5,351 matches
-
le mai lua apărarea ! Toată lumea asta care vine aici se închină, evlavie, televiziune, radio, tot tacâmul, apoi beau, scuipă pe jos și înjură, nimic nu se lipește de ei”. Oare de ce jandarmii aduc mereu în discuție aceste diferențe evidente între ortodoxie și ortopraxie ? Profit în continuare de prezența sa și spun, deschis, „la multe pelerinaje am fost până acum, dar sincer, nicăieri nu am văzut un rând atât de strâns, ne-ați băgat între garduri ca sardinele în cutia de tablă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
diferenței de „a fi” în cadrul marelui pelerinaj de la Iași. Comerț. Vânzătoare de „tradiție”. O tonetă printre atâtea altele din zonă, dar care avea obiecte religioase realizate manual : cruciulițe, crucifixe, mici icoane pe sticlă, candele, toate într-un stil „neotradiționalist”, de ortodoxie reinventată postmodern. Vânzătoarea este îmbrăcată în negru, cu haine tricotate manual și are o privire severă, fiind vizibil deranjată de faptul că am atins un fel de lampadar pentru candele de stearină fără să-i fi cerut voie în prealabil
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în față. La mică distanță de noi, se găseau într-adevăr mai multe cutii mari din carton ieftin, umed de ploaie, care debordau de icoane ieftine, din acelea care se pot cumpăra la kilogram din angroul chinezesc „Europa”, de lângă București. Ortodoxia bio-eco : mai vechile mele cunoștințe, maicile de la Mănăstirea Paltin Petru-Vodă au anul acesta două puncte de vânzare. Cel mai mare, pe lângă siropurile, tincturile și alifiile obișnuite cu mare succes la publicul pelerin și nu numai, mai propune spre vânzare și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tulburat foarte mult, pentru că am atins pe undeva limitele de interpretare ale fenomenului. „Noi mediatizăm un sfânt !” Care „noi”, cine sunt acești oameni, este vorba de un grup organizat, autonom, de o derivă sectară, așa cum au existat atâtea în istoria ortodoxiei sau pur și simplu niște persoane simple devotate, afectate de hiperinflația prezenței pelerinajului în mass-media ? Cum să ies din acest impas de interpretare ? Noi, care noi ? Cei nemulțumiți de „prudența” tradițională a Bisericii oficiale când este vorba de canonizări ambigue
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
auxiliar vestimentar, simbol de respect și penitență, le este atașat în jurul taliei, cele două fete pășesc încet în spatele mamei, cu brațele pline de „prinoase” pentru mănăstire. Încă o dată, mă întreb ce relație există între noua „etică” a capitalismului românesc și ortodoxie. Revin la sosirea pelerinilor, privesc la cei care intră valuri, valuri pe poarta mănăstirii. Un grup mare de studenți, dintre care se remarcă două tinere în costume populare. Până aici, nimic deosebit, aș putea spune, am întâlnit adesea până acum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oamenilor de afaceri din Rusia, regiunea Vladimir, cercetătorul german Tobias Köllner a evidențiat faptul că preoții ortodocși de acolo au tendința de a privilegia intensitatea și corectitudinea acțiunilor rituale, și nu profunzimea credinței, ceea ce explică marea capacitate de adaptare a ortodoxiei la nevoile fiecăruia. Religia practicată de oamenii de afaceri nu intră astfel în contradicție cu doctrina ortodoxă și permite integrarea lor în comunitate. Contribuția caritabilă (dania și ajutoarele în bani) pentru biserici și mănăstiri este una dintre formele cele mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șterse în grabă urmele cele mai vizibile ale comunismului și adăugate apoi altele, în grabă (România Mare, instituția regală, Gulagul românesc etc.) trebuia să fie pus ceva în loc, ceva care să dea sens „poveștii naționale” spuse aici. Iar icoana, religia, ortodoxia au răspuns de minune acestui imperativ. Mă întorc acum la pelerinaj. Unul dintre standurile de lângă intrarea în curtea mănăstirii propune spre vânzare fotografii reprezentându-l pe părintele Iustin Pârvu, decedat doar cu câteva zile mai înainte, având ca fundal celebra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
limbajul locului i se mai spune și „scut”, așa cum adăpostul individual improvizat din pături sau folie de plastic tot „scut” se cheamă. Este vorba de un semn distinct al rezistenței pelerinilor, dar și de un martor al diferențelor regionale dintre „ortodoxiile” românești. Continui să mă deplasez de-a lungul abruptei coaste de deal. Observații răzlețe : dacă la pelerinajul de tip „rând de așteptare” scaunele utilizate de pelerini sunt mici, portabile, ușoare, aici, o parte dintre cei prezenți au cu ei scaune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pildă, și în relatările de pelerinaj ale părintelui Ioanichie Bălan la Muntele Athos (Bălan, 2010). Acest ultim aspect, legat de o adevărată mutație semantică suferită de conceptul de „pelerinaj”, este sesizat și „denunțat” prompt de către Dan Ciachir. Da, și pentru ortodoxie, pelerinajele presupun o distanță mare de străbătut și surmontarea unor obstacole inerente (Ierusalim, Athos, Grecia etc.), lucru mai puțin dificil decât în trecut datorită dezvoltării transporturilor și infrastructurii. Călătoria, transportul la dis tanță trebuie totuși să existe. Mi s-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
public cu tendințe boeme, plăsmuiește identitatea pelerină prin mersul pe jos, de-a lungul unor drumuri bine marcate și întreținute pe banii Uniunii Europene, nu este tocmai reprezentativ pentru înțelegerea pelerinajelor comprimate spațio-temporal, cum sunt cele sub forma rândului din ortodoxia românească. Ca observație empi rică, înclin să cred că efectele mass-mediei asupra deciziei de a participa la un pelerinaj sunt mai evidente în cadrul pelerinilor provenind din mediul urban decât din mediul rural, aceștia fiind și mai sensibili la aspectele legate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
suplimentare legate de fenomene de tipul „Sfinții Închisorilor”, care indică o extremă individualizare a unor practici religioase, dincolo de controlul canonic. Recunosc deschis că nu am putut afla dacă o asemenea încercare de certificare a relicvelor a mai existat în istoria ortodoxiei românești sau este vorba de o premieră absolută. Percepția pelerinajelor în mass-media din România În perioada octombrie 2009 - octombrie 2013 am monitorizat o parte a presei scrise din România și a emisiunilor televizate, cu un scop mai degrabă „exploratoriu”, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și foarte sincer, fără intermediari, scenele emoționale intense care au loc în cadrul pelerinajelor centrate în jurul sfințeniei feminine cred că pot fi mai bine înțelese luând în considerare și cele spuse mai sus. Fără a mai vorbi de faptul că întreaga Ortodoxie posedă o adevărată dimensiune „matriarhală”, mamă iubitoare, complice și înțelegătoare cu toți oamenii aflați într-o criză profundă (Kristeva, 1987 : 16). Cred femeile altfel ? Sau, altfel spus, există o specificitate feminină în constituirea faptului religios, declinat sub forma pelerinajului ? Persistenta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tot bărbații din ierarhia Bisericii se pronunță asupra validității afirmațiilor lor care au contribuit la „construcția sfințeniei”. Chestiunile de gen și religiozitate feminină din acest volum sunt abordate într-o manieră originală : nu este vorba de analiza prezenței feminine în ortodoxia din Grecia de astăzi, ci mai degrabă de prezentarea rolului pe care femeile l-au jucat în descoperirea, apoi consacrarea unui loc sacru, viu și plin de viață (o analogie s-ar putea face în cazul românesc cu Mănăstirea Prislop
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Bisericii ca instituție, dublată de conceptul de religie „savantă”, toate m-au pus pe gânduri, făcându-mă să mă întreb câte dintre considerațiile de acolo sunt valabile în spațiul ortodox. Cu atât mai mult cu cât, la o primă vedere, ortodoxia întreagă le apare observatorilor externi ca fiind o formă de religiozitate „populară”, impregnată de elemente magice și folclor. Iar pelerinajul, un agregat de oameni foarte diferiți ca vârstă, clasă socială, preocupări, adaugă un plus de dificultate interpretării. Mulțimea caută în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și se manifestă cu putere dorința fierbinte a pelerinilor de a crede, de a se atașa de un „regim devoțional” mai intens, mai plin de emoție, de figura unei personalități pe care o pot înțelege. Ea intră în coliziune cu „ortodoxia” Bisericii, care acceptă charisma, dar numai după ce ea este supusă unei gramatici interne de funcționare. De unde și necesitatea unei sociologii critice a pelerinajelor devoționale și a impactului schimbării sociale asupra autorității Bisericii. La fel ca și la Mešugorje, apariția unor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oriental. Dincolo de efectele corozive ale protestantismului, cel care a eliminat din societățile unde a prosperat însăși ideea de miracol (de unde și succesul economic datorat „raționalizării” acestora), există câteva diferențe majore între Occident și Orient. Din punct de vedere teologic, în ortodoxie miracolul este o formă de prezență continuă a omului în lume, un răspuns direct, dar discret la rugăciunile credincioșilor. Tot în ortodoxie există o familiaritate deliberată cu supranaturalul, cu „lumea de dincolo”, un tărâm pe care mintea umană încearcă să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
economic datorat „raționalizării” acestora), există câteva diferențe majore între Occident și Orient. Din punct de vedere teologic, în ortodoxie miracolul este o formă de prezență continuă a omului în lume, un răspuns direct, dar discret la rugăciunile credincioșilor. Tot în ortodoxie există o familiaritate deliberată cu supranaturalul, cu „lumea de dincolo”, un tărâm pe care mintea umană încearcă să-l cuprindă cu multă spaimă, alteori cu speranță. O posibilă explicație s-ar putea găsi și în persistența religiei populare, mult mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
publicare, are ca efect o creștere a numărului real de pelerini către sursa miracolului (icoane, moaște sau locuri sacre de tipul Peștera Sfântului Andrei sau crucile miraculoase de la Dervent) ? În acest context apare iarăși vechea dilemă a rezultatului confruntării dintre ortodoxie și ortopraxie. Această „epidemie de miracole” (amplificată și distorsionată de mass-media) nu are oare ca efect secundar decredibilizarea Bisericii în ochii celorlalți membri ai societății, mai puțin predispuși să accepte astfel de manifestări ale „supranaturalului” ? Un sistem de practici religioase
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
succesul fulgurant al unor destinații de pelerinaj ignorate complet până cu puțini ani în urmă (insulele Eghina și Evia, de exemplu). Dincolo de aceste întrebări deschise, este sigur că asistăm la o mutație profundă în transmiterea memoriei și identității publice a ortodoxiei. Miracolul a devenit una dintre modalitățile (neașteptate !) de înțelegere a raportului dintre modernitate și fapt religios în societățile postcomuniste. Rândul de așteptare Preliminarii Pelerinajul contemporan este definit de rândul de așteptare. Prima mea impresie atunci când am luat contact cu el
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rolul muzicii într-un pelerinaj ? Din mai multe motive, pe care voi căuta să le ordonez în ordinea importanței. Din punctul de vedere al antropologiei pelerinajului, sunetul nu poate fi neglijat deoarece el face parte integrantă din experiența „afectivă” a Ortodoxiei, fiind generator de emoție și sens pentru pelerini. Muzica este o parte esențială a tuturor religiilor, fiind în legătură cu creația și menținerea acelui sentiment atât de special de „comuniune” (communitas), esența unui ritual religios de acest tip. Prin studiul unor cântări
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a sinelui „religios”, fără a mai vorbi de cazurile de (re)convertire religioasă. Or, într-un Occident din ce în ce mai secularizat, o astfel de „oază spirituală” cu efecte neașteptate nu poate fi trecută sub tăcere. Pe de altă parte, tradiția istorică a „ortodoxiei vaticane” a arătat că Biserica Catolică este extrem de codificată, pentru a nu spune de-a dreptul reticentă în anumite cazuri, față de utilizarea charismatică a aparițiilor, vindecărilor miraculoase, relicvelor etc. Nu întâmplător Elisabeth Claverie aduce în discuție faptul că Mešugorje constituie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
politica pelerinajelor Revista Practic în bucătărie, numărul din septembrie 2008. Printre rețetele de conserve de toamnă și prăjituri de casă, se poate citi și un reportaj despre pelerinajul ocazionat de sărbătoarea din 15 august la Mănăstirea Nicula, intitulat „Hram Nicula. Ortodoxia trăiește în noi”. Autorul menționează întâlnirea cu un pelerin, „un moșneag care a ales să facă drumul smereniei”. Contrar a ceea ce se putea aștepta cititorul, „nu-i deloc fericit”. Motivul îl aflăm imediat : „Anu’ aista nu fui vrednic. N-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vrednic. N-a fost chip să mă închin. Fură iarăși domnii cei mari primii. Da’ le-o ierta Dumnezeu că nu mai au respect și mie că nu am fost vrednic să ajung mai din timp” (Cristian Ionașcu, „Hram Nicula. Ortodoxia trăiește în noi”, revista Practic în bucătărie, nr. 9/2008, pp. 76-77). Am ales tocmai acest fragment, printre alte sute disponibile din presă, nu pentru a ilustra faptul că pelerinajul a devenit subiect de consum într-o revistă plină cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lui Hervieu-Léger) participă la invocarea imaginară a rădăcinilor întregului corp social, ale „noastre” și ale „lor”. Bogăția patrimoniului simbolic al pelerinajelor constituie un stoc de resurse pentru politic, o stație de reîncărcare a energiilor comune, naționale, parte a faptului că Ortodoxia a recucerit treptat întreg spațiul public după 1990 (Conovici, 2009). Ar fi încă multe de spus despre acest subiect, atât de promițător pentru o teologie și antropologie a politicului. Rămân o serie de întrebări deschise, la care nu pot răspunde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de la forme diverse de geopietate la o adevărată geosofie, de la păgânismele extrem de persistente la creștinismul nostru sui generis și subinstituționalizat (ca toate sistemele și normele regiunilor liminale), apoi la ortodoxism, protocronisme și sincretismele actuale (de pildă, versiunile New Age ale ortodoxiei), a construit o rețea densă de semnificații și repere ale vieții individuale, comunitare și societale, uneori organizate ca topografii continue, alteori ca rețele și itinerarii. Chiar fără s-o știe (suficient ori cum trebuie), oamenii au mers, merg și probabil
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]