4,430 matches
-
în one campus or another" („M-am născut într-un campus universitar, si mi-se pare că mi-am trăit viața într-un campus sau un altul”). În afară de faptele neliniște din India a anilori 1940, există două mari confruntări cu nedreptate socială, care l-au influențat și l-au determinat în tinerețe să se interesze de economie, etică și filozofia politică: După terminarea școlii primare, Sen a studiat Științe economice la "Presidency College" în Calcutta, unde a obținut în anul 1953
Amartya Sen () [Corola-website/Science/308528_a_309857]
-
harului personal și se poate produce de mai multe ori în cursul vieții, iar la copiii supradotați se poate petrece devreme la vârste foarte mici din cauza dezvoltării lor asincrone. În această situație copii vor avea frământări deosebite privind limitările umane, nedreptățile sau crizele majore, aceste frământări fiind decisive în alegerea traseului de dezvoltare a abilităților viitoare. Dacă reacția adulților sau a colegilor de generație la aceste frământări va fi agresivă este posibil ca dezintegrările de personalitate a acestor copii să fie
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
1952 s-a dus la lacul Floreasca, văzând pentru prima dată caiace și canoe gândindu-se că n-ar strica dacă s-ar plimba cu barca. Astfel s-a înscris și la secția de caiac-canoe a „ Tânărului Dinamovist”. După multe nedreptăți pe care le-a întâmpinat la lupte, s-a întors definitiv la practicarea caiacului pe lacul Floreasca. Între timp își schimbase și locul de muncă, lucrând într-un atelier de cazangerie de pe Rahova. „Acolo-povestește Rotman- mă iubeau toți muncitorii și
Leon Rotman () [Corola-website/Science/308107_a_309436]
-
călătoriei în New York a fost cartea de poezii „"Poeta en Nueva York"” („"Poet în New York"”). Se pare că a fost o etapă fericită din viața sa, chiar dacă nu a reușit să învețe engleză. Cu toate acestea a rămas indignat de nedreptatea socială din Statele Unite. În 1930 a plecat la Havana, unde a scris o parte din operele sale „"Así pasen cinco años"” și „"El público"”, iar în același an s-a întors la Madrid. Acolo a aflat că se va pune
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
realizat o serie de picturi cu evrei, care au devenit notabile prin realismul lor. Prin această tematică a evreilor, pictorul a atras atenția că majoritatea acestora ca și a creștinilor nu sunt bogătași sau bancheri, ci ei suferă împreună din cauza nedreptăților sociale. Săraci fiind, ei erau lipsiți de drepturi cetățenești și erau nevoiți să presteze meserii lăturalnice, nerentabile, și un comerț mărunt, periferic. Celebre prin faptul că au fost comentate îndelung în presa vremii sunt picturile "Emigrantul" și "O afacere bună
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
București, el a făcut mai multe tablouri cu muncitori cum a fost cel intitulat "Lucrătorul" - cel care reprezintă un bărbat cu șapcă și cu șorț. După atitudine, personajul transmite neliniștea sa legată de un conflict de muncă sau, probabil, o nedreptate care i s-a făcut. Lucrarea este executată cu linii sinuoase, consistente fapt care dă picturii o lipsă de claritate evidentă. În picturile "La nicovală" și "Fierarii", Băncilă folosește o tehnică aspră, cu linii care delimitează mai mult formele decât
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
l-au marcat se datoresc acesteia, irepresibile pasiuni militante. Conformat, încă din copilăria lui urgisită, ca un justițiar și un revoltat, Stere a fost animat (din adolescență pînă la bătrînețe) de ideea necesității reformării structurilor sociale și politice. A urît nedreptatea și alcătuirile strîmbe, a fundat o doctrină (un curent de idei), a elaborat proiecte reformatoare, s-a angajat să le înfăptuiască, și-a căutat prieteni și sprijinitori, s-a luptat cu adversarii. Într-un cuvînt, s-a aflat de pe la 14-17
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
doi au întâmpinat, într-o Germanie nu prea deschisă - în acei ani - emigranților, greutăți destul de mari la începutul mariajului. Greutăți pe care le prelucrau în moduri total diferite: Antonio se răzbună, dacă i se oferea ocazia, iar soția lui indura nedreptățile, plângând pe ascuns.
Jan Weiler () [Corola-website/Science/306593_a_307922]
-
că, oricând și oriunde ar fi trăit Eminescu, din opera sa ar fi răzbit același pesimism, aceeași dezamăgire. Pesimismul eminsecian nu este unul egoist (în lirica sa, Eminescu nu-și plânge propriile neîmpliniri erotice!), ci unul metafizic, izvorât din conștientizarea nedreptăților sociale, politice, dar mai ales din conștientizarea tragismului condiției umane. Contactul cu filosofia lui Schopenhauer a alimentat însă acest pesimism nativ, corespunzând perfect structurii sufletești a lui Eminescu. Criticul supune analizei câteva dintre poeziile eminesciene reprezentative care-i pun în
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]
-
mai importantă influență a predicatorilor "radicali" (precum era Jan Želivský, care considerau că statutul bisericii catolice din acel moment era de-a dreptul eretic. Acești predicatori își îndemnau congregațiile la acțiune imediată, inclusiv la revoltă armată, pentru a combate toate nedreptățile și îndepărtarea de la adevărata credință creștină. Prima defenestrație a fost astfel punctul de cotitură în dezvoltarea mișcării husite, marcând momentul în care s-a renunțat la negocieri și s-a trecut la acțiuni violente. Această acțiune este considerată ca evenimentul
Defenestrațiile de la Praga () [Corola-website/Science/306929_a_308258]
-
alternativă la concepția lui Rawls despre dreptate, ceea ce dovedește impicit valoarea și impactul cărții în comunitatea academică. Nozick este interesat în susținerea a ceea ce el numește o teorie istorică a dreptății ca indreptățire, tip de teorii în care dreptatea sau nedreptatea distribuirii de resurse este stabilită nu in funcție de modele structurale ale stării finale, ci in funcție de procedurile prin care s-a ajuns la aceea distribuire. Din multitudinea de posibilități prin care indivizii pot ajunge in posesia resurselor, teoria propusă de
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
sticlă și argint. Turnul Justiției ("Adalet Kulesi"), aflat undeva între sala divanului și harem, este cea mai înaltă structură a palatului, fiind unul dintre cele mai reprezentative repere vizibile, mai ales după Bosfor. El simbolizează vigilența veșnică a sultanului împotriva nedreptății. Există de asemenea și trezoreria imperială și camera armelor unde sunt expuse arme și armuri din perioada otomană, dar și mai vechi din perioadele dinastiilor omeiade, abbaside, mameluce și safavide. Poarta Fericirii ("Bâbüssaâde") face legătura între a doua curte și
Palatul Topkapî () [Corola-website/Science/303097_a_304426]
-
Deși imperiul era puternic, persoana și caracterul Împăratului arătau anumite caracteristici de slăbiciune. Încăpățânat și idealist, acesta avea multe planuri dintre care multe nu au putut fi realizate în timpul regimului său, sau ulterior. Congresul de la Viena, din 1815, constituia o nedreptate față de casa imperială Bonaparte care trebuia rectificată. Europa ar fi trebuit, conform principiilor napoleoniene, să fie reorganizată într-un ansamblu de mari state naționale și industriale, unite de propriile interese și de tratate comerciale, reunindu-se la congrese periodice la
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
Congresul de la Viena din 1815 că Franța trebuie pedepsită pentru că l-a acceptat din nou pe Napoléon I ca Împărat, pe perioada domniei de 100 de zile dintre exilul de pe Insula Elba și cel de pe Insula Sf. Elena. Răsturnarea acestei nedreptăți față de puterea tradițional dominantă în Occident era un țel declarat al lui Napoléon al III-lea. Ocazia pentru ca Franța să se reafirme a venit cu Războiul Crimeii. Ca urmare a dorinței de a controla strâmtorile Bosfor și Dardanele, Rusia invadează
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
indiferent dacă erau sau nu proprietari. A fost cunoscut pentru atitudinea pentru „pământul liber”, care însemna opoziție atât față de sclavie, cât și față de aboliționism. A articulat această atitudine pentru prima oară în 1837, spunând: „instituția sclaviei este bazată atât pe nedreptate, cât și pe relele politici, dar promulgarea doctrinelor de abolire tinde mai degrabă să-i agraveze răul, decât să-l amelioreze.” Poziția sa era una foarte apropiată de cea a lui care susținea programul de a aduce abolirea sclaviei prin
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
accentul său de Kentucky, cu o voce foarte puternică, el a spus că Legea Kansasului avea o „indiferență "declarată", dar, cred eu, un zel "real" și ascuns pentru răspândirea sclaviei. Nu pot decât să o urăsc. O urăsc din cauza monstruoasei nedreptăți a sclaviei înseși. O urăsc pentru că privează exemplul nostru republican de dreapta sa influență în lume ...” La sfârșitul lui 1854, Lincoln a candidat ca Whig pentru Senatul SUA din partea statului Illinois. La acea vre,e, senatorii erau aleși de legislativul
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
cu ceilalți comandanți, pentru că nu vorbea ungurește foarte bine. El privea războiul calm, spre deosebire de ceilalți comandanți, care erau nervoși și se certau tot timpul. Se întâlnește cu un fost coleg de facultate, Alexe Candale, cu care poartă o discuție despre nedreptatea războiului deoarece românii s-au întors împotriva ungurilor și avea să fie o luptă între români și unguri, colegul lui plângându-se la fel ca toți ceilalți. Acestă discuție îl tulbură pe David. VI. Tulburarea îi mai trece în ziua
Catastrofa (nuvelă) () [Corola-website/Science/302334_a_303663]
-
înaintării românilor în Ardeal. Cearta aceasta îl tulbură și mai tare pe David, care nu poate dormi toată noaptea următoare, gândindu-se la familia sa. VII. În zilele următoare David simți pentru prima oară dorința să moară, gândindu-se la nedreptatea acestui razboi. VIII. Regimentul lui David este mutat în Transilvania. IX. La Arad, aproape de front se întâlnește cu un alt prieten Emil Oprișor, cu care poartă o discuție în care prietenul lui aduce vorba despre trecerea la români în timpul luptei
Catastrofa (nuvelă) () [Corola-website/Science/302334_a_303663]
-
crize mistice, el suferă o dramă sufletească cauzată de conflictul între datoria sa de ofițer și sentimentul de apartenență la națiunea română. Asistarea la execuția ofițerului ceh Svoboda (nume simbolic ce înseamnă „libertate” în limba cehă) îl face să înțeleagă nedreptatea războiului și să-și pună probleme de conștiință, care vor duce la un final tragic. Romanul a obținut „Marele premiu al romanului” acordat în 1924 de Societatea Scriitorilor Români și a fost tradus în peste douăzeci de limbi străine. El
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Germaniei și Austro-Ungariei. La încheierea războiului, Italia a făcut mai puține progrese decât a fost promis în Pactul de la Londra. Pactul de la Londra a fost anulat odată cu Tratatul de la Versailles, naționaliștii italieni și publicul au văzut acest lucru ca o nedreptate și un ultraj; au existat peste 600.000 de victime italiene. Acest resentiment, împreună cu nemulțumirile interne și o încetinire economică a permis fasciștilor italieni conduși de Benito Mussolini să se ridice la putere în 1922. În secolul al 19-lea
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
planuri pentru acordarea unui ajutor internațional Finlandei, dar s-a făcut foarte puțin în acest sens. Tratatul de pace de la Moscova semnat în 1940, care a pus capăt în mod oficial Războiului de Iarnă, a fost perceput ca o mare nedreptate în Finlanda și nu numai. O cincime din teritoriul Finlandei și 11% din terenurile agricole au fost pierdute. Peste 12% din populația Finlandei a trebuit să se mute din teritoriul cedat Uniunii Sovietice. Hanko a fost închiriat URSS-ului ca
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
Încercând să analizeze această situație, Schmitt a elaborat o teorie legală și politică structurată pe situațiile excepționale ale epocii moderne, de la războaiele religioase, la revoluțiile și contrarevoluțiile secolului al XIX-lea. Într-o perioadă în care mulți ideologi discutau despre nedreptățile păcii de la Versailles și căutau să justifice acțiuni revanșarde, Carl Schmitt se referea la o criză sistemică, pe care o acțiune revanșardă nu ar fi putut în niciun caz să o rezolve. Ideea că o pace nu este posibilă decât
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
de dușmănie are un caracter ontologic sau intrinsec , iar noul tip de "război este dus în mod discriminatoriu" ("diskriminierend geführten Krieg"). În cadrul unui asemenea război, dispare caracterul de reciprocitate și inamicul este identificat pe baza unor definiții a dreptății și nedreptății. Într-un asemenea conflict total, se părăsește "sfera politicului" ("Sphäre des Politischen") - în care diferențele sunt negociabile - și se întră în "sfera teologiei" ("Sphäre des Theologischen") sau a ideologiei, în care nu se poate ajunge la o înțelegere prin negociere
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
scurt timp pe pagina sa oficială de facebook: „Pentru mine, Familia Regală reprezintă nu numai o pagină esențială din istoria țării noastre, ci și un simbol al valorilor pe care le admir: respect față de oameni, putere de a trece peste nedreptăți și greutăți, generozitate și bunăcuviință”. Cu aceeași ocazie Principesa Margareta a decorat, în numele Regelui Mihai I, o serie de personalități marcante ale vieții publice și o serie de instituții culturale și de învățământ din România și din Republica Moldova. În luna
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Tharsymachus; începe cu Mitul lui Gyges, care a descoperit un inel ce i-a dat puterea să devină invizibil. Glaucon se folosește de legendă pentru a argumenta că nici un om nu ar fi drept dacă ar avea ocazia să facă nedreptăți dar ar fi scutit de consecințe. Cu puterea de a fi invizibil, Gyges intră în palat neobservat, o seduce pe regină, îl ucide pe rege și astfel preia regatul. Glaucon explică astfel că orice om, drept sau nedrept, ar face
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]