4,211 matches
-
satului își îmbină voința sa de reglementare a vieții sătești, concepută ca un vast atelier, cu drepturile fiecărei gospodării în parte”, spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la formarea latifundiilor boierești”. Este cazul și cu devălmășia cea mare a umbrăreștenilor, care și ea va înregistra fatidicul proces de dezmembrare, pentru al cărui început documentele ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întocmai din contextul modului de existență al comunităților din zonă în perioada din care unele acte s-au păstrat. În lumina documentelor scrise conservate și pe care am avut posibilitatea să le investigăm, putem afirma că stăpânirile dependente de pe teritoriul obștii umbrăreștene au fost realități relativ târzii, în comparație cu astfel de stăpâniri din comunități vecine, dovadă a trăiniciei obștii de aici, ea lăsîndu-se greu aservită stăpânirilor de tip individual, feudal. 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au păstrat. În lumina documentelor scrise conservate și pe care am avut posibilitatea să le investigăm, putem afirma că stăpânirile dependente de pe teritoriul obștii umbrăreștene au fost realități relativ târzii, în comparație cu astfel de stăpâniri din comunități vecine, dovadă a trăiniciei obștii de aici, ea lăsîndu-se greu aservită stăpânirilor de tip individual, feudal. 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie Primul loc devenit supus și ascultător de un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datorie neachitată de către vornicul de poartă Ionașco Corpaci și care este în hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste date se poate susține cu mai mult temei părerea că partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate prin documentele din care am reprodus fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aspectul pe care dorim să-l subliniem și noi, anume: „Umbrăreștii pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fie la mine”, adică la Gavriliță. Textul subliniat de noi certifică existența unor stăpâniri nealese încă în obștea devălmașă a Umbrăreștilor, părți de care s-a folosit anterior unul din părinții celor doi frați, iar acesta nu putea fi altul decât slugerul Costache, având în vedere că Tofana, soția sa din a doua căsătorie, moștenise sate și părți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în compensație, deoarece tatăl, fiul preotului Ion, avusese mai puțină avere, comparativ cu soția sa, descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus” interesant și el, pentru a se constata interdependența Umbrărești-Boziești ca obște unitară la origine, dar și pentru aspectul pe care urmărim să-l relevăm, anume obârșia Costăcheștilor la Umbrărești. Iată adaosul din textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și insistăm să se rețină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
totalitate. Reamintim și insistăm să se rețină că Bozieștii erau, ca și acum, satul Slobozia și Tămășenii, pe malul stâng al râului Bârlad (vechiul curs), iar Umbrăreștii pe cel drept, față în față, astfel că includerea inițială a Bozieștilor în obștea străveche a Umbrăreștilor se dovedește și prin stăpânirea părinților și înaintașilor Costăchești în ambele sate. Iar aceste stăpâniri se păstrau și prin deceniile III-IV din secolul al XVII-lea, pe când viețuiau părinții celor doi frați. Pe aceste elemente documentare, cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în prezent; un vătaf, un vornicel, un călăraș și un hânsar, celorlalți neindicându-li-se vreo funcție, dar indiscutabil că ei făceau parte din categoria oamenilor ziși buni și bătrâni, cu slujbe locale și cu părți de ocine în obștea Umbrăreștilor și aiurea, dispuși să participe la astfel de treburi ce implică obligații și timp disponibil, lucru care nu era posibil pentru oamenii obișnuiți și angrenați în diversele lucrări gospodarești. În scrisoarea de mărturie dată la mâna vornicului Ionașco Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după cum și din rândul acestora unii urmași au coborât în tagma slujitorilor mărunți. Studii genealogice mai de amănunt ar fi de natură să pună în lumină reală fenomenul. Sigur că elementele din această categorie socială au constituit factorul dizolvant din obștea satului, genul de acaparatori pe seama comunităților devălmașe. Un exemplu elocvent în sensul arătat ni-l oferă umbrăreșteanul Mihail hânsar, pe care îl considerăm a fi una și aceeași persoană cu Mihail Mânză, ai cărui descendenți, Sandul și fiul acestuia, Iordache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
abordarea aspectului respectiv, este greu de formulat și dat un răspuns sigur și definitiv. Pentru că documente scrise din care să rezulte clar și explicit modul cum, de când și în ce împrejurări au ajuns acești mari boieri să stăpânească jumătate din obștea Umbrăreștilor de la vest de Bârlad, apoi și de la est, nu am putut afla. Nici măcar actele ce existau la vedere în timpul procesului din 1835 nu s-au păstrat. În astfel de condiții ne vedem siliți să folosim informații din surse cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi văzute de noi reiese că toate stăpânirile din Boziești, ca și acelea din Umbrărești, s-au transmis din urmași în urmași, neînregistrându-se acte de vânzare-cumpărare decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iar preotul Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu și slujea și el la biserica din Siliștea, ctitoria lui Conachi, dar acum, după 1813, în seama moștenitoarei Elena Manu. I-a fost dat acesteia să reconstituie aproape în întregime fosta mare obște a Umbrăreștilor într-un singur trup de moșie de la Herătău până la Siret. A rămas în afară partea răzeșilor umbrăreșteni, dar și partea de zestre ce-i revenise lui Alecu Callimah la căsătoria acestuia cu Ileana Conachi, partea de la apus de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încredințându-să Domnia mea pentru starea moșiei aceștia că este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace și, socotind că prin adunare de iarmaroace la locul acela, urmează, fără îndoire, a se aduce și mai multă înlesnire alișverișului de obște”. În consecință, domnitorul fixează organizarea a „șase adunări de iarmaroace pe an și anume: -la Sfântul Teodor, în prima sâmbată din Postul Paștelui; -la 17 martie, de ziua Sfântului Alexăi, -de Ziua Crucii, la 14 septembrie, -de ziua Sfântului Evanghelist
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sfântului Evanghelist Matei, 16 noiembrie, -în ziua de Sfântul Spiridon de la 12 decembrie și -la sărbătoarea Sfinților Atanasie și Chiril, 18 ianuarie. În același timp, poruncește ispravnicilor ținutului Tecuci să facă cuvenitele publicații în tot cuprinsul ținutului, spre înștiințare de obște, ca oricine să meargă la însemnatele zile de iarmaroace. Într-adevăr, locul era pe atunci potrivit pentru o astfel de întreprindere comercială, dar, după cum rezultă dintr-o altă cerere din anul 1838, prin care, din nou, se solicită aprobarea pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Va fi apoi parcelată în loturi de câte 5 ha, vândute țăranilor umbrăreșteni, dar și unor locuitori cudălbeni și bărceni, în partea de est și de nord. Se produce prin acest fapt o ireparabilă înstrăinare din trupul inițial al marii obști umbrăreștene, adăugată aceleia de la vest de Siret; -partea de la mijlocul moșiei s-a delimitat între ceea ce s-a numit „Capul moșiei” și apa Bârladului (cursul vechi); a fost cumpărată de Gh. U. Negropontes din Galați, el intrând și în stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că, inițial, perimetrul satului și moșiei Torcești făceau parte integrantă din vastul spațiu al obștei umbrăreștene. Deci, comunitatea umană, ce se va dezvolta și va evolua în perimetrul la care ne referim, s-a desprins cândva (nu avem informații când) din hotarul Umbrăreștilor și s-a constituit în hotare distincte, cu identitate nouă, sub nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sub nume de Torcești. În susținerea acestei afirmații pot fi aduse câteva argumente legate de structura teritorială și onomastică identică ambelor comunități, a numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme foarte depărtată se făcuse o împărțire precisă a pământului între obști” și că, deși hotarele se fixau „pe temeiul limitelor naturale topografice”, nu se aplica regula aceasta și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme foarte depărtată se făcuse o împărțire precisă a pământului între obști” și că, deși hotarele se fixau „pe temeiul limitelor naturale topografice”, nu se aplica regula aceasta și la „cursul apelor, care reprezentau o folosință și se aflau în interiorul hotarelor”. Astfel că „satul Torcești din ținutul Tecuciului” menționat într-un act
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin timp. În documentul din 29 iunie 1697, prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a niscai danii „din locuri domnești”, deci după întemeierea statului, reprezintă un alt argument în susținerea aprecierii noastre că satul și comunitatea sa au străbătut drumul în timp de la stadiul organizării familiale la faza superioară, ce a constat în organizarea obștii teritoriale-sătești, la început integrată celei a Umbrăreștilor, de care se va separa mai târziu. Ar mai fi de semnalat că nu am întâlnit nici un act în care să se specifice pentru Torcești că hotarele au fost „pe unde din vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că satul a umblat în vechime pe bătrâni, datele acestea păstrându-se doar în documentele vechi. Numărul mic de bătrâni, cuprinzând o sumă mare de stânjeni, ne indică faptul că disoluția obștii, a devălmășiei absolute prin împărțirea moșiei pe capi de familie, s-a produs cu mult mai de timpuriu decât la Umbrărești și cu mult timp înainte de data din actul în care o aflăm menționată, respectiv „Socotiala ce s-au făcut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]