5,280 matches
-
Macbeth". Dintr-o glumă. Din încercarea de a face o scamatorie simplă cu o oală de alamă și cu un băț. De acolo ies și acolo intră duhurile care născocesc o poveste teribilă cu vrăjitoare, cu regi și căpetenii de oaste, cu ucigași, cu orăcăieli de broaște, cu sunete ciudate, cu moarte. Nekrosius decupează șirul faptelor din piesă, dar le costumează simplu. Ca într-un basm popular. Acolo unde toată lumea trece printr-o succesiune de obstacole, acolo unde se petrec lucruri
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
Rodica Zafiu Vechea terminologie românească a impozitării e pitorească, impresionantă prin cantitate și diversitate. Aspectul ei caracteristic este dat de acumularea unor desemnări specifice pentru fiecare tip de taxă. Nu lipsesc desigur sintagmele - asocieri mai puțin stabile de termeni (birul oștii, birul lefilor, birul untului; darea pentru stupi; dijma din brînză etc.) - , dar foarte numeroase sînt seriile întregi de derivate, forme care atribuie noțiunii o mai mare persistență. Cea mai reprezentativă serie e construită cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
loc, dar nerecunoscută legitim de marele domnitor prin repartizarea, și ei!, a celui de-al optulea munte, lelea Vrâncioaia a măritat-o în mare taină cu primarul Giurgiului, Lucian Iliescu, alături de care Smărăndița a și luptat cu sălbăticie dezlănțuită împotriva oștilor de reporteri de la Antena 1... La orișice caz, vitează femeie, dragilor! Heeeei! Mamă-soacră!... Hallo! Trezește-te, că nu mai auzi nimic de maneaua aia!... Mai las-o pe doamna Stimeriu de pe Etno să mai râdă și singură de propriile glume
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
de Huru, canțelarul cel mare al lui Dragoș, că un Baloș au fost la obșteasca Adunare, ce s-au făcut în Iași cînd a venit Dragoș din Ardeal, de au sfătuit de l-au primit cu toți boierii, vornicii de oaste, și moșnenii ce au fost venit cu el aice, și le-au dat și moșii pentru locuința lor, iar apoi mai sus s-au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să zicem, iubitor de
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
pe teritoriul României, și s-a solicitat instanței competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetățeni ungari care desfășoară în țara noastră activități cu caracter extremist, în favoarea organizațiilor Noua Gardă Ungară, Mișcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor și Jobbik. Despre aceștia s-a stabilit cu certitudine că sunt implicați în activități de natură a justifica măsurile dispuse în condițiile legii", a anunțat, vineri, Dajgob, în timpul unei declarații de presă. Ea a adăugat că aceste măsuri vor
Lideri ai Jobbik și ai Gărzii Maghiare sunt indezirabili în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41900_a_43225]
-
unde e sediul istoric al Bibliotecii Naționale) locuia, la numărul 66, celebra Ninon de Lenclos (1616-1705), femeie de o rară frumusețe și de o sclipitoare inteligență. Iată o anecdotă revelatoare. Culcîndu-se cu marele Condé, a constatat că faimosul conducător de oști era din cale-afară de păros. Amuzată, i-a spus atunci: „Vir pilosus, vel fortis, vel libidinosus" („Un bărbat păros este fie curajos, fie foarte viril"); dimineața, cam prost dispusă, a exclamat: „cred că aveți un mare curaj!". La numărul 22
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
misterioasa perioadă din jurul anului 1000, precedată de câteva secole "albe", în care nimeni nu știe cu exactitate ce se petrecea pe actualul teritoriu al României) un grup de războinici pecenegi și cumani, conduși de un anume Osul este zdrobit de oastea regelui Salamon al Ungariei. Marea încleștare, disputată în anul 1068 în localitatea Chiraleș, a fost "consemnată de toate analele evului mediu timpuriu, pictată și lăudată în biserici medievale din Șirioara până în Szolnoc", fiind considerată unul dintre momentele de mare vitejie
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
sute și chiar mii de ani după ce aceasta s-a întâmplat. Pe Internet, informația e iarăși puțină, așa că e greu ca cineva interesat să afle adevărul despre amploarea tragediei: Unul dintre evenimentele interesante întâmplate în Chiraleș este înfruntarea armată dintre oastea ungară și cea a cumanilor din anul 1068. Numele Chiraleș este un derivat al termenului Chiralesia (Doamne Miluiește) care era în fapt strigătul de luptă al oastei ungare, ungurii fiind la acea vreme creștini de rit grec, fie al Cserhalomului
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
amploarea tragediei: Unul dintre evenimentele interesante întâmplate în Chiraleș este înfruntarea armată dintre oastea ungară și cea a cumanilor din anul 1068. Numele Chiraleș este un derivat al termenului Chiralesia (Doamne Miluiește) care era în fapt strigătul de luptă al oastei ungare, ungurii fiind la acea vreme creștini de rit grec, fie al Cserhalomului, dealul pe care a avut loc bătălia" (pp. 48-49). Cum lesne se poate deduce din acest ultim citat, celălalt plan al cărții se situează în România postmodernă
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
trădează înrudirea de sânge cu războinicii uciși acum 1000 de ani. Apăsarea trecutului este uriașă. Fiecare pas stârnește emoție și teamă. Zona întreagă păstrează ceva din solemnitatea rece a unui cimitir ale cărui dimensiuni nu pot fi cuprinse cu vederea. Oastea de strânsură, improvizată și cam boemă a cumanilor, pecenegilor și vlahilor a fost zdrobită de mândra armată maghiară. Prezența în viața de azi a localității a unor oameni cu trăsături cumane sau pecenege, precum și evoluția lingvistică demonstrează însă că, în pofida
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
Brătianu, potrivit căreia indiferent de învingători și învinși, istoria este făcută de supraviețuitori, de cei care rămân, este un laitmotiv al romanului: "- Se pare că numai uzurpatorii fac istoria./ - Nu domnișoară, vă înșelați, cei care rămân fac istoria. Triburile, neamurile, oștile s-au plimbat mereu de la un capăt la altul al pământului; au ras, au sfărâmat apoi au fost asimilați. Popoarele se formează din cei care rămân. Nu de-geaba Brătianu scria că românii sunt o enigmă și un miracol istoric
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
-le: }ara Moldovii cu Nistrul să-i fie hotarul, și cu Buceagul și cu toate cetățile tot a Moldovii să fie... Rușii au dreptul să se așeze în aceste cetăți, cît timp Moldova e în primejdie, iar apoi să lipsască oastea moschisească. (Cum s-a văzut mai tîrziu.)
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
mînjiți pe aripi de sînge...// Cu asta, totul va fi pus pe hîrtie./ Pentru detalii, consultați modesta bibliografie") crește cîte o poveste și din fiecare aripioară de stil scuturată se face, precum în bucata de basm cu ,ajutoarele eroului", o oaste întreagă de fluturi. Străvezii cum sînt, ei lasă ușor să se vadă rînduri mai vechi, du vers, de la prose, între care se prind, așezate la patru mîini (n-ai ghici...), foițe de micașist, delicate, foșnitoare, frumoase. Din ele, exuvii transparente
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
și a fost difuzată și de televiziuni și de posturile de radio. Însă experiența ne face să credem că după ce a apucat zvonul să se răspîndească Armata va fi nevoită să folosească arcanul pentru a-i aduce pe recruți la oaste. l Inexplicabila ură pentru doctorul Beuran se intitulează unul dintre editorialele NAȚIONALULUI. Editorialistul anonim e de părere că sînt uitate meritele doctorului Beuran „un foarte bun medic chirurg, căruia nu i-a murit pacientul pe masă fiindcă el se îmbătase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
imixtiune într-un domeniu prohibit, sacral. O serie de personaje ale Amintirilor conștientizează faptul că sensul vieții lor e stabilit cu anticipație, înregistrat într-o ultramisterioasă "carte a lumii". Bădița Vasile se consolează pentru că a fost luat cu arcanul la oaste cu gîndul că s-a dus "unde i-a fost scris". Zaharia lui Gîtlan observă că scrisul e o funcție a divinității: "Cum ni-a fi scris de la Dumnezeu sfîntul". "Practicat de oameni însă, pare să sublinieze Creangă, scrisul este
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
spiritului trebuie căutată: "O mică prăpastie stă chircită pe umărul meu/ chiar lângă ureche și mă îndeamnă să cânt:/ numai astfel laptele se va brânzi, grâul va răsări/ iar râurile vor începe iarăși să curgă./ Astfel vor putea fi oprite oștile, femeile/ vor rămâne însărcinate, vor fi repopulate orașele"( Bratislav Milanovici) În Balcani, �subconștientul Europei", poezia e ocupație salutară: "Cumplit strigăt/ A scos pe gură Kavafis/ Nici Auschwitz-ul,/ Nici zborul cosmonauților/ n-au gâtuit poezia/ Salvată prin strigăt,/ Ea există, fără
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
cu urechea spartă (căci zăcuse ani grei într-un bloc de gheață și devenise friabil!), apropiații nu-l mai recunosc, societatea-l respinge - ca pe unul ce a încălcat normele unei autentice dispariții. O absolută rezervă prinde bine celor dispăruți. Oastea lui Igor, care nu s-a întors niciodată, a regelui persan Cambyse, suptă de nisipirile Nubiei, inspiră la reverii, după cum dispariția lui Ben Laden, a Ioanei Maria Vlas, a unui număr considerabil de datornici ai Bancorexului generează starea de mister
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
acestea trei (Hiona, Irina și Agapi - n.n.) înaintea persecutorului și nevoind ele să jertfească zeilor, au fost condamnate să fie arse prin foc, pentru ca ele, care au crezut în Dumnezeu, să învingă prin focul cel vremelnic pe diavolul și toată oastea demonilor de sub cer, să dobândească cununa cea neveștejită a slavei (I Pt. 5, 4) și să preamărească în tot timpul cu îngerii pe Dumnezeu, Cel ce dăruiește harul”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Agapi, Irina și Hiona care au suferit mucenicia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai strălucit decât toți în însuși faptul că te primejduiești?!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia I, p. 10-11) Tabăra mucenicilor nu e cu nimic mai prejos decât tabăra de îngeri „Tabără și oaste de mucenici, cu nimic mai prejos decât tabăra de îngeri pe care a văzut-o patriarhul Iacov (Fac. 32, 1-2), ci în întrecere cu ea și egală ei. Da, numai cu numele se deosebesc mucenicii de îngeri; în fapte sunt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp. 36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp. 38. „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur”, Traducere de diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Oradea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp. 36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp. 38. „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur”, Traducere de diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Oradea, 1994, 255 pp. 39. „Bogățiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
urmează să salveze de tot răul ținutul în care creaturi nemaivăzute ajung să facă fel și fel de năzdrăvănii. El e Croitorașul cel Viteaz, care, cu ajutorul Spiritului Pădurii, reușește să îi păcălească pe uriași, să lupte împotriva unui comandant de oști arogant, dar tare-tare laș, și să îl convingă pe un rege cam nehotărât de adevărata față a împărăției sale“: toate acestea și multe alte aventuri se vor petrece în spectacolul „Croitorașul cel Viteaz“, la Teatrul German de Stat Timișoara, dă
Agenda2004-11-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282171_a_283500]
-
ochii pe mine. Roțile din cer ale ceasului mă urmăresc cu scrâșnetul lor de fier, cu strigătul oaselor. Cu soldații Întunericului. Soldați pe care, În ultima vreme, nu-i mai dovedesc. Așa că până la urmă va trebui să Îmi strâng toate oștile risipite În crâng și să accept lupta. Și să Închei noi alianțe cu slujitorii luminii, cu hoardele migratoare, cu Pădurea și Austrul. Și să aduc la zi vechile mele tratate cu vrăbiile. Tratate din vremea când toate erau un ciripit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mele tratate cu vrăbiile. Tratate din vremea când toate erau un ciripit și o bătaie de aripă. Când toate locuiau Într-un cuib: În mâna Domnului. Da, eu va trebui să mă pregătesc pentru lupta cea mare! Să-mi adun oștile și să ies În câmp, la bătaie. N-am nici o teamă, Domnul este cu mine! Deja Pădurea a pus pe fugă soldații cu verdele ei! Și legiunile de vrăbii au dărâmat deja cu trâmbițele lor zidurile Întunericului. Ierihonul nopții. Eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]