5,657 matches
-
necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de obști războiul, așa pe mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne supărăm nici când El nu ni le dăruiește Îndată”23. Nenorocirile verifică sufletul așa cum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne supărăm nici când El nu ni le dăruiește Îndată”23. Nenorocirile verifică sufletul așa cum focul verifică aurul. Când sufletele oamenilor sunt Încercate cu asemenea boli și nenorociri, zice Sfântul Vasile, aceasta se Întâmplă pentru ca prin aceste examene grele și dureroase să se aleagă cei buni, fie că‑s săraci, fie că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne supărăm nici când El nu ni le dăruiește Îndată”23. Nenorocirile verifică sufletul așa cum focul verifică aurul. Când sufletele oamenilor sunt Încercate cu asemenea boli și nenorociri, zice Sfântul Vasile, aceasta se Întâmplă pentru ca prin aceste examene grele și dureroase să se aleagă cei buni, fie că‑s săraci, fie că‑s bogați, pentru că și unii și alții trec proba la fel prin răbdare. În asemenea momente
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sens, Sfântul Ioan Gură de Aur adaugă : „Vezi, așadar, că atunci când a văzut că Iov era plin de fapte bune, diavolul a avut ceva de spus Împotriva lui. «Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu ?ă Dar când, În atâtea nenorociri, Iov s‑a arătat Îndelung‑răbdător, dia‑ volul și‑a acoperit rușinat chipul și a fugit, nemaiavând nimic a spune Împotriva lui Iov. Așadar, atunci când vezi vreun om drept care, deși are multe virtuți, este Încercat de nenumărate nenorociri, să nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În atâtea nenorociri, Iov s‑a arătat Îndelung‑răbdător, dia‑ volul și‑a acoperit rușinat chipul și a fugit, nemaiavând nimic a spune Împotriva lui Iov. Așadar, atunci când vezi vreun om drept care, deși are multe virtuți, este Încercat de nenumărate nenorociri, să nu te miri. Și când vezi că cineva care face multă milostenie și multe fapte plăcute lui Dumnezeu, ajunge să cadă În ispită sau este pândit de primejdii, să nu te Întrebi de ce. Motivul pentru care se Întâmplă așa ceva
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca oameni și ca să nu‑i privească mai curând ca zei decât ca simpli muritori. Al treilea, pentru ca puterea lui Dumnezeu să strălucească mai mult servindu‑se pentru a Învinge și a răspândi credința În numele Său de oameni Încercați de nenorociri și perse‑ cutați din toate părțile. Al patrulea, pentru ca răbdarea sfinților Însăși să apară cu mai multă strălucire și ca să se vadă că ei nu servesc lui Dumnezeu din interes, ci pentru că au pentru El o iubire curată, pentru că, În mijlocul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
perse‑ cutați din toate părțile. Al patrulea, pentru ca răbdarea sfinților Însăși să apară cu mai multă strălucire și ca să se vadă că ei nu servesc lui Dumnezeu din interes, ci pentru că au pentru El o iubire curată, pentru că, În mijlocul tuturor nenorocirilor lor, ei Îi sunt devotați totdeauna. Al cincilea, pentru a ne gândi la Învierea morților, căci când se vede un drept, plin de merite, neieșind din viață La originile bolii 37 decât după ce a suferit nenumărate nenorociri, omul se gân
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru că, În mijlocul tuturor nenorocirilor lor, ei Îi sunt devotați totdeauna. Al cincilea, pentru a ne gândi la Învierea morților, căci când se vede un drept, plin de merite, neieșind din viață La originile bolii 37 decât după ce a suferit nenumărate nenorociri, omul se gân‑ dește fără voia sa la o judecată viitoare, și Își zice În sine Însuși : dacă oamenii nu lasă niciodată fără răsplată pe acei care lucrează pentru ei, cu cât mai mult Dumnezeu nu va lăsa niciodată fără
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
s‑au sfârșit de suferințe și de munci pentru El. Dacă Însă nu e posibil ca să‑i lipsească de răsplata lor, este netăgăduit că neprimind‑o În această lume, o vor primi În alta. Al șaselea, pentru ca acei care suferă nenorociri să fie Încurajați și mângâiați văzând că cele mai strălucite și sfinte persoane au suferit la fel și chiar mai mari nenorociri. Al șaptelea, pentru ca atunci când suntem Îndemnați să privim virtutea drepților, și când ni se zice : imitați pe feri
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
netăgăduit că neprimind‑o În această lume, o vor primi În alta. Al șaselea, pentru ca acei care suferă nenorociri să fie Încurajați și mângâiați văzând că cele mai strălucite și sfinte persoane au suferit la fel și chiar mai mari nenorociri. Al șaptelea, pentru ca atunci când suntem Îndemnați să privim virtutea drepților, și când ni se zice : imitați pe feri‑ citul Petru, imitați pe fericitul Pavel, mărimea faptelor lor să nu ne facă a crede că au fost de o altă natură
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sfântul Grigorie Teologul, cărora le repugnă atât de mult compătimirea La originile bolii 39 și ajutorarea celor necăjiți, Încât Îi insultă și‑i batjocoresc pe aceștia din urmă, Îndrăznind chiar, cu nesimțire duhov‑ nicească, să zică : „De la Dumnezeu au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să desfac hotărârea lui Dumnezeu și să mă arăt mai bun ca El ? Să sufere, să fie nenorociți, să trăiască În nefericire ! Așa a hotărât Dumnezeu !”37. Începând șirul argumentației de care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai plăcută, În care vor fi răsplătite toate binefacerile ; altfel, La originile bolii 41 n‑ar fi lăsat pe atâția răi să‑și petreacă zilele lor În plăceri, În lăfăire și În Îmbuibare și pe atâția drepți să sufere lipsuri, nenorociri și necazuri. Drepții suferinzi nu sunt nicidecum socotiți „nenorociți” de către Sfinții Bisericii noastre, ci sunt slăviți și fericiți pentru viitoarea lor bogăție cerească pe care o vor moșteni. În viața de acum tuturor li se aplică legea răsplătirii. Cei virtuoși
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin vreo pedeapsă de Îndreptare. Nu merită lecuirea repede și ușoară a acestui timp cei a căror inimă este Împietrită și nepocăită. „Profetul, tulburat de suferința celor sfinți pe care‑i vede copleșiți de 44 Suferința și creșterea spirituală felurite nenorociri și Încercări, În vreme ce, dimpotrivă, păcă‑ toșii nu numai că nu trec În cursul acestei vieți prin nici un necaz umilitor, dar chiar se bucură de belșugul tuturor bogă‑ țiilor și al succeselor, aprins de mânie și nemaiputându‑și stăpâni revolta, exclamă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
umane să prefere să discute cu cineva care Împărtășește suferința sa - care simpatizează. Și această simplă observație are consecințe teologice impor‑ tante. Hristos nu empatizează cu suferințele noastre, Încercând să‑și imagineze ce trebuie că simțim vizavi de tristețile și nenorocirile existenței umane. El știe deja. A trecut și El prin ele. Le‑a experimentat. Pe scurt, El simpatizează cu noi. Și aceasta aduce o nouă profunzime, intensitate și căldură rugăciunii noastre adresate lui Hristos În aceste situații. Ne putem ruga
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În suferință, nu va Învăța nimic din această experiență. Dar cine crede că Dumnezeu poate folosi suferința În favoarea lui, să vor‑ bească În ea și prin ea, va fi deschis În a vedea mâna lui Dumnezeu la lucru În această nenorocire. Pentru creștini, Dumnezeu lucrează la fel de mult prin eșec ca și prin succes, prin suferință la fel de mult ca și prin bucurie. Cuvioșii părinți, atinși de nenumărate boli, mulțumeau lui Dumnezeu și le considerau pe acestea ca fiind „iubirile lui Dumnezeu”. În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca să vadă Împreună pacientul. Pantoleon l‑a Întrebat pe bărbatul orb ce dorește. Pacientul a răspuns cu franchețe : „Îmi doresc lumina ochilor, doctore. Căci nimic nu este mai dulce omu‑ lui decât puterea vederii. Îți cer să ai milă de nenorocirea și de suferința mea. Ai milă de mine, nefericitul ! Căci mulți doctori au promis să Îmi Înapoieze văzul, dar nu au reușit. Ei doar mi‑au prădat averea În schimbul medicamentelor, de la care nu am primit nici un beneficiu. Într‑adevăr, puțina
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Cei posedați de demoni au fost mântu‑ iți, cei paralizați au putut din nou să Își folosească membrele atrofiate, membrele celor ologi au fost Îndreptate, cei care se aflau În pericol pe mare au fost protejați, și, În cazul fiecărei nenorociri, sfântul Nectarie s‑a arătat ca fiind un grabnic ajutător și un neobosit protector. Numele lui a deve‑ nit cunoscut În fiecare colț al lumii, astfel Încât vestea minunilor lui a ajuns până la capătul lumii. Cei din Grecia, Europa și America de Nord
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din care ar fi fost eliberați prea ușor, pentru că În cazul acela ar fi apreciat prea ușuratic vindecarea răului, iar deoa‑ rece n‑au luat măsuri de precauție pentru cazul unei noi Îmbolnăviri, au căzut astfel din nou În aceeași nenorocire. Iată de ce, În cazuri asemănătoare, Dumnezeul cel veșnic, Care cunoaște cele ascunse și Care «știe toate mai Înainte de a se faceă (Istoria Susanei 42), amână, În bunătatea Sa, ajutorarea mai rapidă a oamenilor ; mai bine zis, ajutorarea Sa constă În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu Dumnezeu"56. Dar condiția acestui "nou antropocentrism" (vechi cât Sf. Părinți, dar ignorat) arată că omul stă în centrul creației câtă vreme se retrage la margine, ca Iisus în kenoză. Iată de ce antropocentrismul creștin este hristocentric, omul alunecând în nenorocire câtă vreme are trufia să se substituie lui Dumnezeu. Eminescu a simțit și asta. Dan-Dionis și Maria se află în "centrul" lumii, dar de îndată ce pe bărbat îl bântuie gândul luciferic că ar putea fi Dumnezeu, căderea devine inevitabilă. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care Dumnezeu n-a fost condamnat la moarte. De aceea, în istoria Europei, singura "revoluție" reușită a fost cea creștină, în care biruitorii nu mai oprimă. Revoluțiile ca rotiri oarbe între "ciocan" și "ilău" se recunosc ușor, fiindcă ele adâncesc nenorocirile unui popor, nefiind vorba de nici o "mântuire", cum pretind actorii lor. Revoluția comunistă a însemnat aruncarea României cu decenii îndărăt, iar mulți recunosc astăzi că și cea din 1989 a produs efecte similare, mărind decalajul dintre noi și țările în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
celor două orașe, având ca temă Parisul Revoluției Franceze: "Erau cele mai bune timpuri, erau cele mai rele timpuri". Ray pornește și el de la strania contradicție dintre cuceririle modernității asociate cu o degradare planetară a mediului și cu multe alte nenorociri, încât contradicția făcea din această perioadă istorică, dincolo de splendidul ei progres, "una incomparabil de periculoasă", provocând un sentiment de apocalipsă mai grav decât la 1789. Însă, fire optimistă, sociologul american paria pe semnele înnoitoare ale unui viitor care să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ultimii 40-50 de ani (situația e valabilă și pentru alte foste colonii de pe glob), majoritatea acestor state și-au dobândit independența, fiind puse sub presiunile modernizării după tipare occidentale. Efectele paramoderne au trezit tentația de a învinui modernizarea "pentru toate nenorocirile sociale și economice". Aceste societăți s-au trezit, de fapt, sub fenomenul unei sincronizări producătoare de forme fără fond, similare cu cele analizate de T. Maiorescu și de Eminescu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea românesc. Ziauddin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Nietzsche. Pentru gânditorul german, nihilismul nu e negarea divinității, cum se crede, ci demascarea faptului că în istorie toate forțele sunt puse de către cei slabi pentru anihilarea celor puternici în ființa lor spirituală, crucificându-i ca pe Hristos. Marea nenorocire e că slabii conduc lumea erijându-se în "puternici" ai zilei. Nihilism, cu alte cuvinte, înseamnă negarea a ceea ce-i superior, iar din acest punct de vedere nu Nietzsche este "nihilistul", ci slabii, în egoismul lor nesățios. Și fiindcă interpreții
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și de vinovăție preluată de la Sf. Apostol Petru și de la Sfinții Constantin și Elena. Finalmente, se impune "adevărul" că homosexualitatea este starea normală a umanității, iar nu împărțirea pe sexe, care ar fi "păcatul originar" producător de dezechilibre și de nenorociri. Dictatura masculină începută de Apostolul Petru și de Constantin cel Mare s-a răsfrânt deopotrivă contra Cavalerilor Templieri, acuzați de sodomie, între altele, și împotriva femeilor care gândesc, pe care le-a acuzat de vrăjitorie. Manevrarea greșelilor Inchiziției este de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
întunecase, aluzia la Soare fiind și mai evidentă. Comentatorii sunt convinși că dacă tentativa de reformare a Bisericii iudaice ar fi reușit în direcția voită de Iisus și de Maria Magdalena, altfel ar arăta astăzi lumea și, bineînțeles, creștinismul. Din nenorocire, creștinismul în varianta nou-testamentară a constituit un imens recul comparativ atât cu mozaismul, cât mai ales cu isianismul, care deschisese lumii calea celei mai generoase spiritualități, căci adepții religiei egiptene dețineau secrete ale cunoașterii extraordinare, ceea ce le-a permis, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]