36,388 matches
-
care, de câțiva ani buni s-au stabilit cu domiciliul peste hotare, Dana-Cristina - în marea metropolă Viena (unde, prin căsătorie a primit numele de Probst), iar Adina-căsătorită Dumitrescu - domiciliază în orașul Tampere din Finlanda. În aceste țări, cu importante tradiții muzicale, își desfășoară o amplă și valoroasă activitate de creație muzicală și didactică universitară, multe dintre lucrările instrumentale și vocal-instrumentale realizate fac parte din repertoriile unor renumite formații simfonice și de cameră, grupuri instrumentale și vocal instrumentale, soliști instrumentiști și lirici
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
peste hotare, Dana-Cristina - în marea metropolă Viena (unde, prin căsătorie a primit numele de Probst), iar Adina-căsătorită Dumitrescu - domiciliază în orașul Tampere din Finlanda. În aceste țări, cu importante tradiții muzicale, își desfășoară o amplă și valoroasă activitate de creație muzicală și didactică universitară, multe dintre lucrările instrumentale și vocal-instrumentale realizate fac parte din repertoriile unor renumite formații simfonice și de cameră, grupuri instrumentale și vocal instrumentale, soliști instrumentiști și lirici, din diverse orașe românești și din străinătate. Prin uriașe eforturi
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
surorile Teodorescu - folosind cu talent, pricepere și perseverență, multiple procedee și modalități specifice organizării unor ample manifestări artistice - de reală ținută artistică și științifică, au izbutit să obțină colaborarea efectivă și sprijinul material benefic a multor compozitori, muzicologi și critici muzicali, jurnaliști din presa scrisă și audio, postului de radio România Muzical, Akies Music Today, Muzeului Paul Constantinescu, precum și unor oameni de suflet din Câmpina, familiei Ion Simion - S.C. Confind SRL Câmpina și alții. Ca și la edițiile precedente, deschiderea actualei
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
modalități specifice organizării unor ample manifestări artistice - de reală ținută artistică și științifică, au izbutit să obțină colaborarea efectivă și sprijinul material benefic a multor compozitori, muzicologi și critici muzicali, jurnaliști din presa scrisă și audio, postului de radio România Muzical, Akies Music Today, Muzeului Paul Constantinescu, precum și unor oameni de suflet din Câmpina, familiei Ion Simion - S.C. Confind SRL Câmpina și alții. Ca și la edițiile precedente, deschiderea actualei ediții, a IV-a (programată în perioada 20-23 iulie a.c.) a
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
România, Sebastian Dumitrescu și Adina Dumitrescu (România- Finlanda), Stefano Bonilauri (Italia) și Drew Wilson (Anglia). După amiază, artiștii interpreți, muzicienii și jurnaliștii oaspeți din țarăși străinătate au participat la primul workshop de compoziție, moderator - muzicolog Irina Vasilescu de la Radio România Muzical. Tema scrisă în program s-a referit la muzica compusă pentru acordeoane. Au fost abordate, în discuții, tehnici noi utilizate de compozitorii români și străini în lucrările audiate în deschiderea concertului, dar și alte creații de acest gen semnate de
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
a doua zi, sâmbătă, 21 iulie, în aceeași sală, programul a fost rezervat în întregime, ca și în următoarele trei zile, Muzicii franceze la anul 1900. Prezentarea și comentariul opusurilor oferite publicului din opera celor patru renumiți compozitori ai școlii muzicale franceze: Claude Debussy - de la a cărui naștere se împlinesc azi, 22 august, 150 de ani (aniversare pe plan UNESCO), Francis Poulenc, Maurice Ravel, Erik Satie, au fost susținute de muzicologul dr. Monica Isăsescu, de la Radio România Muzical. Soliști concesrtiști: Duo
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
compozitori ai școlii muzicale franceze: Claude Debussy - de la a cărui naștere se împlinesc azi, 22 august, 150 de ani (aniversare pe plan UNESCO), Francis Poulenc, Maurice Ravel, Erik Satie, au fost susținute de muzicologul dr. Monica Isăsescu, de la Radio România Muzical. Soliști concesrtiști: Duo pian - Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu - doctori în muzică, profesori de pian la Colegiul Național „Dinu Lipatti”, soprana Cristina Radu, de la Opera Română din Brașov, pianista Ana Bondue - stabilită în Franța, și eleva Mara Balint - pian, de la
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
a avut loc cel de-al doilea Workshop pentru tinerii interpreți care, în dezbateri, au abordat aspecte și momente importante din muzica franceză pentru pian la patru mâini. Duminică, 22 iulie a.c., începând cu ora 17:00, programul acestei manifestări muzicale de excepție a continuat la Muzeul „Paul Constantinescu” din Ploiești. Sub genericul „Muzica franceză în dialogul generațiilor de interpreți” au evoluat 12 artiști interpreți din țară și de peste hotare (Elveția, Austria, Finlanda). Cuvântul introductiv și o seamă de date esențiale
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
țară și de peste hotare (Elveția, Austria, Finlanda). Cuvântul introductiv și o seamă de date esențiale din creația compozitorilor francezi prezenți pe afiș au fost aduse în atenția spectatorilor de către prof. dr. Alexandru I. Bădulescu - coordonatorul muzeului. A fost o manifestare muzicală - eveniment, un adevărat regal, onorat de un public numeros din capitală, din Ploiești, Băicoi etc. Prin repetatele aplauze, cei prezenți au răsplătit buna pregătire tehnică și performanțele tinerilor interpreți Victor Georgescu, Elina Guină și Leonard Șarpe (pian), Teodora Stroe, Mircea
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
duo pian). Concertul s-a încheiat cu cei doi invitați de onoare: Duo pian - Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu, care au interpretat, la cote artisitice înalte, Feeria din Rapsodia spaniolă semnată de ilustrul compozitor francez Maurice Ravel. Prestigioasa manifestare "Țintea muzicală" s-a încheiat cu deosebit succes luni, 23 iulie a.c., cu un program de Muzică franceză în saloanele anilor 1900. Prezentarea rolului pe care saloanele franceze din ultima parte a secolului al XIX-lea l-a avut în dezvoltarea și
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Cristina Probst și Adina Sibianu (pian), Maria Magdalena Probst (violoncel, recitator). Un succes deosebit a cunoscut ultima piesă din programul concertului: „Nunta de argint”, de Cecile Chaminade, o superbă fantezie pentru pian opt mâini. Programul actualei ediții a manifestării „Țintea muzicală 2012” s-a încheiat cu o interesantă comunicare referitoare la istoricul saloanelor de literatură și muzică din Băicoi și București, saloane fondate de renumita prințesă Cleopatra Ghica Trubețkoi, din Băicoi (1802 (?) - 1880), susținută de prof. dr. Alexandru I. Bădulescu. Surpriza
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
istoric și critic literar Cezar Boliac care, atât în București, cât și în Băicoi (împreună cu alte mari spirite ale culturii românești din acea vreme: I.H. Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu etc. a frecventat minunatele serate literar muzicale orgaizate în saloanele amintite. Sperăm ca ediția viitoare (19-22 iulie 2013) să cunoască noi succese din punct de vedere al participării muzicienilor români și de peste hotare, astfel încât această nouă manifestare muzicală apărută recent pe harta județului Prahova și a țării
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Ghica, Mihail Kogălniceanu etc. a frecventat minunatele serate literar muzicale orgaizate în saloanele amintite. Sperăm ca ediția viitoare (19-22 iulie 2013) să cunoască noi succese din punct de vedere al participării muzicienilor români și de peste hotare, astfel încât această nouă manifestare muzicală apărută recent pe harta județului Prahova și a țării să pășească cât mai solid în contextul național și european. Tuturor, sincere felicitări!
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
expresie concisă a unei mentalități vicioase ce scoate la lumină întreaga filozofie a compromisului, toată naivitatea rânduielilor intens formalizante ce alcătuiesc o bună parte din motivația acelui „n-a fost să fie” despre care s-a spus că urmărește creația muzicală a ultimilor decenii. Dar cine se face frate cu dracul nu va trece niciodată puntea, dracul fiind vrăjmașul nedezmințit al oricărei împliniri sau izbânzi pozitive. Mai ales că în muzica de azi există o tendință generală a compozitorilor care se
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
Logica Lumilor Posibile (XVI) Nicolae Brânduș În următoarele intervenții din Logica Lumilor Posibile vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
Logica Lumilor Posibile (XVI) Nicolae Brânduș În următoarele intervenții din Logica Lumilor Posibile vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat universul polidimensional în care se înscrie experiența muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat universul polidimensional în care se înscrie experiența muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L, D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu mai revin. Este vorba despre un complex de valori
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat universul polidimensional în care se înscrie experiența muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L, D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu mai revin. Este vorba despre un complex de valori înseriate și scalate între care se stabilesc relații urmând a căpăta sens și formă în discursul
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
complexitate structurală imensă, în cea mai mare parte inclusă funcțional în comportamentul materiei acustice, deci în afara prizei conștiente a acțiunii interpreților (vezi si Logica XV, Motto 4). Ne vom referi în discuția noastră strict la acele elemente structurale ale limbajului muzical care pot deveni în practica domeniului informație conștientă asupra căreia actantul poate interveni concret, actual, în vederea unui scop. Cu aceste considerente ne vom pune problema constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
referi în discuția noastră strict la acele elemente structurale ale limbajului muzical care pot deveni în practica domeniului informație conștientă asupra căreia actantul poate interveni concret, actual, în vederea unui scop. Cu aceste considerente ne vom pune problema constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect (sonor) în desfășurarea teleologică. Enunțul intervalic este acțiunea formativă elementară în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect (sonor) în desfășurarea teleologică. Enunțul intervalic este acțiunea formativă elementară în acest discurs și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției în ce privește
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției în ce privește configurarea limbajului muzical se transgresează de la un anume tip tradițional de „lectură” (a operei închise în semiologia tradițională corespondentă) la
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției în ce privește configurarea limbajului muzical se transgresează de la un anume tip tradițional de „lectură” (a operei închise în semiologia tradițională corespondentă) la alt tip de enunț. Și anume, de la element la relație-element. Dacă am nota cu [MT] cardinalul mulțimii
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]