă sofisticată a artificialului produs de economie, servește iluziei că ipoteza fondatoare nu are nevoie de perspectiva antropică deoarece câștigul este nelimitat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
teoreticieni de a analiza ceva numit Economie spațială, dând mâna cu geografia și alte discipline ale ambientului. Făptura iluministă a Economiei nu se simte confortabil cu mediul ambiant, nu doar pentru că natura nu s-ar supune pretențiilor ei de a multiplica prin creștere accelerată, de azi pe mâine, consecința randamentală, dar și pentru că este habitatul omului. Cucerirea (citește distrugerea!) naturii rămâne pasiunea de alianță a Economiei cu perspectiva iluministă asupra științei. În calitate de putere inepuizabilă, știința nu se suportă decât pe ea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe motiv de omogenitate și recursivitate, să definească starea generală a unui sistem la un moment dat, fie înainte, fie înapoi, fără să știm sensul că este de început sau de sfârșit. Dar nici cele din termodinamică, oricâte ar fi multiplicate permanent (de la volum la temperatură, trecând prin presiune, compoziție chimică etc. cu stări de dilatare comprimare pentru a transforma energii de mecanică și energie de mișcare) nu ne ajută să spunem ceva precis în legătură cu o stare sau alta a sistemului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și în realul rezultat din laborator. Început ca o sinteză a practicilor cognitive, iluminismul rațional a rafinat excesiv căile cunoașterii până la a utiliza exclusiv metoda experimentului. Încrederea în noua putere a omului de a cunoaște prin experiment și de a multiplica puterea prin instrumentalizarea cunoașterii a dus la o înfundătură echivalentă cu distrugerea naturii: unilateralizarea căii cognitive. Deci, un alt fel de limită a ceva ce părea să fie nelimitat: gândirea rațională. Nu încape îndoială că și această limită, ca de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
arată atât căile pe care se eșuează, cât și căile unde s-ar putea produce corecții pentru minimizarea eșecului, pentru controlul rațional al consecințelor, pentru implicarea conștientă în cursul proceselor. Și acest lucru este vizibil acolo unde căile s-au multiplicat cu febrilitate, unde a contat viteza atingerii scopului uzându-se de orice mijloc accesibil, unde, în fapt, s-au încurcat planurile, s-au suprapus orizonturile de înțelegere, unde s au confundat nivelurile de explicație. Expresia directă a eșecului se originează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
formula delocalizării proceselor economice în funcție de minimalismul recompenselor pentru forța de muncă și atinge perfecțiunea prin instituirea dreptului asupra valorii după gradul de asumare a riscului investițional. Desigur, o zonă nebuloasă care atrage cu forța unei găuri negre tentația de a multiplica valoarea în afara logicii economicității o constituie coafarea situațiilor financiare pentru stimularea creșterii prețului acțiunilor, operație echivalentă în fond cu o redistribuire violentă a valorii în favoarea deținătorilor de capital și a managerilor. Problema consistenței se complică la extrem într-o astfel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
impresia de viață în plină desfășurare) este precizat în didascalii și reprezentat prin limbaje scenice (decoruri: seară/dimineață, vară/toamnă; „îmbătrânirea“ personajelor etc.), iar timpul subiectiv este numit ori sugerat în dialogul/în monologul personajelor (relativizare a timpului dramatic, care multiplică planurile temporale ale acțiunii prin evocarea unui timp trecut/proiecția în viitor). - Creațiile lirice fixează, în general, o durată unică, reliefată direct (uneori, chiar în titlu: Sara pe deal, Se bate miezul nopții..., Sfârșit de toamnă etc.) sau doar sugerată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
epicul, sugerând ipostaze dinamice ale omului modern. Viziunea poetică se constituie prin expansiunea imaginației, prin regândirea miturilor fondatoare, prin amestecul de luciditate și fantezie, de gravitate și derizoriu (care as cunde însă „râsu-plânsu“). Limbajul poetic mizează totul pe ambiguitatea ce multiplică nivelurile de semnificare, pe forțarea limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evenimente/ca serii progresive de situații dramatice (climax) sau modern, ca progresie generată de „evoluția“ spirituală a personajelor, de succesiunea stărilor de conștiință (obsesii, angoase, coșmaruri). - Punctul culminant este foarte bine marcat, spre el convergând toate evenimentele „fabulei“. Dramaturgul modern multiplică momentele de maximă încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul ia forma anticlimaxului, sau a epilogului, urmând rapid punctului culminant ori fiind chiar solidar cu acesta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
urmărește încă. (M. Eminescu) Tuul referențial, textualizat prin indici ai persoanei a IIa, prin formule de adresare directă, prin mărci stilistice ale invocației retorice, poate viza: - un alterego al eului poetic (Arthur Rimbaud: „Eu este un altul“ - eul scindat/dedublat/multiplicat: tu treceai mânjit pe aripi / și cu pene și cu fulgi. Unde ești tu cel deatuncea / unde fugi? - N. Stănescu; Ai îmbătrânit, băiete, / Cântând stihuri și ștafete - T. Arghezi) - o prezență lirică distinctă de eul poetic, ființă concretă sau entitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se evidențiază destructurarea eului liric, tinzând spre un eu abstract, deseori disimulat sub măști culturale. Postmodernismul recuperează eul biografic, individual și, în același timp, multiplică „vocile“ lirice. Polifonia eurilor poetice (eul biografic, moral, ontologic, auctorial, lectorial etc.) creează o rețea complexă de relații pe axa eu - tu - altul - ceilalți, precum în Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie de Simona Popescu. 3.4.4
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]