8,430 matches
-
ca autodidact. Cei care aveau capacitatea și disciplina de a învăța un limbaj de specialitate, oricare ar fi fost el, au mai învățat unul. Dar continuăm să stăm rău în sfera marilor decupaje abstracte, marilor forme mentale, marilor idei și paradigme care ar trebui să organizeze reflecția și practica socială, precum și să ajungă până în adâncul ocupațiilor concrete. Aici domnește confuzia cea mai adâncă. Statistic, foarte mulți români au ajuns să studieze în universități americane, acolo, tot statistic vorbind, au fost expuși
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mare din Occident, care era de aceeași origine etnică, folosea aceeași limbă, avea o istorie comună. Și vedem greutăți enorme. Ce să mai spunem atunci de țări ca România, Ucraina, Bulgaria etc. S. A.: Această istorie nefastă se poate sintetiza în paradigma sovietismului: o combinație de modernizare forțată a industriei și demodernizare silnică a societății. În cleștele acesta s-au găsit prinse toate țările din sfera sovietică, iar ieșirea din acest clește, din acest cuplu de vectori care acționează în sensuri opuse
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cel puțin anumite șanse. Dar puțină lume dădea șanse Indiei, de pildă. Or, lucrurile nu s-au petrecut așa. Să ne gândim la Coreea, la Filipine, Malaezia, poate și Indonezia. Aș reveni mai curând la întrebarea următoare: în ce măsură absența unor paradigme mai generale, a unor viziuni teoretico-ideologice mai ample influențează inserarea în procesul de globalizare? Eu cred că există aici o anumită legătură. Dacă te rezumi la o bandă ideologică limitată, cum spuneam, de la stânga la centru stânga, ceva de felul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cu sens predeterminat. Ea are drept scop formarea unui anumit tip de gândire, denaturarea adevărului, eliminarea receptorului care reacționează la mesaj. "Limba de lemn" e un colaj de clișee, un limbaj artificial, cu un stil vag, abstract, format pe o paradigmă invariabilă. Paul Ricoeur, într-un eseu despre raportul intim dintre știință și ideologie, numește ideologia drept "funcție a dominație, [...] fenomen esențialmente negativ, văr cu eroarea și cu minciuna, frate cu iluzia"241. Ideologia este acțiune și relație socială, întrucât comportamentul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Editura Humanitas, București, 2007. Marinescu, Sergiu, Aurel, Prizonier în propria țară. Volumul III, Editura Vremea, București, 1997. Marinescu, Sergiu, Aurel, O contribuție la istoria exilului românesc, Editura Vremea, București, 1999. Manolescu, Nicolae, Teme, Editura Cartea Românească, București, 1971. Morin, Edgar, Paradigma pierdută: natura umană, traducere de Iulian Popescu, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1999 Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, Editura Fundației Pro, București, 2003. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundației Pro, București, 2003. Noica, Constantin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
186 Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, http://www.caslam.ro/ docs/pir.pdf, p. 5. 187 Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, Editura "Jurnalul literar", București, 1999, pp. 23-25. 188 Edgar Morin, Paradigma pierdută: natura umană, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1999, p. 79. 189 Ibidem, p. 36. 190 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas, București, 2004, pp. 151-152. 191 Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, ed. cit., p.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iubire dublă”, față de El și față de aproapele. Această „caracteristică augustiniană ne conduce la descoperirea altei trăsături a operei Fericitului Părinte, și anume la „comuniunea iubitoare dintre învățător și învățat, potrivit modelului relației dintre Dumnezeu și om. Augustin se folosește de paradigma iubirii omenești pentru a clarifica obiectivele inițiativei răscumpărătoare a lui Dumnezeu. În De catechizandis rudibus, Fericitul Augustin a schițat un elogiu al bucuriei, ca trăsătură fundamentală care trebuie să însoțească orice act de învățare. Această sintagmă este asociată, în opera
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Părinți sau cărți de cult, profesorul va purta în permanență asupra sa Sfânta Scriptură din care va lectura cu elevii acele pasaje biblice care să le ofere un model existențial. Astfel, ei vor afla că „Iisus Hristos este norma fundamentală, paradigmă existențială, de la care se va inspira adevăratul creștin în acțiunile sale”. Însuși Fericitul Augustin îndeamnă la folosirea Sfintei Scripturi și a celorlalte cărți sfinte: catehumenul „trebuie învățat, apelând la mărturiile cărților sfinte; trebuie sfătuit cu toată grija”. Studiul individual se
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lor în ansamblu și în interdependență unele cu altele; - caracter dinamic: se referă la evoluția pe care au înregistrato aceste principii ca urmare a progreselor obținute în domeniul psihologiei, pedagogiei, al redefinirii finalităților și restructurării conținuturilor educaționale, a promovării noilor paradigme ale predării - învățării ș.a.; - caracter normativ/procedural: prescriu reguli care orientează, stimulează, reglează acțiunea, indicând „cum să acționăm” pentru a imprima eficiență pedagogică fiecărei acțiuni realizate - funcții (Cucoș, C., 2002): - orientează traseul educativ spre obiective; - normează practica, precizând obligațiile ce
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
atitudini și valori dezirabile, dezvoltarea abilităților, a gândirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecărui individ, maximizarea potențialului fiecărui copil, predarea și învățarea centrate pe elev, evaluarea holistică a performanțelor. Care sunt implicațiile acestor tendințe asupra competențelor necesare profesorilor? Paradigmele și evoluțiile recente ale teoriei și metodologiei curriculumului, instruirii și evaluării solicită din partea profesorilor noi competențe, concretizate în: preocuparea pentru adecvarea procesului de instruire la nevoile fiecărui individ: capacitatea de a identifica nevoile/domeniile de dezvoltare ale fiecărui elev, de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
planetă,), la perceperea elementelor de geografie generală pe baza datelor specifice din orizontul local, într-o formă simplă și intuitivă. Se asigură o translare permanentă între elementele geografice ale planetei ca întreg și elementele corespunzătoare din orizontul local care constituie paradigma principală a învățării geografiei la această vârstă. Programa intitulată Geografie generală nu încorporează tematicile exhaustive ale acesteia, ci se constituie într-un demers introductiv de învățare prin intermediul elementelor semnificative perceptibile, prin translarea de la scară globală până la nivel local, de la abstract
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
analizei factoriale și pe baza matricei de specificații întocmită la evaluarea sumativă a unității de învățare se propun acțiunile corective, remediale, care se impun pentru maximizarea rezultatelor măsurate. 6. COMPETENȚELE ÎN GEOGRAFIE. ANALIZE șI IDEI 6.1. NOȚIUNI DE BAZĂ. PARADIGME EDUCAȚIONALE Pornind de la cerințele enunțate în Curriculum național și prin Metodologia de aplicare a programelor școlare pentru liceu (1998, 2001), a prevederilor din Legea educației naționale nr. 1/2011, a ideilor și demersurilor teoretice enunțate și publicate de exponenții ”școlilor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
prin acordări de burse sau Împrumuturi. Cercetările În domeniul educației au demonstrat faptul că În prezent, procesul de Învățare furnizează cunoștințe care surclasează ca subiect de interes procesul de predare care a reprezentat până de curând un subiect preferat În paradigma procesului educațional. Adoptarea unei noi strategii de preare și Învățare care să conducă la responsabilitatea din ce În ce mai largă a elevilor În ceea ce privește dobândirea unor cunoștințe solicitate În mod real de piața forței de muncă, dar și evaluarea propriilor performanțe
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alcătuiesc, prin actualizarea unui referent real sau ficțional/imaginar; prin sensurile sale, textul vizează o finalitate cognitivă și comunicativă; c. nivelul morfosintactic: fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale unor relații sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate specifică, purtând amprenta emițătorului și a coordonatelor principale ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
text, care se raportează nu numai la obiectele și senzațiile imediate, ci și la tot ceea ce sa scris (spus) deja, încercarea de folosire (inclusiv în poemele cu evidentă deschidere metafizică) a unui discurs apropiat de limba vorbită etc. Esența noii paradigme poetice pe care o deschide generația ’80 o constituie răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
miezul nopții..., Sfârșit de toamnă etc.) sau doar sugerată. Prezentul liric sau imperfectul evocativ (cele mai frecvente durate poetice) se asociază uneori contrastiv (antiteza trecut-prezent este specifică liricii romantice, de pildă) sau participă la triada trecut- prezent- viitor. Schițarea unei paradigme a categoriei timpului în cele trei genuri evidențiază valorile multiple atribuite acestui reper esențial al viziunii artistice. Seriile valorice pot fi următoarele: - timp realobiectiv: timp istoric, durată cronologică - trecut, prezent, viitor; momente ale zilei (nocturn/diurn, seara, dimineața etc.), anotimpuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
valorile trecutului: imperfectul narativ/evocativ/descriptiv, forme de perfect valorile prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni ale universului - spațiul și timpul - sunt, în realitate, inse parabile, paradigma modernității exprimând această realitate prin sintagmele „spațializarea timpului“ și „continuum spațiotemporal“. Echivalent acestor sintagme, în teoria literară se utilizează conceptul de cronotop (gr. chrónos, „timp“ și tópos, „loc“), caracterizat prin convergența reperelor temporale și a celor spațiale în imaginarul artistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evidenția o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe descriptive prin care se detaliază cadrul diegetic sau în portrete ale personajelor. Paradigma tipologică a epitetului este cuprinzătoare: - epitet ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate aproape umană, [...] sub cel mai frumos cer care mia fost dat săl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile de acum. (T. Arghezi); - contiguitatea de tipul dependenței: se concretizează mai ales
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Reprezentanți: Gellu Naum și Nichita Stănescu sunt și teoreticieni, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Mircea Ivănescu, Ioan Alexandru, A.E. Baconsky, Cezar Baltag, Mircea Di nescu, Constanța Buzea etc. 3.1.8. Postmodernismul Postmodernismul este principalul curent cultural contemporan, incluzând și paradigma literaturii actuale. Generația pe care se sprijină masiv postmodernismul literar este cea a optzeciștilor, caracterizați prin atitudinea de frondă, prin refuzul cli șeelor culturale, prin distanțare de elitismul moderniștilor, prin reconectarea la realitățile cotidiene și, mai ales, prin recuperarea relației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje și marcaje textuale care permit lectorului să participe la construcția textuală și la procesul de semnificare. Paradigma poetică postmodernistă se definește prin „răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] Pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate avea și un caracter gnomic, formulând o aserțiune morală, ca în nuvela Moara cu noroc, în finalul căreia bătrâna își exprimă credința în predestinare. Paradigma convențională a momentelor subiectului este mereu adaptată viziunii artistice originale a fiecărui scriitor și logicii interne a textului. Modificările aduse canonului pot privi inversarea unor momente (ca în nuvela Două loturi de I.L. Caragiale, care începe cu intriga, fixând situația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de doctorat), Adrian Oțoiu (Coaja lucrurilor sau Dansând cu jupuita) etc. În concluzie, se poate afirma că mutațiile spectaculoase produse în romanul ro mânesc din secolul XX ilustrează inepuizabila capacitate de înnoire a acestei specii și resursele de adaptare la paradigme culturale diferite, la ideologii estetice contrastive, la imperativele comunicării cu mereu alt tip de lector. 3.2.9. Genul epic. Modele de eseuri structurate Basmul cult: Povestea lui HarapAlb de Ion Creangă SUBIECTUL al IIIlea: Redactează un eseu de 600-900
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poate afirma că, prin complexitatea personajelor și prin destinele lor ce evidențiază raporturi interumane, modele și sensuri existențiale, prin temele grave puse în dezbatere, prin structurile narative polimorfe și prin imaginea complexă a lumii țărănești, Ion se încadrează perfect în paradigma specifică romanului. Romanul modernist/psihologic/subiectiv/romanul experienței: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu SUBIECTUL al IIIlea: Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinți particularitățile unui roman psihologic, prin referire la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]