5,269 matches
-
cu un ceas de la un casetofon vechi care îl ajuta să facă fotografii cometelor. Împreuna cu părinții lui a rezolvat dificile probleme de matematică. Un studiu mai profund în opalescență i-a fost de asemenea premiat în 1912 de "Societatea olandeză de știință din Haarlem", în juriu aflându-se savanți de elită cum ar fi: Lorentz, Van-der-Waals și Haga. I s-a oferit posibilitatea de a alege între o medalie de aur și o anumită suma de bani, iar el a
Frits Zernike () [Corola-website/Science/306288_a_307617]
-
fără prea mult succes, cunoscându-se doar câteva exemplare păstrate, emise în 1562 și 1563. Un exemplar se află în colecția numismatică a Academiei Române. Datorită largii lor circulații, negustorii din Țările Române au adoptat în secolul al XVII-lea talerul olandez ca monedă de calcul. Acesta avea gravat pe revers un leu rampant, simbolul Olandei și era numit taler-leu. De aici provine denumirea monedei naționale românești, leul. Înainte de apariția francului elvețian în 1850, Elveția poseda un mare număr de monede cantonale
Taler () [Corola-website/Science/306316_a_307645]
-
Unele dovezi atestă faptul că acest cult a supraviețuit și în secolul al IV-lea. Superstițiile antice legate de șarpele Glykon i-au determinat pe unii cercetători să examineze acest cult și în zilele noastre. Un prieten turc al istoricului olandez Jona Lendering a povestit că, la începutul anilor 1970, când se afla la vânătoare pe dealurile din apropiere de Inebolu, locuitorii din zonă l-au avertizat cu privire la un șarpe magic - arhetip al zeului cu chip de animal. La toate acestea
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
André-Gustave Citroën (n. 5 februarie 1878, Paris - d. 3 iulie 1935, Paris) a fost un constructor de automobile. André-Gustave Citroën a fost cel de-al cincilea copil al lui Levie Citroën (evreu olandez din Amsterdam) și al lui Masza Amalia Kleinmann din Varșovia. Tatăl s-a sinucis când André avea șase ani. După ce a terminat școala primară cu note excelente a intrat la "École Polytechnique". Apoi a intrat ca ofițer tehnic în armată
André Citroën () [Corola-website/Science/306431_a_307760]
-
și culturale ale epocii sale. La sfârșitul anilor 20, marele patron a construit un remarcabil imperiu industrial și a inventat, pentru a-și vinde mașinile, comerțul modern de automobile, postvânzarea și multe alte servicii. Fiu al unui negustor de diamante olandez, Lévie Citroën, și al unei poloneze, Macha Kleinan, André Gustave Citroën s-a născut la data de 5 februarie 1878 la Paris. Orfan de tată de la vârsta de șase ani, André Gustave a fost crescut de mama sa care a
André Citroën () [Corola-website/Science/306431_a_307760]
-
covoarelor a fost înfloritor, în perioada safavidă, către Europa (mai ales prin colonia portugheză Goa) și către Imperiul Moghol (din nordul statului India), unde covoarele persane au stimulat producția locală. Câteva covoare safavide au fost, de asemenea, transportate de către Compania olandeză a Indiilor orientale către Batavia, Ceylon, Malaysia, Cochin, precum și către Olanda. Comenzi europene erau transmise în Persia pentru țeserea de covoare speciale : de exemplu, grupul « covoarele poloneze » au fost țesute, fără îndoială, la Ispahan, dar unele dintre ele poartă stema
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
pentru a limita populația acestora. Insula este menționată pentru prima dată în jurnalul expediției lui Magellan, fiind observată ulterior și de alți navigatori, datorită situării ei pe ruta maritimă ce leagă Cape Town de sudul Indoneziei. A fost botezată de navigatorul olandez "Van Diemen" care a observat-o în 1633, dar prima debarcare a avut loc abia în 1696, fiind efectuată tot de către un navigator olandez. În Secolul XIX insula este "frecventată" doar de ătre pescari, vânători de balene și de către naufragiați
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
situării ei pe ruta maritimă ce leagă Cape Town de sudul Indoneziei. A fost botezată de navigatorul olandez "Van Diemen" care a observat-o în 1633, dar prima debarcare a avut loc abia în 1696, fiind efectuată tot de către un navigator olandez. În Secolul XIX insula este "frecventată" doar de ătre pescari, vânători de balene și de către naufragiați. Insula a fost revendicată în numele Franței în 1843, care staționează aici un detașament de infanterie marină și câțiva pescari. Datorită sărăciei insulei și a
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
insulei, numărul de păsări care cuibăresc crescând semnificativ de la acea dată. Insula are un istoric comun cu Insula Amsterdam. În 1559 geograful "Evert Gysaerts" mentionează o insulă la latitudinea de 38° S """T.Q. descrobio o nao S. Paulo"". Navigatorul Olandez "Harwick Claesz de Hillegom" denumește insula Zeewolf un secol mai târziu, iar prima debarcare are loc abia în 1696, fiind efectuată tot de către un navigator olandez. În Secolul XIX insula este "frecventată" doar de ătre pescari, vânători de balene și
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
insulă la latitudinea de 38° S """T.Q. descrobio o nao S. Paulo"". Navigatorul Olandez "Harwick Claesz de Hillegom" denumește insula Zeewolf un secol mai târziu, iar prima debarcare are loc abia în 1696, fiind efectuată tot de către un navigator olandez. În Secolul XIX insula este "frecventată" doar de ătre pescari, vânători de balene și de către naufragiați, în 1793 o navă britanică cartografiază insulă și găsește un marinar breton, abandonat de o navă americană. Insula a fost revendicată în numele Franței în
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
, cunoscut mai ales ca Jan Vermeer van Delft (botezat 31 octombrie, 1632, Delft, Țările de Jos, d. 15 decembrie 1675, Delft, Țările de Jos) a fost un pictor olandez, unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc. În timp, reputația lui Vermeer a crescut tot mai mult, astăzi el fiind considerat unul dintre cei mai mari pictori olandezi ai vârstei de aur, fiind cunoscut mai cu seamă ca
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
decembrie 1675, Delft, Țările de Jos) a fost un pictor olandez, unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc. În timp, reputația lui Vermeer a crescut tot mai mult, astăzi el fiind considerat unul dintre cei mai mari pictori olandezi ai vârstei de aur, fiind cunoscut mai cu seamă ca un maestru al folosirii luminii în lucrările sale. Întrega sa operă, considerată autentică, cuprinde 37 de tablouri. Cele mai multe reprezintă scene de fiecare zi sau alegorii. Se cunosc puține amănunte din
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
înrăutățeșe, fiind obligat să facă multe împrumuturi și să vândă din tablourile sale cu un preț sub valoarea lor reală. O lovitură cruntă pentru artist este războiul, invazia armatelor regelui Franței, Ludovic al XIV-lea, atrăgând după sine declinul economiei olandeze. În anul 1675, Vermeer se îmbolnăvește brusc și moare în decurs de câteva zile. Pe 15 decembrie 1675 este înmormântat în cripta familiei din "Oude Kerk" ("Biserica Veche") din Delft. Primele sale tablouri — în comparație cu operele de mai târziu — au un
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
Sint Maarten" și face parte din Regatul Țărilor de Jos iar partea nordică a insulei este numită "Saint-Martin" și este parte din regiunea de peste mări franceză Guadelupa. Principalele orașe de pe insulă sunt Marigot, în partea franceză, și Philipsburg, în partea olandeză. Partea franceză are o suprafață de 53,20 km² iar în 2004 populația ei era de 33.102 ceea ce înseamnă o densitate a populației de 622 loc/km². Partea olandeză are o suprafață de 34 km² iar în 2001 populația
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
insulă sunt Marigot, în partea franceză, și Philipsburg, în partea olandeză. Partea franceză are o suprafață de 53,20 km² iar în 2004 populația ei era de 33.102 ceea ce înseamnă o densitate a populației de 622 loc/km². Partea olandeză are o suprafață de 34 km² iar în 2001 populația ei era de 30.594, ceea ce reprezintă o densitate a populației de 900 loc/km². Insulele cele mai apropiate sunt Anguilla și Saint Barthélemy. Insulele Saba, Sint Eustatius din Antilele Olandeze
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
în perioada descoperirii insulei. În același timp, insula era cunoscută de populațiile locale sub numele de "Oualichi" („Insula sărată”) și "Soualiga" („Insula femeilor”). Din 1627, după câteva expediții de recunoaștere a salinelor naturale, pe insulă este instalată o mică garnizoană olandeză în zona în care actualmente se află orașul Philipsburg. În același timp, în partea orientală a insulei, câteva familii din colonia franceză din insula Sfântul Kitts cultivă tabacul. În 1638 spaniolii, dorind să protejeze hegemonia lor regională, cuceresc garnizoana olandeză
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
olandeză în zona în care actualmente se află orașul Philipsburg. În același timp, în partea orientală a insulei, câteva familii din colonia franceză din insula Sfântul Kitts cultivă tabacul. În 1638 spaniolii, dorind să protejeze hegemonia lor regională, cuceresc garnizoana olandeză și, cu ajutor tehnic francez, construiesc în locul acesteia propriul lor fort ce rezistă, în 1644, unui contraatac olandez. În urma acestui atac, spaniolii părăsesc fortul și pe insulă rămân un grup de francezi și olandezi care se grăbesc să își prevină
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
câteva familii din colonia franceză din insula Sfântul Kitts cultivă tabacul. În 1638 spaniolii, dorind să protejeze hegemonia lor regională, cuceresc garnizoana olandeză și, cu ajutor tehnic francez, construiesc în locul acesteia propriul lor fort ce rezistă, în 1644, unui contraatac olandez. În urma acestui atac, spaniolii părăsesc fortul și pe insulă rămân un grup de francezi și olandezi care se grăbesc să își prevină fiecare guvernul său. După câteva manevre de intimidare reciprocă, cele două părți preferă să își împartă insula în
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
olandezul ales, o legendă locală spunând că aceasta se datorează efectelor benefice ale vinului pe care acesta l-a băut, spre deosebire de berea băută de olandez, dar olandezii au acuzat faptul că francezul a fugit în unele porțiuni. Sint Maarten, partea olandeză a insulei, este un teritoriu insular care face parte din Regatul Țărilor de Jos dar care nu face parte din Uniunea Europeană. Capitala este orașul Philipsburg iar moneda locală este guldenul Antilelor Olandeze. Pentru 2013 este planificată introducerea unei noi monede
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
a fugit în unele porțiuni. Sint Maarten, partea olandeză a insulei, este un teritoriu insular care face parte din Regatul Țărilor de Jos dar care nu face parte din Uniunea Europeană. Capitala este orașul Philipsburg iar moneda locală este guldenul Antilelor Olandeze. Pentru 2013 este planificată introducerea unei noi monede, denumită guldenul caraiban. Până pe 10 octombrie 2010 Sint Maarten făcea parte de Antilele Olandeze, dar după desființarea acestui teritoriu a devenit o țară constituentă a Regatului Țărilor de Jos. Teritoriul este guvernat de către
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
octombrie 2010 Sint Maarten făcea parte de Antilele Olandeze, dar după desființarea acestui teritoriu a devenit o țară constituentă a Regatului Țărilor de Jos. Teritoriul este guvernat de către un consiliu al insulei, un consiliu executiv și un guvernator numit de către Coroana Olandeză. Pentru cetățenii Comunității Europene este relativ simplu să obțină rezidența în Sint Maarten, datorită înțelegerilor existente. Economia este bazată în primul rând pe turism (60-65 % din venituri), dar în ultima perioadă industria a început sa câștige mai mult teren datorită
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
o populație de doar 8.000 locuitori, care a crescut însă până la 31.397 conform unui recensământ din 2002. În ciuda faptului că limba oficială este limba franceză, limba engleză și limba creolă sunt vorbite în mod curent. Și populația părții olandeze prezintă cam aceleași caracteristici, fiind foarte cosmopolită, locuitorii având aproximativ 101 naționalități, dar la fel cu o preponderență a imigranților din celelalte insule din Antile. Populația totală a insulei este de 33.119 locuitori în 2004. Principala industrie a insulei
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
fiind foarte cosmopolită, locuitorii având aproximativ 101 naționalități, dar la fel cu o preponderență a imigranților din celelalte insule din Antile. Populația totală a insulei este de 33.119 locuitori în 2004. Principala industrie a insulei este turismul, iar partea olandeză este considerată un Paradis fiscal. Insula este dotată de un aeroport în partea olandeză a insulei, Princess Juliana International Airport, cu codul IATA SXM, cel de al doilea aeroport din Caraibele de Est ca trafic de pasageri, după aeroportul din
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
a imigranților din celelalte insule din Antile. Populația totală a insulei este de 33.119 locuitori în 2004. Principala industrie a insulei este turismul, iar partea olandeză este considerată un Paradis fiscal. Insula este dotată de un aeroport în partea olandeză a insulei, Princess Juliana International Airport, cu codul IATA SXM, cel de al doilea aeroport din Caraibele de Est ca trafic de pasageri, după aeroportul din Puerto Rico. Aeroportul are o pistă foarte scurtă, de doar 2.349 m, ce corespunde
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
erau Brabantul Statelor ("Staats-Brabant" - actuala provincie Brabantul de Nord), Flandra Statelor ("Staats-Vlaanderen" - actuala regiune Flandra Zeelandică), Limburgul Statelor ("Staats-Limburg" - teritoriul din jurul orașului Maastricht) și "Geldernul Statelor ("Staats-Oppergelre" - teritoriul din jurul orașului Venlo, după 1715). Stările Generale ale Provinciilor Unite controlau Compania Olandeză a Indiilor occidentale și Compania olandeză a Indiilor orientale ce au stat la baza Imperiului Colonial Olandez. Acestea realizau majoritatea expedițiilor de comerț internațional, dar o parte din comerț era inițiat de provinciile însele (în special Olanda și Zeelanda).
Provinciile Unite () [Corola-website/Science/305884_a_307213]