5,043 matches
-
792, renunțarea lui Tassilo la pretențiile asupra Bavariei, foametea ce bântuia regatul, prețurile mari, condamnarea adoptionismului. Prima adunare se ținea între noiembrie și martie, în locul unde regele franc iernă și se decideau operațiunile militare sau se decidea dată chemării la oaste. A două se întrunea între luna mai sau după adunarea oștii, expedițiile militare fiind planificate. Se discuta despre asigurarea păcii, justiției, protejarea bisericii și a celor săraci. Războaiele se desfășurau în timpul verii. Oastea era convocată într-un loc apropiat de
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
regatul, prețurile mari, condamnarea adoptionismului. Prima adunare se ținea între noiembrie și martie, în locul unde regele franc iernă și se decideau operațiunile militare sau se decidea dată chemării la oaste. A două se întrunea între luna mai sau după adunarea oștii, expedițiile militare fiind planificate. Se discuta despre asigurarea păcii, justiției, protejarea bisericii și a celor săraci. Războaiele se desfășurau în timpul verii. Oastea era convocată într-un loc apropiat de câmpul de lupta. După trei-șase luni, oștenii erau lăsați la vatra
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
militare sau se decidea dată chemării la oaste. A două se întrunea între luna mai sau după adunarea oștii, expedițiile militare fiind planificate. Se discuta despre asigurarea păcii, justiției, protejarea bisericii și a celor săraci. Războaiele se desfășurau în timpul verii. Oastea era convocată într-un loc apropiat de câmpul de lupta. După trei-șase luni, oștenii erau lăsați la vatra. Pentru a evita abandonul, prin intermediul capitulariilor, Carol a modificat tradiția franca, prin care fiecare om liber era deținător de pământ era obligat
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
sistemul de fortificații al regatului, cu rol ofensiv și defensiv, mai ales la est de Rin. A sprijinit mănăstirile mari din regatl dăruindu-le întinse domenii în teritoriile cucerite. Au fost ridicate noi lăcașuri de cult, ce adăposteau provizii pentru oști. Înainte de campanie, Carol convoca la curte abatii mănăstirilor din teritoriile ce urmau a fi traversate, asigurându-se că va avea sprijinul lor în acțiunile militare. A preferat reședințele rurale, dar și cele urbane, că Worms sau Cologne, majoritatea din nordul
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
lui Carol au cunoscut începutul declinului. Izvoarele vorbesc despre semne de rău augur: seceta, foamete, epidemii, cutremure sau moartea elefantului dăruit de Harun al Rashid, apariția unei comete. Capitulariile și cronicile pomenesc despre măsuri împotriva refuzului de a veni la oaste, vagabondajului, hoției, despre acțiuni războinice împotriva danezilor și slavilor ce profitau de situația în care regele era bolnav și bătrân și nu mai putea reacționa cu vigoarea de altădată. În 810, moare Pepin, iar în 811, Carol. Astfel, Carol cel
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
Otokashi care s-au deghizat în țărani , soț și soție , si au pătruns nerecunoscuți pe teritoriul inamic împlinind atⴠun ritual sacru dintr-o viziune a împăratului , dar și aduc⮤ probabil o serie de informații extrem de utile despre organizarea taberi inamice . Oastea condusă de JIMMU TENNNO a cigat bătălia și cei doi eroi au primit de la împărat titlul de SHINOBI adică de luptători secreți ( ideograma Kanji este aceeași și se poate citi atît NIN , cⴠsi SHINOBI ). Sensul nu este doar acela
Ninjitsu () [Corola-website/Science/298000_a_299329]
-
vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Vodă, câștigată de români. Este de reținut că, în cronica turcului Ioan Küküllö, se pomenește de existența, pe locul unde se află astăzi orașul, a unei fortificații, căci „voievodul Nicolae, după ce a trecut cu oastea [...] râul Ialomița luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. O dovadă că orașul exista încă de atunci și că românii s-au bătut cu îndârjire. Prima mențiune a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
II-lea ("Cuceritorul") a invadat Principatul Moldova în anul 1476, împreună cu o armată numeroasă, dorind să-i pedepsească pe moldoveni pentru înfrângerea suferită de turci, cu un an înainte, în Bătălia de la Podul Înalt. Lui i s-a alăturat o oaste munteană condusă de domnitorul Basarab Laiotă. În scopul de a diminua forțele moldovenești angajate în luptă, turcii au apelat la ajutorul tătarilor din Crimeea care au traversat Nistrul și au început să prade Moldova. Domnitorul Ștefan cel Mare a fost
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
În scopul de a diminua forțele moldovenești angajate în luptă, turcii au apelat la ajutorul tătarilor din Crimeea care au traversat Nistrul și au început să prade Moldova. Domnitorul Ștefan cel Mare a fost nevoit să trimită o parte din oastea moldovenească pentru a-i alunga peste Nistru pe tătari. Ștefan cel Mare s-a retras spre munți, alegând ca loc al bătăliei o mare poiană din pădurea de la Valea Albă (azi satul Războieni din județul Neamț). Aici s-a dat
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Ștefan cel Mare s-a retras spre munți, alegând ca loc al bătăliei o mare poiană din pădurea de la Valea Albă (azi satul Războieni din județul Neamț). Aici s-a dat la 26 iulie 1476 bătălia dintre moldoveni și turci. Oastea condusă de sultanul Mahomed Cuceritorul avea 150.000 turci, pe când oastea lui Ștefan cel Mare avea numai 10.000 oșteni moldoveni. Moldovenii au răsturnat copaci uriași în jurul acelei poiene, au săpat un șanț adânc pe lângă acea întăritură și au aruncat
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
al bătăliei o mare poiană din pădurea de la Valea Albă (azi satul Războieni din județul Neamț). Aici s-a dat la 26 iulie 1476 bătălia dintre moldoveni și turci. Oastea condusă de sultanul Mahomed Cuceritorul avea 150.000 turci, pe când oastea lui Ștefan cel Mare avea numai 10.000 oșteni moldoveni. Moldovenii au răsturnat copaci uriași în jurul acelei poiene, au săpat un șanț adânc pe lângă acea întăritură și au aruncat pământ peste arborii doborâți, transformând poiana în care se adăpostise într-
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Moldovenii au răsturnat copaci uriași în jurul acelei poiene, au săpat un șanț adânc pe lângă acea întăritură și au aruncat pământ peste arborii doborâți, transformând poiana în care se adăpostise într-o adevărată cetate improvizată. Lupta a fost crâncenă, dar mica oaste moldoveană a fost biruită de numeroasa oaste turcească. Turcii au avut 30.000 de morți, iar moldovenii 200 morți și 800 de prizonieri. În această bătălie, însuși domnitorul moldovean a căzut de pe cal, dar nu a fost rănit. Cu toate că au
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
poiene, au săpat un șanț adânc pe lângă acea întăritură și au aruncat pământ peste arborii doborâți, transformând poiana în care se adăpostise într-o adevărată cetate improvizată. Lupta a fost crâncenă, dar mica oaste moldoveană a fost biruită de numeroasa oaste turcească. Turcii au avut 30.000 de morți, iar moldovenii 200 morți și 800 de prizonieri. În această bătălie, însuși domnitorul moldovean a căzut de pe cal, dar nu a fost rănit. Cu toate că au câștigat lupta, turcii nu au putut supune
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
de facto independența, dar nu și de jure, pentru a evita ca și celelalte state ocupate de turci să ceară același lucru. Kogălniceanu a respins această ofertă. Declarându-se stare de război între România și Turcia, bărbații care fuseseră la oaste și aveau vârsta până în 45 de ani au fost mobilizați, iar celorlalți doritori li s-a oferit posibilitatea să plece voluntari pe front. Printre cei care au fost mobilizați au fost sublocotenentul Spiroiu (Horațiu Mălăele), sergentul Ion Ciucă (Emil Hossu
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Ciucă, care a refuzat să rămână singură acasă și s-a dat drept băiat (Grigore Ciucă) pentru a fi alături de fratele ei, sau Eleonora Maria Cerchez (Adina Popescu), fiica colonelului Mihail Cristodulo Cerchez (Mircea Albulescu), care a devenit soră medicală. Oastea românească este concentrată de-a lungul Dunării, mulțumindu-se la început doar să riposteze tirurilor turcești de artilerie de la Vidin. În urma unei încăierări între soldații olteni și dorobanții moldoveni pe motiv că cei din urmă au fost porecliți „curcani” (din cauza
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni și infanteriștii olteni. Din acest detașament au fost aleși să facă parte printre alții sublocotenentul Spiroiu, sergenții Țurcanu și Ciucă, gorniștii Niță Ion și „Grigore” Ciucă. După înfrângerea oștilor rusești de către armata turcească condusă de generalul Osman Pașa (Ion Dichiseanu), Marele Duce Nicolae al Rusiei (Cornel Coman) trimite o telegramă domnitorului Carol I al României (Sergiu Nicolaescu) prin care cere ajutor Armatei Române. Guvernul condus de Ion C. Brătianu
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Valter Mărăcineanu (Răducu Ițcuș). Nemulțumit, domnitorul Carol cere efectuarea unui nou atac asupra Griviței și trimiterea căpitanului Rahovany în prima linie. După o luptă încrâncenată la baionetă, Divizia a 4-a Infanterie reușește să cucerească reduta Grivița. În acea noapte, oștile turcești contraatacă și reocupă reduta Grivița. Generalul Alexandru Anghelescu (Alexandru Dobrescu), comandantul Diviziei 4 Infanterie, se oferă să conducă un atac împotriva redutei Grivița, deși generalul Cernat s-a opus. La 7 octombrie 1877, are loc un atac românesc la
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
(sau Kazanovschi) este o familie nobiliară poloneză refugiată în Moldova odată cu prima împărțire a Poloniei de către ruși. În documentele vremii există amintit momentul datat 22-23 mai 1652, în care „oastea hatmanului polonez Martin Kalinovschi și a nobilului Kazanovschi a încercat să bareze calea cazacilor spre Moldova la Batog (aproape de Vinița), deși regele le interzisese să facă aceasta. Polonii au luptat eroic, dar au fost înfrînți, pe cîmpul bătăliei au rămas
Cassanovschi () [Corola-website/Science/312713_a_314042]
-
regina. Copilul este salvat de cel care trebuia să-l ucidă și este crescut și educat de acesta. La maturitate, fiul alungat revine pentru a-și cere drepturile asupra coroanei și își ucide fratele geamăn. Întoarsă dintr-o cruciadă, o oaste cruciată formată din 1.000 de oșteni în zale și armuri și condusă de prințul Herbert (Ștefan Velniciuc) trece prin Țara Românească, în perioada imediată de după descălecatul acesteia. Oastei cruciate i se alătură un prinț localnic care îi convinge pe
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
coroanei și își ucide fratele geamăn. Întoarsă dintr-o cruciadă, o oaste cruciată formată din 1.000 de oșteni în zale și armuri și condusă de prințul Herbert (Ștefan Velniciuc) trece prin Țara Românească, în perioada imediată de după descălecatul acesteia. Oastei cruciate i se alătură un prinț localnic care îi convinge pe comandanți să se îndrepte spre o cetate fortificată stăpânită de un rege (Vladimir Găitan), promițându-i prințului Herbert că-i va plăti 5000 de taleri pe an și că
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
acel moment, coroana ia foc, mănușa cavalerului se lipește de metalul încins, iar Norbert este silit să-și taie mâna pentru a scăpa. Cei 150 de străjeri ai cetății, conduși de căpitanul Gorun (Sergiu Nicolaescu), reușesc să facă față atacului oastei cruciate, dar prințul localnic pătrunde neobservat în cetate. El se luptă cu fratele său geamăn și îl ucide, lupta dintre cei doi frați fiind văzută numai de un sfetnic (Virgil Flonda). Sfetnicul viclean îl recunoaște pe învingător ca rege și
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
o armată cruciată se îndrepta din nou spre Bizanț, iar prințul Herbert și cavalerul Norbert decis să se abată din drum pentru a se răzbuna pe Cavalerul Dragonului (prințul localnic) care îi trădase cu 20 de ani în urmă. Comandanții oștilor decid să se dea o luptă cu lancea și cu sabia pe viață și pe moarte între trei oșteni din fiecare tabără. Din tabăra cruciaților sunt aleși să lupte Herbert, Norbert și Vartala, iar de cealaltă parte regele, prințul și
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Vlad Nemeș, Silviu Stănculescu, Ion Besoiu, Ion Rițiu, George Alexandru, Ioana Pavelescu, Manuela Hărăbor și Colea Răutu. Filmul prezintă câteva momente semnificative de la sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitorul Țării Românești: pregătirea luptei cu oastea otomană condusă de sultanul Mehmed I, supravegherea intrigilor boierilor care doreau să închine țara puterilor străine și îndrumarea educației nepotului preferat, Vlad. De asemenea, sunt prezentate sub formă de flash-back mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean. La începutul
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
I, supravegherea intrigilor boierilor care doreau să închine țara puterilor străine și îndrumarea educației nepotului preferat, Vlad. De asemenea, sunt prezentate sub formă de flash-back mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean. La începutul secolului al XIV-lea, o oaste ungară condusă de regele Carol Robert de Anjou intră în Țara Românească, fiind învinsă în Bătălia de la Posada (1330) de oastea română condusă de voievodul Basarab I. În deceniile următoare, din pustiurile Asiei au năvălit înspre Europa otomanii, a căror
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
sub formă de flash-back mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean. La începutul secolului al XIV-lea, o oaste ungară condusă de regele Carol Robert de Anjou intră în Țara Românească, fiind învinsă în Bătălia de la Posada (1330) de oastea română condusă de voievodul Basarab I. În deceniile următoare, din pustiurile Asiei au năvălit înspre Europa otomanii, a căror singură lege era sabia. Ei au cotropit statele aflate în cale și au ajuns în cele din urmă până la Dunăre, sub
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]